9,870 matches
-
Octav Băncilă", din Iași, secția vioară. De asemenea ea este absolventă a „Facultății de Construcții Civile și Industriale” a Institutului Politehnic din Iași (1976). În 1991 a emigrat în Israel împreună cu toată familia. În perioada 1984-1987 a fost membră a Orchestrei Comunităților evreiești din București și Iași, efectuând turnee în Israel, Elveția și Statele Unite ale Americii. Intre 1990 - 1991 a lucrat timp de un an ca redactor pentru cărți tehnice la Editura „Omnia” din Iași. În acceași perioadă a fost vicepreședinta
DIALOG ÎNTRE COLEGI DE SERVICIU ŞI DE SCRIS! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344499_a_345828]
-
la vioară - o lămuri Mihai pe Veronica. -Știu, îl cunosc, e violonist , ne-a cântat și la Putna anul trecut! Micheru îi sărută mâna VeronicăI și se-așeză într-o loje: -Ce să vă spun eu mai înainte? Va cânta orchestra mare a operei reunită sub bagheta lui Varo Calabrezul, cred că doamna-l cunoaște din Ieși, acum câțiva ani a susținut câteva concerte și acolo... Muzica lui are o frază limpede și melodioasă... Bătu gongul, se-auziră câteva acorduri, o
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
pe pământ s-a născut din lacrimile omenirii, dacă nu cumva ploaia este durerea cerului sau zbuciumul Universului, dacă nu cumva roua este durerea nopții, învinsă de triumful luminii... Cântase și Veronica Beethoven la pian, dar niciodată nu atinsese perfecțiunea orchestrei aulice, sonurile plângeau, se tânguiau asemenea unui suflet în zbucium; aici părea o furtună dezlănțuită, aci o zi feerică în care domnește atotputernicul soare peste o eternă primăvară. Scurte intermezzouri curgeau parcă ca susurul unei ape sau dansau feeric ca
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
realității. Avusese dreptate Eminescu, nici urmă de boală nu mai avea Veronica, era așa de veselă și de zglobie, totul se transformase-n ea ca printr-un miracol. Micherul se scuză și plecă, avea o întâlnire cu un coleg din orchestră. Îi sărută mâna doamnei Micle care se ridicase din loja ei și aplauda frenetic acel final de concert. Mihai rămăsese în picioare; părea mișcat, emoționat, ținea în mână o țigară și voia s-o aprindă. Ieșiră în stradă, afară se
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
liceu. Școală romanesca de muzică este o pepiniera de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii de origine română, dar nu numai ei, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcătuiesc o orchestră de muzică. Dacă la început existau doar 15 elevi și 7 profesori de muzică, în prezent numărul lor a crescut la 70 de studenți și peste 20 de instructori de muzică. O parte din acești profesori sunt absolvenți ai unor
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
University, DePaul University sau Northern Illinois University, în timp ce alții sunt absolvenți de ai Academiei de Muzică din București, sau ai Conservatorului George Enescu din Iași. Unii din acești profesori activează și în instituții de profil din zonă, precum Chicago Symphony Orchestră, Civic Orchestră, sau Chicago Symphony Choir. Elevii care studiază aici muzică sunt atat de nivel de școală primară, cât și de liceu. Printre disciplinele care pot fi studiate se numără: istorie și teorie muzicală, activitate componistica, dirijorat, imnuri sau cantare
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
University sau Northern Illinois University, în timp ce alții sunt absolvenți de ai Academiei de Muzică din București, sau ai Conservatorului George Enescu din Iași. Unii din acești profesori activează și în instituții de profil din zonă, precum Chicago Symphony Orchestră, Civic Orchestră, sau Chicago Symphony Choir. Elevii care studiază aici muzică sunt atat de nivel de școală primară, cât și de liceu. Printre disciplinele care pot fi studiate se numără: istorie și teorie muzicală, activitate componistica, dirijorat, imnuri sau cantare bisericească. Programele
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
Statelor Unite, sau la numeroase alte evenimente artistice comunitare. Pe lângă acestea, Școala de Muzică Logos organizează anual patru concerte majore. Cel mai popular, devenit deja o tradiție în ultimii ani, este Concertul de Crăciun, la care participă atât corul, cât și orchestră simfonica. Anul acesta cei care doresc să participe la concert sunt așteptați pe 11 decembrie, ora 7:00 p.m., la Romanian Baptist Church 484 Northwest Hwy, Des Plaines ÎL 60016 Referință Bibliografica: Logos School of Music - școala românească de muzică
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
liceu. Școala romanesca de muzică este o pepiniera de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii de origine română, dar nu numai ei, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcătuiesc o orchestră de muzică. Dacă la început ... Citește mai mult În primăvara anului 2006, în Niles, Illinois - o suburbie nordică a metropolei Chicago, lua ființă singură, probabil, școala românească de muzică de pe continentul nord-american. Denumită Logos School of Music, aceasta este parte
MARIAN PETRUŢA [Corola-blog/BlogPost/348209_a_349538]
-
liceu.Școala romanesca de muzică este o pepiniera de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii de origine română, dar nu numai ei, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcătuiesc o orchestră de muzică. Dacă la început ...
