5,351 matches
-
dobândi mai multă demnitate, autoironie și distanță față de propriile lor dileme identitare. Întâlnirea cu străinul reprezintă întotdeauna un prilej de a te elibera de stereotipii parazite și de a adânci cunoașterea de sine. Nepăsarea față de lumea din afara microuniversului religios al ortodoxiei va dispărea numai atunci când pravoslavnicii vor scăpa de obsesiile apartenenței la o tradiție muzeală. Ireductibilul poetictc "Ireductibilul poetic" Coincidență sau nu, procesul de acumulare orizontală a cunoașterii istorice a căpătat un spectaculos avânt în a doua jumătate a veacului trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
traducătorul român se opune oricărei „înregimentări” ecleziastice a monahului din Kellia. Ni se reamintește că, mai ales după condamnarea sa în contumacie din anul 553, Evagrie Ponticul a suferit o regretabilă damnatio memoriae, mai cu seamă în cercurile conservatoare ale ortodoxiei răsăritene 1. Dimpotrivă, Bisericile necalcedoniene (siriacă, georgiană, armeană) au păstrat numele marelui ascet în calendarul sfinților, fiind pomenit în ziua de 11 februarie. Își pot revendica oare, astăzi, oamenii Bisericii răsăritene dreptul de monopol asupra operei evagriene, restituită mai cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
șase ale ediției finale din Călătorul heruvimic) vădește de la început o uimitoare aderență la fondul spiritual și exigențele dogmatice ale întregii tradiții a Bisericii, Răsăriteană și Apuseană deopotrivă. De altfel, precuvântarea lui Johannes Scheffler argumentează în fața „cititorului însetat de Dumnezeu” ortodoxia doctrinară a scrierilor sale și conivența împărtășită cu teologia mistică a Bisericii, făcând o explicită referire la învățătura patristică despre „îndumnezeirea prin har (aus Gnade) a omului”. Invocând numele unor Augustin (353-430), Bernard de Clairvaux (1090-1153), Johannes Tauler (1300-1361), Jan
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ale atâtor pravoslavnici, reticent la orice soi de integrism religios, părintele Teofil este absolvent al facultății echilibrului și bunului-simț. Cred că părintele Teofil s-a născut și a crescut printre noi pentru a întări înțelepciunea Bisericii drept-măritoare. Infinitului pneumatic al ortodoxiei i-a corespuns mereu diversitatea în ipostasuri: de la pildele lui Antonie cel Mare până la scrierile cuviosului Siluan ori de la predicile părintelui Cleopa până la mărturiile arhimandritului Andrei Scrima străbați, într-un anumit fel, aceeași albie. Pentru ortodocșii aflați cu un pas
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bisericești fără o fundamentare teologică. Acuma există în lume o fundamentare teologică cunoscută, dar totuși nu există o atitudine izvorâtă din fundamentarea teologică” (p. 58). Părintele Teofil ne relatează apoi întâlnirile sale mult mai complicate cu lumea ideilor străine de ortodoxia strămoșilor săi. La Timișoara, părintele Teofil întâlnește un grup de antropozofi. Frecventarea cursurilor de Teologie ortodoxă la Facultatea din Sibiu va aduce câteva lămuriri, dar nu totale sau definitive. Metodele critice de lectură a Noului Testament l-au pus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
decât o foarte săracă algebră dogmatică sau un orb formalism filologic - cearta pe litere sau prepoziții; la cealălată extremă nu se găsește decât un ritualism decerebrat și asemantic, încurajat de o vagă psihologie a fricii și potențat de reflexul muzeificării. Ortodoxia își denumește întemeietorii cu apelativul de „Sfinți Părinți” tocmai pentru că întemeietorii Bisericii sunt mai mult decât niște doctori, specialiști în doctrină și apologetică. Întemeietorii Bisericii sunt sfinți care și-au însușit atributul duhovnicesc al paternității. Viața lor este organizată într-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
