3,706 matches
-
nume puțin cunoscut” pe de o parte, și de administrația teatrului, pe de altă parte, „d-l Pascalli” făcând „pe directorul de scenă” În condiții foarte avantajoase pentru el, În schimb, „Îndoapă pe bietul public cu tot soiul de producții păcătoase, ieșite din fabricile melodramatice ale Parisului. Schilozii, bețivii, pungașii, desfrânații, spânzurații, nemernicii, prostitualele, tuberculoșii și toate spurcăciunile și lăturile pariziene, Înscenate de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să-mi provoace trecerea pe toacă, ci fac o simplă constatare „matematică“. Încă Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, IPS Daniel a reușit să îmbogățească o categorie de români. De români norocoși, care au mizat cu tot sufletul și cardul lor păcătos pe victoria sa. Iar câștigul a fost pe măsura încrederii: cine a investit un RON în Daniel, a scos aproape dublu. Nu știu dacă noul patriarh și-a propus să fie mai mult decât un duhovnic spiritual (oricât de pleonastic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
se poate să nu se vadă. Dar crede cineva că a doua variantă e păguboasă? Uneori vorba despre faptă e mai puternică decât fapta fără vorbe. Nu e de mirare că exemplele cele mai izbitoare se găsesc în cea mai păcătoasă și mai mediatizată zonă a societății românești: lumea politică. Iată, Institutul pentru Politici Publice a prezentat în ianuarie un studiu asupra prezenței senatorilor și deputaților români la votul din camere în sesiunea din toamna anului 2007. Extremele sunt extrem de semnificative
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
blând și poruncitor: „Pune- te pe mine!” Doctorul s-a așezat cu spatele pe spatele lui, în aceeași poziție de Sfânta Cruce. — Doctore, nu mai spui nimic altceva, decât atât: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!” Și doctorul a făcut ceea ce i-a cerut părintele. Și ca din ceruri le-a venit căldura de care aveau nevoie, iar după o oră, două sau trei, au simțit că ușile „Albei” se deschid și gardienii îi ridică de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Vasile Voiculescu, Stăniloae, Anania, Scrima, Petroniu, Broga, Anton Dumitriu, Alexandru Mironescu, Ioan Kulâghin. Sunt 50 de ani de la moartea (1962) monahului-poet al „Rugului Aprins” - Sandu Tudor: „Să crezi, frate, tot ce se va spune rău despre mine. Am fost un păcătos”... Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește ca pe „un continuu scandal al adevărului.” Un fost coleg de celulă, care își amintea cum a fost izbit cu capul de treptele spălătorului
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cu capul de treptele spălătorului de la Aiud - de gardian - reținea șoapta lui spusă la ureche de părintele Daniil: „Multe se vor zice după ce nu voi mai fi... Orice vei auzi rău despre mine să crezi, că am fost un mare păcătos!” Cunoscătorii zic despre poetul Daniil: „A fost și a rămas un sfânt!”. Un sfânt ucis în 1962 la Aiud, fără să fi avut vreo vină. ( Apud: André Scrima, Timpul rugului aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană. Editura Humanitas, București, 1996
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și alte „neamuri”, devine o chestiune ceva mai delicată, încât ideea revine abia după trei sferturi de veac. Cât de acceptabilă, în general, este construcția unei Catedrale a „mântuirii” doar pentru „neamul” românesc, ca și cum acesta ar fi incomparabil mai 88 păcătos decât „neamurile” conlocuitoare?! Sau ca și cum „neamul” majoritar ar avea prioritate la „mântuire”... În plus, plasarea Catedralei patriarhale în capitala politică (București) induce ideea nefericită a unui anume „centralism” al „mântuirii”. Este adevărat că aici este sediul ierarhului superior al ortodoxiei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și alte „neamuri”, devine o chestiune ceva mai delicată, încât ideea revine abia după trei sferturi de veac. Cât de acceptabilă, în general, este construcția unei Catedrale a „mântuirii” doar pentru „neamul” românesc, ca și cum acesta ar fi incomparabil mai 88 păcătos decât „neamurile” conlocuitoare?! Sau ca și cum „neamul” majoritar ar avea prioritate la „mântuire”... În plus, plasarea Catedralei patriarhale în capitala politică (București) induce ideea nefericită a unui anume „centralism” al „mântuirii”. Este adevărat că aici este sediul ierarhului superior al ortodoxiei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai antipatic decât informatorii dovediți. Unui al treilea, moderator de televiziune, atât de bine dispus în permanență deh, voioșia pe care ți-o asigură o conștiință nepătată -, încât se veselește anunțând dispariția unui confrate, cum s-ar veseli unii, mai păcătoși, așa, ca noi, ajutându-l să sufle în lumânări la aniversare, i-l prefer, de departe, pe defunctul plecat dintre noi, împovărat. Un fost președinte, pe care nu-l mai preocupă de mult, nici integrarea europeană, nici învățămîntul universitar, nici
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Victima nu are dreptul de a practica angelismul față de călău”. Cred, însă, că poziția cel mai adecvat formulată poate fi găsită într-un text semnat de Ion D. Sârbu, fost deținut politic și autorul capodoperei Adio, Europa!: „Cred în iertarea păcătosului. Cu condiția să se căiască. Nu cer tăierea capetelor celor care au încălcat norma de drept și norma morală, dar pretind să fie afișată pe ziduri crima lor și urlată la toate megafoanele. Ca să nu se mai repete”. Sau Monica