MARIAN PETRUŢA [Corola-blog/BlogPost/348209_a_349538]
-
unirea primelor particule elementare, care țes pânza poeziei și simfoniei universale. Sursa a creat, rezultatul Creației este de aceeași natură, și se reîntoarce etern la Sursă. Această vibrație nu se oprește niciodată definitiv, valsând pe-aceleași unde, orchestrată de aceeași orchestră divină, în simfonia măreției și splendorii universului, într-un SĂRUT ETERN, dulce-amărui. În cealaltă extremitate a scării se află formele grosolane ale materiei, ale căror vibrații sunt atât de lente, de încete, încăt parcă nici nu ar exista, dar care
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
perechi așa cum s-a întâmplat de prima dată. Claudiu, mai experimentat în amețirea fetelor cu vorbe frumoase, o cuceri pe Ana cea timidă făcând-o să se simtă relaxată și chiar bine în prezența lui. Când la o pauză a orchestrei au ieșit la aer curat, Claudiu o luă de mână pe Ana și se plimbau prin fața căminului cultural în semiîntunericul aleii. În fața ei mergea Maria cu Viorel și vorbeau ceva care le câștigase interesul la amândoi. Bineînțeles că despre un
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
cuptor. Hotelul se afla în mijlocul stațiunii, de confort două stele și cu o grădină de vară în spatele lui plină de copaci și verdeață, foarte frumos amenajată. A văzut că pe o scenă erau instalate și instrumente muzicale, deci avea și orchestră. Până la apă erau doar vreo treizeci de metri, iar nisipul era fin și plaja bine îngrijită. Camera era cu două paturi, frumos mobilată, cu baie proprie și la etajul doi din cinci câte avea hotelul în afara parterului, unde erau birourile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
plăcut? - Ești un golan, asta ești. Nesimțitule. - Ei, hai nu mai fi așa agresivă. Bine ai venit pe litoral. Cum te cheamă și de unde ești? Diseară ești invitata mea la dans. Cântă în grădină Gil Dobrică, Gheorghe Gheorghiu și o orchestră locală. Sorin dispăru așa cum a și apărut. Se aruncă sub un val și când fetele sau uita să-l mai vadă, ieșise la suprafață undeva spre larg la vreo zece metri distanță. Se tot îndepărta, numai el știind încotro. - Cristina
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
I.P. Culianu) și suntem parcă tot mai lipsiți de viziuni solare și încă mai considerăm pe Regina Ana între inimă și rațiune o eroare, înseamnă că o eroare suntem noi toți acum... șapte miliarde în ceasul acesta... într-o singură Orchestră de sunete răsculate, care lovesc toate în același timp, fără formă, fără ordine, fără poruncă, fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. Aceasta e Marea Orchestră a Lumii dirijată în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane de
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
suntem noi toți acum... șapte miliarde în ceasul acesta... într-o singură Orchestră de sunete răsculate, care lovesc toate în același timp, fără formă, fără ordine, fără poruncă, fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. Aceasta e Marea Orchestră a Lumii dirijată în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane de Oreste Regele Sunetelor și acompaniată la Violoncel și Contrabas de Regina Sunetelor și de Marea Vânzătoarea de Corăbii...un TE DEUM LAUDAMUS răstălmăcit în “Simfonia fantastică”, într-o
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
din Orient cu câteva focoase în Porțile de Metal ale Occidentului, având ca țintă, așa cum spuneam, Scutul antiatomic american de la Deveșelu, și din Occident cu câteva submarine Delphin trimise în croazieră pe Marea Neagră de Victoria Nulant și B. Obama & compania Orchestrei de Sunete a celebrei deja Amazoană și Vânzătoare de Corăbii albe, negre, roșii, galbene și albastre, pline toate cu submarine negre și albastre cu 12 stele galbene și o singură “soluție de comandă numerică selenară” israeliano-româno-americană-iraniano-danubiano-pontică & ET-X-Y-Z, care vor umbla
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
pereche Ne-așteaptă să mai mângâiem Sideful lor cu pielea noastră Și-n noapte să întârziem Luna pe boltă-Doamna nopții Caută-n van privind în jos Îndrăgostiții de-altădată Ce-oftând ei o priveau sfios Și mii de stele în orchestra Nemărginirii fin pulsând Își căntă dorul când văzut-au Ochi precum ele viu arzând Pești înotând în apa calmă Se-ntreabă mut de știu de noi Și nu-nțeleg unde plecat-am De ce nu suntem amândoi? Toate ne cheamă deopotrivă
CHEMAREA MĂRII de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347736_a_349065]
-