inspirate ale Scripturii. Istoria acestui om sfânt al Bisericii este acum cunoscută lumii întregi. Cărțile părintelui Sofronie (1896-1993) au fost traduse deja în peste treizeci de limbi, însoțind scrierile profetice al cuviosului Siluan Atonitul în ținuturi necunoscute în mod tradițional ortodoxiei. Un stareț de statură apostolică, întemeietor al mănăstirii Sf. Ioan Botezătorul din Essex (Anglia), părintele Sofronie a fost totodată un prolific scriitor duhovnicesc, hagiograf, liturgist și pictor, înmănunchind un prinos de daruri dumnezeiești. Dramatica istorie a chemării starețului Sofronie la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Grigorie Palama, arătând mai întâi caracterul tradițional al învățăturii sale dogmatice și ascetice. În ce anume se ascunde timbrul special al vocii părintelui Sofronie 1, prin care își dovedește noutatea, distanțându-se totodată de spiritul conservator și îngust al unei ortodoxii defensive? Fără îndoială, cel mai neobișnuit aspect al teologiei părintelui Sofronie îl reprezintă limbajul personalist, folosit pentru a exprima taina omului făcut „după chipul și asemănarea” lui Hristos. Noutatea o reprezintă aici nu atât viziunea despre om, cel care, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o catehizare adecvată, ispitit de duhul acestui veac să-și formeze ideologii personale pentru a crede toujours à sa façon. Deși Biblia continuă să fie un bestseller pe piața de carte internațională, cu greu s-ar putea spune că ucenicii ortodoxiei prisosesc ori că unitatea creștinilor s-a întărit pe măsura acestei prolificități tipografice. Dimpotrivă, „toți caută spre ale lor, nu spre ale lui Hristos” (Filipeni 2, 21). Întrucât textul scripturistic nu furnizează niciodată evidențe, ci este doar pretext pentru diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
proclamație: Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu și Fiul Tatălui, întrupat „pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire”. Iisus, Cel răstignit și înviat a treia zi, „după Scripturi”. Pentru artiștii care aderă la această tradiție, scrierile profeților, Psalmii, Evangheliile canonice și ortodoxia teologică sintetizată în Crezul de la Niceea (325) constituie cadrele hermeneutice ale încercării lor. Chipul lui Hristos, învăluit în lumina Duhului, se va manifesta atunci ca icoană mișcătoare sau mozaic caleidoscopic în matricea unei Revelații perpetue. Dată fiind universalitatea acestor referințe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
strict individuală. Credința se naște întotdeauna printr-un act de comuniune și trimite, strict în această ordine, către nașterea unei comunități. Martirii au refuzat ambiguitatea faimoasei păci romane care, în plan religios, cerea uniformizarea socială a tuturor credințelor din Imperiu. Ortodoxia a vrut să rămână însă profetică, radicală și manifestă. Din acest ethos s-au născut scrierile lui Athenagoras, Iustin Martirul sau Clement Alexandrinul. Cum ar putea ea renunța la această exigență în timpuri de libertate politică și modernizare socială? O
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
un comentariu pe marginea evenimentului public al liturghiei Bisericii, gândirea teologică este prin definiție critică. Înțeleasă nu în sensul păgân de cult al strămoșilor sau de repetare bigotă a unor idei gata primite, ci ca proclamare inteligentă a adevărului Evangheliei, Ortodoxia impune oricărui credincios cultivat exercițiul deconstrucției manifestărilor publice de idolatrie politică ori socială. Nu trebuie să tulbure pe nimeni faptul că un asemenea demers conduce la note polemice. Creștinii nu pot evita combativitatea într-un Kulturkampf deschis 1. Psalmii ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au adresat scrierile deopotrivă celor lipsiți de educație formală și elitelor. Atât cuvântările irenice ale Sf. Vasile cel Mare (330-379) ad adolescentes, cât și tiradele Sf. Grigorie de Nazianz (329-389) către eleniști - în mod special, contra Julianum imperatorem - surprind geniul ortodoxiei patristice. În ambele ipostaze descoperi aceeași robustă încredere de sine a unor bărbați apostolici, capabili nu doar să divagheze pe marginea marilor teme (virtutea, iubirea, cunoașterea, moartea și viața), ci și să actualizeze principiile metafizice tari ale creștinismului în situații
