8,628 matches
-
la buchetul de trandafiri. -A venit șefu’!...vino diseară la cinci. Atunci termin programul și mă poți conduce acasă! -La cinci fără zece voi fi aici zise Mircea și părăsi magazinul în timp ce patronul intra în florărie fără să știe că pășea pe scena nașteri unei iubiri. Ajuns pe trotuar și bucuros fiind că Antoaneta l-a acceptat deși azi dimineață nu-și dădea nici o șansă și prins în vâltoarea gândurilor ce-i creau o senzație de beatitudine,tranversă stradă printr-un
CU ARIPILE FRANTE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352750_a_354079]
-
o ferea să fie recunoscută de invitați. Copiii erau tăcuți, eleganți și rafinați. Îi iubea. Petrecerea începuse de ceva vreme. Era mulțumită, că avea o prezența scurtă la bal, doar când ei susțineau mica scenetă. Deși era obișnuită cu distracțiile, pășind în sala imensă plină de oameni inima îi bătea cu putere. Lume multă. Nu îi putea recunoaște din cauza deghizărilor. Un avantaj cu efect de boomerang. Ambientul era minuțios pregătit și musafirii se simțeau în elementul lor. Din tavan coborau suspendate
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
pe aripile sale, până în cele mai îndepărtate zări, informațiile inscripționate în parfumul florilor și pe frunzele stejarilor... Ele adeveresc, și vor adeveri peste veacuri, vitalitatea și înțelepciunea Neamului nostru care, asemenea stejarului, după furtună, se va înălța mândru spre soare, pășind curajos pe Calea Luminii... Legendele spun că, în munții sacri ai României, pe vârful Kogaionon, numit și Muntele Sfânt al Geților, într-una din peșteri, s-a retras Zalmoxis.... Pe creștetul albit al Kogaiononului se află Crucea Cerului, pădurile ce
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
sau geruri, În Domnul caută izvor Un Iov îndurerat de cuvinte, În drumul lui spre cele sfinte, Genunchii își îndoaie-n rugăciune, Fruntea-și pleacă, sfiiciune. Înalturile-i văd trudirea, Gândul bun și primenirea. Îngerii îl ocrotesc, Lângă el încet pășesc. Domnul îl vede din ceruri, Revarsă în cântec de leruri, Daruri mari, neprețuite, Zile cărunte, tihnite. Și parcă mă cuprinde teama, Păcatele le număr. Vama! Spun în gând o rugăciune, Trec urcând prin trista lume. PS Un Diogene poate fi
STRIGA-MA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353598_a_354927]
-
să și editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...) Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
care dă dovadă o vor propulsa pe tânăra poetă spre un loc meritoriu în rândul creatorilor de frumos. Diana, îți urez mult succes în tot ceea ce-ți propui să faci la început de drum, ai intrat pe tărâmul poeziei pășind diafan pe gânduri de mătase izvorâte din preaplinul preafrumosului și preacuratului tău suflet! Georgeta RESTEMAN Săcuieu-Călățele, jud. Cluj martie 2014 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - PAULA DIANA HANDRA, PAȘI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Articolele Autorului Mamă, mi se pare că-mi surâzi din icoană ori de pe fața unui geam al ferestrei nopții. când sunt singur cu ochii ațințiți, te văd numai pe tine în toată casa. Uneori îmi pare că urci scările și pășești spre ușă, aștept să intri cu ochii mari și galeși, mă simt un copil dornic de îmbrățișarea ta căutând ajutor la cearta cu tata. Tu mă mângâi pe cap și-mi spui; las că-l înduplec eu să te ierte
ILUZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353648_a_354977]
-
să și editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...). Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
Când iubim cu adevărat, slujim oamenilor făra să asteptăm nimic în schimb; îi susținem în drumul lor, chiar dacă nu suntem întru totul de acord, pentru că iubirea din noi speră ca ei să găsească o cale mai bună pe care să pășească...îi susținem sau îi ajutăm răbdător...Știm să ascultăm cu atenție si răbdare, reușim să redăm zâmbetul și încrederea în sine celorlalti, nu îl grăbim pe cel ce neîndemânatic izbutește cu greu în lucrul lui, transformăm orice convorbire sau întrevedere
IUBIREA... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353710_a_355039]
-