Chiaburii satelor, foștii dușmani ai societății comuniste, sunt un grăitor exemplu. Ar putea un chiabur să conducă satul? Bineînțeles, iar satul va arăta ca gospodăria sa, adică înfloritor. Conducerea este un rău necesar. Ori cât de bună ar fi o orchestră, fără dirijor nu face două parale. Mircea Eliade în monumentala sa triologie Istoria Religiilor urmărește în timp efectul conducerii. Lucrarea nu se ocupă exclusivi de clerici sau echivalenții lor începând în epoca de piatră ci folosește religia drept fir conducător
LIDER VERSUS POLITRUC. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350008_a_351337]
-
Radu, Cristian Simion, Nae Alexandru și Paul Talașman; Cântă: Adrian Enache, Alin Gheorghișan, Daniel Tănase, Bianca Sârbu și Radu Ghencea; Spectacol coregrafic: Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, coregrafia Cornel Popovici, asistent coregraf Edy Chirițescu; Acompaniamentul muzical: Orchestra Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, dirijor și orchestrator Dan Dimitriu, conducerea muzicală Dan Dimitriu; Scenografia: Ana Iulia Popov; Regia: Cezar Ghioca. Duminică, 25 ianuarie 2014, ora 19.00 „Vivat Revista!”, spectacol revuistic pe texte de: Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Octavian
PROGRAMUL SPECTACOLELOR TEATRULUI DE REVISTĂ „CONSTANTIN TĂNASE”, SALA SAVOY de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350082_a_351411]
-
Trandafir, Valentina Fătu, Ana Maria Donosa, Liliana Mocanu, Cristian Simion și Nae Alexandru; Cântă: Alin Gheorghișan, Bianca Sârbu, Irina Ionescu; Spectacol coregrafic: Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, coregrafia Cornel Popovici, asistent coregraf Edy Chirițescu; Acompaniamentul muzical: Orchestra Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, dirijor și orchestrator Dan Dimitriu, conducerea muzicală Dan Dimitriu; Scenografia: Ana Iulia Popov; Regia: Cezar Ghioca. Vineri, 30 ianuarie 2015, ora 19.00 „Hohote în Herăstrău”, spectacol muzical - umoristic pe texte de Mihai Maximilian, Sorin
PROGRAMUL SPECTACOLELOR TEATRULUI DE REVISTĂ „CONSTANTIN TĂNASE”, SALA SAVOY de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350082_a_351411]
-
Radu, Cristian Simion, Nae Alexandru și Paul Talașman; Cântă: Adrian Enache, Alin Gheorghișan, Daniela Tănase, Bianca Sârbu și Radu Ghencea; Spectacol coregrafic: Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, coregrafia Cornel Popovici, asistent coregraf Edy Chirițescu; Acompaniamentul muzical: Orchestra Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, dirijor și orchestrator Dan Dimitriu, conducerea muzicală Dan Dimitriu; Scenografia: Ana Iulia Popov; Regia: Cezar Ghioca. Sâmbătă, 1 februarie 2015, ora 19.00 „Vivat Revista!”, spectacol revuistic pe texte de: Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Octavian
PROGRAMUL SPECTACOLELOR TEATRULUI DE REVISTĂ „CONSTANTIN TĂNASE”, SALA SAVOY de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350082_a_351411]
-
Trandafir, Valentina Fătu, Ana Maria Donosa, Liliana Mocanu, Cristian Simion și Nae Alexandru; Cântă: Alin Gheorghișan, Bianca Sârbu, Irina Ionescu; Spectacol coregrafic: Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, coregrafia Cornel Popovici, asistent coregraf Edy Chirițescu; Acompaniament muzical: Orchestra Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, dirijor și orchestrator Dan Dimitriu, conducerea muzicală Dan Dimitriu; Scenografia: Ana Iulia Popov; Regia: Cezar Ghioca. Duminică 2 februarie 2014, ora 19.00 „Piei, drace!!!”, spectacol revuistic pe texte de: Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Octavian
PROGRAMUL SPECTACOLELOR TEATRULUI DE REVISTĂ „CONSTANTIN TĂNASE”, SALA SAVOY de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350082_a_351411]
-
și a biruit în toate fazele concursului, ultima etapă fiind în 1986. Probele au fost severe dar nu de nedepășit în ce o privea pe concurenta cu vârstă fără ani, Loredana Groza: dicție, recitare, cântat doar cu pianul, apoi cu orchestra Radiodifuziunii Române, un duet cu o vedetă consacrată (Loredana a cântat în duet cu Dorin Anastasiu). A luat cu zece pe linie, toate aceste probe. Ulterior triumfului la concursul televizat, de anvergură la acea vreme, „Steaua fără nume” vin cu
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
directorul executiv al Media Pro, pe 14 iulie 1998, Loredana devine mamă fericită. Se naște fetița ei, Elena. Cariera artistică începută atât de pretimpuriu, a Loredanei Groza este vastă. Cuprine nenumărate colaborări cu textieri, compozitori, regizori, producători, impresari, interpreți soliști, orchestre, trupe... etc. Dacă pe un interpret muzical îl portretizează cât mai exact cântecele sale, în ce o privește pe Loredana, cercetarea trebuie extinsă în multe domenii, uneori chiar fără legătură cu muzica. Rămâne de configurat însă, într-un portret cel
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]