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
26 aprilie 2004), nr. 318, pp. 4-5 (publicat cu permisiunea inițială a destinatarului). „Icoana Crucii și vestea Învierii” a apărut sub titlul „Dinamica pascală în poetica christică” în România literară, vol. 17 (5-11 mai 2004), p. 18. „Soarele și semiluna Ortodoxiei”, Convorbiri literare, vol. 138 (2004), nr.7, pp. 110-114. „Metafizică și teologie: lectura lui Christos Yannaras”, Convorbiri literare, vol. 138 (2004), nr. 8, pp. 106-109. „Memoria adolescenței în socialism”, Observator cultural, nr. 237 (7-13 septembrie 2004), p. 15. „Cunoașterea de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și Securitatea” preia texte publicate în revista 22, nr. 862 (15 septembrie - 21 septembrie 2006); nr. 918 (17 octombrie - 23 octombrie 2007) și din Cotidianul, nr. 09/10/2007; 16/10/2007; 23/10/2007. Ecouri critice la volumul Gramatica Ortodoxiei. Tradiția după modernitate (Editura Polirom, 2007)tc "Ecouri critice la volumul Gramatica Ortodoxiei. Tradiția după modernitate (Editura Polirom, 2007)" „Mihail Neamțu propune o interogație și o abordare extrem de prețioasă. Buna asumare a surselor folosite permite așezarea unor accente și determinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
septembrie 2006); nr. 918 (17 octombrie - 23 octombrie 2007) și din Cotidianul, nr. 09/10/2007; 16/10/2007; 23/10/2007. Ecouri critice la volumul Gramatica Ortodoxiei. Tradiția după modernitate (Editura Polirom, 2007)tc "Ecouri critice la volumul Gramatica Ortodoxiei. Tradiția după modernitate (Editura Polirom, 2007)" „Mihail Neamțu propune o interogație și o abordare extrem de prețioasă. Buna asumare a surselor folosite permite așezarea unor accente și determinarea unei interpretări pe care, chiar și în disonanță argumentativă, s-ar cuveni sa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Neamțu propune o interogație și o abordare extrem de prețioasă. Buna asumare a surselor folosite permite așezarea unor accente și determinarea unei interpretări pe care, chiar și în disonanță argumentativă, s-ar cuveni sa le încurajăm și să le împlinim. Gramatica Ortodoxiei este data celor care, feriți de urechi precum ale regelui Midas, aud Cuvântul unei gramatologii ortodoxe.” Andrei Găitănaru, Idei în dialog * „M. Neamțu este un teolog de vocație, iar nu de profesie. Despre Ortodoxie s-a mai scris la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
încurajăm și să le împlinim. Gramatica Ortodoxiei este data celor care, feriți de urechi precum ale regelui Midas, aud Cuvântul unei gramatologii ortodoxe.” Andrei Găitănaru, Idei în dialog * „M. Neamțu este un teolog de vocație, iar nu de profesie. Despre Ortodoxie s-a mai scris la noi, fie «din interiorul ei», adică doar pentru «știutori», fie de persoane cu totul străine dogmelor creștine. El este «acasă» atât printre scrierile Sfinților Părinți, cât și printre textele filozofilor moderni.” Florin Crîșmăreanu, Convorbiri literare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
s-a mai scris la noi, fie «din interiorul ei», adică doar pentru «știutori», fie de persoane cu totul străine dogmelor creștine. El este «acasă» atât printre scrierile Sfinților Părinți, cât și printre textele filozofilor moderni.” Florin Crîșmăreanu, Convorbiri literare * „Ortodoxia oricărei tradiții ține de reexplicitarea ei permanentă, iar M. Neamțu surprinde atent acest adevăr: el înțelege că puterea Ortodoxiei creștine de stabilire a unui raport autentic cu lumea noastră trebuie să treacă prin critica fermă (realizată cu savori stilistice de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