de șosea, pe un delușor. Curioasă, opri autovehiculul și înaintă încet, atentă la orice mișcare din jur. Pătrunse pe o portiță care aproape că se deschise singură. Se afla într-un cimitir, iar crucile din stânga și din dreapta aleii pe care pășea ca un fulg ca să nu trezească morții din odihna lor veșnică, parcă se întrebau nedumerite cine era fecioara care avea îndrăzneala de a se plimba nestingherită printre ele în miez de noapte. Ceva anume o atrăgea ca un magnet spre
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
le trăiesc, in graiul tău când altora le spun, Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles. Prin tine cânt iubirea de glie, de neam. Prin tine limbă străbună, strai strămoșesc purtat cu mandrie, De-a lungul anilor prin care pășesc. Mai dârză din orice-ncercare-ai ieșit, Comoară de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost... Mă simt împlinită când vorba-ți rostesc. Referință Bibliografică: Limba Română / Ana Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185, Anul IV, 30
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353725_a_355054]
-
au perindat aici prin ani, ale istoriei nemaiîntâlnite niciunde în lume. Presupun că nu greșesc dacă afirm că e prima dată când apare o asemenea carte. Cel puțin pe românește. Nu intenționez să răpesc cititorului plăcerea inegalabilă a lecturii. Veți păși pe străzile Colinei Primăverii (traducerea din ebraică a Tel Avivului) din centrul modern și tumultuos, în cartierele pastorale și patriahale, în cafenelele în care veți întâlni oameni simpli dar cu o istorie interesantă, sau oameni vestiți care au „făcut" istorie
RONI CACIULARU: „DRAGOSTE ŞI PARFUM DE PORTOCALĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354101_a_355430]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ZI DE NAȘTERE Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1172 din 17 martie 2014 Toate Articolele Autorului Înainte de-a se face lumea și de-a începe cuvântul să pășească-n începutul ei, nu era nimeni și nimic. Când au alunecat de pe limbă-n jos, s-au înmulțit cuvintele cu duiumul ca un câmp mare de flori, și s-a umplut Pământul. Iubirea - unul dintre ele a înfăptuit Dragostea dintre
ZI DE NAŞTERE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354138_a_355467]
-
fi trebuit sa participe în încăperea aceea la vreun eveniment sau întrunire cu notabilitățile religioase și politice ale iudeilor. La intrare, Ponțiu Pilat postase garda romană înarmată cu lăncii, în armură și cu coifurile galeea strălucitoare pe cap. Vizitatorii iudei pășiră în încăpere cu destulă teamă în afară de arhiereul Caiafa care nu păru deloc afectat și care păși drept în față salutând-l pe procuratorul Ponțiu Pilat. -Pace ție procuratorule! spuse el lovind cu cârja în pardoseală și ridicând o mână. Procuratorul
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
politice ale iudeilor. La intrare, Ponțiu Pilat postase garda romană înarmată cu lăncii, în armură și cu coifurile galeea strălucitoare pe cap. Vizitatorii iudei pășiră în încăpere cu destulă teamă în afară de arhiereul Caiafa care nu păru deloc afectat și care păși drept în față salutând-l pe procuratorul Ponțiu Pilat. -Pace ție procuratorule! spuse el lovind cu cârja în pardoseală și ridicând o mână. Procuratorul îi aștepta vizibil încruntat. Vocea lui tună ca un ecou în fața celor câțiva farisei și saduchei
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
și nici eu nu mă las! Am să scriu până în ultima clipă." Ce poate fi mai concludent pentru a sublinia locul pe care îl ocupă creația literară în sufletul și viața poetului?! În liniștea căsuței de la poalele Vlădesei am pornit pășind ușor pe cărările mărginite sublim de vers în intimitatea volumului „Vâltorile sufletului” apărut în 2006, la editura Bibliotheca din Târgoviște, „avertizată” de autor prin dedicația frumos caligrafiată într-un scris-oglindă de suflet: „Una din primele mele cărți publicate, Poetei Georgeta
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
nu-s, rebel./ Mă dor genunchii/ dar îmi ard rărunchii,/ căci Dumnezeu e-n ei și eu în El.” Și zbaterile continuă între „Prezent și trecut”, frământul regretelor, privind „trist spre punțile tăiate” se cuibărește în pământul speranței peste care pășește spunând: „Eu sunt semănătorul”: „Pun în pământ /cuvânt după cuvânt/ fără să sper măcar că va-ncolți [...] Semănător nebun,/ ce crede-ntr-un/ mirabil viitor ce va rodi”. Întregul volum al domnului Covali te poartă prin meandrele poeziei prin nenumărate trăiri
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
ce au realizat în chipul lor asemănarea cu Dumnezeu. Pentru Părintele Profesor Dumitru Stăniloae fiecare om era unic și niciodată nu făcea o ierarhie a persoanelor care-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a
PARINTELE DUMITRU STANILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354169_a_355498]
-
el a fost prins de pornografie, s-a întors la Dumnezeu și i-am văzut viața complet schimbată. ?n visul pe care l-am avut, se făcea că trebuia să merg la un spital. Am ajuns la acel spital, am pășit pe un coridor al spitalului și mergând pe acel hol, uitându-mă în stânga și-n dreapta, am observat că în saloane, în loc de bolnavi pe paturi, erau tineri cam de vârsta mea, care dansau pe muzică house și techno, exact ce
ERAM DISPERAT DUPĂ MUZICĂ HOUSE ŞI PORNOGRAFIE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354173_a_355502]
-
împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Iisus Hristos, împreună-locuirea în Împărăția lui Dumnezeu. Dar împărtășirea cu Iisus Hristos, în Taina Euharistiei constituie culmea „părtășiei la firea dumnezeiască” (III Petru I, 4), fiindcă dincolo de ea, „nu mai este loc unde să pășim” . Ea nu exclude însă alte moduri de prezență și lucrare a lui Hristos în Sfânta Liturghie. Suntem datori să recunoaștem adevărul și realitatea că Dumnezeu - Duhul Sfânt este dătător de putere, de viață care ne face ființa să devină relațională
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
buzele Anei rosteau o rugăciune către îngerul în care nu încetase niciodată să mai creadă. O lumină feerica a alungat întunericul din peșteră rece și o ființă îmbrăcată într-un voal alb, cu ochi mari și verzi că marea, a pășit cu pași de umbra spre copilă ce continuă să se roage. Văzând minunea, Ana a rostit: - Tu... tu ești?... Apropiindu-se încet îngerul i-a răspuns: - Da, Ana! Eu sunt un înger. Îngerul a luat-o de mână și zimbindu-i
CAND INGERII PLANG de FLORINA PETRE în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354227_a_355556]
-
plenar, prin împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos, împreună-locuirea în Împărăția lui Dumnezeu. Dar împărtășirea cu Hristos, în Taina Euharistiei constituie culmea „părtășiei la firea dumnezeiască” (III Petru I, 4), fiindcă dincolo de ea, „nu mai este loc unde să pășim” . Ea nu exclude însă alte moduri de prezență și lucrare a lui Iisus Hristos în Sfânta Liturghie. În altă ordine de idei, mulți consideră că lecția de religie are ca obiectiv transmiterea cunoștințelor religioase. Alții iarăși consideră drept scopul ei
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354189_a_355518]
-
nemărginirea din jur. Nu mai văd steluțele, forma lor, pentru că am devenit esența lor. Forma lor fizi-că dispare iar ele devin sensuri care prin firele multicolore pă-trund în mine. Caut eu însămi o rază de soare. Trebuie să o găsesc. Pășesc ușor prin aerul care mă atrage spre un loc anume ... și dintr-o dată rămân într-o nemișcare totală. Cred că nici nu mai respir de fapt nu mai exist în clipa aceea. Devin sunet și lumină ... mii de culori vibrează
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
cu mii de care adunate-n bun-rămas. Dar zâmbea îngenuncheată în tăcere absolută Și rupea din briza serii câte-o stea necunoscută. Se ruga de ploi-lumină s-o așeze într-o ramă Unde sensul nemuririi început-a să adoarmă Și pășea pe flori uscate, printre lacuri și viori Numărând petale moarte pe altare de uitări; N-avea vreme de sosire, nici peron de catifea, Doar o tolbă cu iubire într-un singur fulg de nea. Referință Bibliografică: Ce frumoas-am fost odată
CE FRUMOAS-AM FOST ODATĂ! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354625_a_355954]
-
voi tinerii care veți veni după noi, aveți datoria sacră de a continua ceea ce noi am început, pentru prosperitatea României de azi și de mâine!” (Col.Ge. Toader Dodu - unul din principalii constructori ai drumului). Ținem urcușul Transfăgărășan spre nord, pășim peste podul Râului Capra, însoțiți de Pîrâul Fundul Caprei, trecem de Portița Arpașului spre Piciorul Caprei, spre Cascada Caprei. Pe versantul vestic al Piciorului Caprei, spre nord se deschide lângă Monumentul alpiniștilor la 2249 m alt. Lacul Capra. După Șaua
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]