străine dogmelor creștine. El este «acasă» atât printre scrierile Sfinților Părinți, cât și printre textele filozofilor moderni.” Florin Crîșmăreanu, Convorbiri literare * „Ortodoxia oricărei tradiții ține de reexplicitarea ei permanentă, iar M. Neamțu surprinde atent acest adevăr: el înțelege că puterea Ortodoxiei creștine de stabilire a unui raport autentic cu lumea noastră trebuie să treacă prin critica fermă (realizată cu savori stilistice de autor) a lexicului de lemn, a paseismului instituțional sau prin critica lucidă a pășunismului ei plurisecular... De aceea, raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
savori stilistice de autor) a lexicului de lemn, a paseismului instituțional sau prin critica lucidă a pășunismului ei plurisecular... De aceea, raportul lui Mihail Neamțu cu propria temă este unul spectaculos...” Alexandru Baumgarten, Dilemateca * „Așadar, ce înseamnă o «gramatică a ortodoxiei»? Constituie ea un set de concepte și de definiții distincte în câmpul limbajelor celorlalte «științe» sau al celorlalte confesiuni? Răspunsul lui Mihail Neamțu e unul nuanțat, mergând pe dialog și participare, în defavoarea unei fixări istorico-dogmatice a discursului teologic ortodox. E
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
limbajelor celorlalte «științe» sau al celorlalte confesiuni? Răspunsul lui Mihail Neamțu e unul nuanțat, mergând pe dialog și participare, în defavoarea unei fixări istorico-dogmatice a discursului teologic ortodox. E vorba, cu alte cuvinte, despre o hermeneutică mobilă care caută să deschidă Ortodoxia către problematica modernității fără a ieși din orizontul patristic și scripturistic.” Adrian Romila, Luceafărul * „Ineditul cărții este dat de concurența mai multor elemente: stilul autorului - proaspăt și atât de străin de stereotipiile limbajului de lemn al teologiei, practicat la scară
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mulțumit, cât intuirea nefățarnică a rolului pe care un teolog îl poate avea în societatea românească.” Sorin Lavric, România literară * „Mihail Neamțu este un tânăr intelectual care și-a câștigat deja un nume grație scrierilor sale cu tematică creștin-ortodoxă... Gramatica Ortodoxiei este în fapt confirmarea unui strălucit debut... Verbul discursului său este inteligent, inspirat și subtil... Un discurs cum rareori găsești în acest spațiu. Mânat de vervă și de entuziasm - în sensul originar al cuvântului -, Mihail Neamțu anunță o nouă generație
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui de mediator între cultura teologică și tradiția culturală europeană.” Alexandru Matei, Vatra * „Franchețea și entuziasmul genuin al eseistului garantează o lectură alertă și multe chestionări adânci pe tema redescoperirii identității religioase. Preocupat de «restituirea coerenței narative a conceptului de ortodoxie», M. Neamțu face și o schiță a intelighenției teologale de la noi, detașată oarecum datorită îndelungii sale școliri britanice. Cele «câteva rafturi din laboratorul de gestație al operei» sunt bine topite în text, dar emfaza unor note auctoriale și preeminența ironiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Orizont Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte și notă lămuritoare la a doua ediție 9 Capitolul I Areopag Teologia pentru Moromete 19 Gazeta, între sinod și șezătoare 19 Predica scrisă 20 Misionarismul cultural 22 Șovăieli 23 În concluzie 25 Soarele și semiluna Ortodoxiei 28 Adevărul dificil 28 Excurs: drumul către libertate 30 Taxa de intrare 36 Mita și mitra valahă 38 Cartea de bucate 40 Profeții pustiei și glasul patriei 42 Ecouri balcanice 45 Tineretul ortodox 48 Absența reperelor 48 Conferințele duhovnicești 50
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]