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
verii ori de o tăbăcărie mizeră sau de accidentalele deversări ale latrinelor, când o conductă „josnică” își ițește cornițele la suprafața pământului. Infernul putorii, iată cum se numește uneori infernul pământesc, înainte de revelația infernului al doilea și definitiv pentru cei păcătoși. Cam așa arată un bloc de locuințe „în stil clasic”. O Românie scurtcircuitată. Și cum aproape jumătate din actualii locuitori ai orașelor românești trăiesc la bloc, ce ar mai fi de spus? Purgatoriul Purgatoriul nu prea există la noi, fiindcă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sărăcia proverbială a locurilor! Și cât de slabă aderență are biserica în occident. L-am văzut pe acest om de mare cultură și supărat, mai ales pe ziariști, dar mai mult pe stricătorii de limbă română, pe oameni răi și păcătoși. În cadrul Curentului Cultural Informațional din județul Vaslui are o importanță majoră, prin rolul său spiritual și prin opera sa. Am stat puțin pe gânduri, dacă P.S. Corneliu, episcopul de Huși, este mai mult față bisericească sau reprezentant al Curentului Cultural
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
civice se perindă pe la televiziuni, amintindu-ne cât de desuetă e B.O.R., cât de afectată și înapoiată e societatea noastră tocmai din cauza influenței bisericești ș.a.m.d. Ba chiar și suspiciunile, exprimate de multe ori vehement, cu privire la trecutul păcătos al Patriarhului Teoctist sunt reiterate în ultima vreme tot mai des, uneori cu un fel de satisfacție care aduce a grotesc. Nu spun că nu am gândit în aceiași termeni despre Biserică, de multe ori. Nu spun că verificarea dosarelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
o consecință finală și ca urmare a primelor două. Ceea ce a urmat a lăsat loc neînțelegerilor, unele cu consecințe grave, adică războaie din ce în ce mai crâncene. Ca să sublinieze rolul credinței în raport cu comportamentul omului față de semeni, Luther nu se sfiește să spună „Fii păcătos și păcătuiește cât mai mult, dar păcătuind mult crede și mai mult’ (Este precator et pecca fortitier, pecca fortitier, sed crede fortius). Ori lisus Hristos și-a întemeiat Biserica pe Petru (Kifa), adică pe iubirea de Dumnezeu mărturisită, din care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fi vorba, ci și de o îmbogățire infinită, cu semnificații interioare franjuroase, a operii... Mă rog, ne bucurăm de un Balzacalău proaspăt, ușor deocheat, frageloid la literă, impetuos la sentiment și năbădăios cât încape, tulburător de pur în hâtroșenia lui păcătoasă, spurcată elegant... și iertată de un Dumnezeu blajin, omenos... Cum devine cu acest necunoscut Balzac? Surprizele se țin lanț dacă scotocești veriga mai pe îndelete. Se pare că, odată cu îndepărtarea lui de Touraine, se cam termină și cu frenezia „drolatică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
nuiele, poate e chiar femeia ce-o visez... da, o visez îngenunchiată într-o biserică mică, umilă, prosternată adânc în fața altarului sărăcăcios, înspumată de hainele-i învolburate în preajma șoldurilor cărnoase, șoptind pătimaș, duios, ademenitor, o rugă întru împlinirea dorințelor ei păcătoase, umede, înmierăsmate crud a buruieni tăiate proaspăt... În umbra pronaosului pâlpâie focul unui pistol cu butoiaș: poc! Explodează un fluture de plastic: zzzvvuuum! Dar nimeni nu moare, nici un arhanghel nu se dărâmă din cupola îngustă, nici o libelulă sfântă nu-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Atunci când mța întrebat (cu prilejul susținerii tezei de licență): „Dumneata scrii?“, am mormăit un mmda îndeajuns de nehotărât, care ar fi trebuit sățl facă bănuitor, dar nu lța făcut. Mița cerut o mostră și a doua zi ițam dus povestirea Păcătosul. În schimb, am căpătat „însărcinarea“ de a scrie o recenzie unui roman al lui Bujor Nedelcovici. Minciuna consta în faptul că, la momentul în care am fost întrebat dacă scriu, nu mi se mai întâmplase așa ceva de exact cinci anișori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
studiile universitare care mă convinseseră că facerea de literatură nu era cu nici un chip de nasul meu. Inclusiv cursurile de teoria literaturii (de care mă întrebarăți mai la deal) au contribuit la întărirea acelei convingeri ce părea de nestrămutat. Povestirea Păcătosul o așternusem pe hârtie în vara lui ’87 (atunci când mă întorsesem de la militărie și așteptam, înfrigurat, începerea anului întâi de facultate) și cu ea mța debutat Profesorul Eugen Simion exact la cinci ani după ce fusese scrisă și cruțată de la nimicire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fiind marcate printrțo simplă nuanțare a tonului celui ce povestea. Am avut această revelație în august 1987, când, după ce am primit vizita lui nea Nicu Tilică, am petrecut câteva ore la masa de scris și am așternut pe hârtie povestirea Păcătosul. Întâlnirea cu acest om a fost crucială pentru mine. Și e cum nu se poate mai adevărat că - așa cum episodul apare în roman - aproape orb și apropiinduțse de moarte, nea Nicu Tilică mța întrebat dacă nu cumva eu eram ăla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
început să aducă tot felul de ajutoare, mai ales arestaților necăutați de familie, în virtutea celor spuse de Isus Hristos: "În temniță am fost și ați venit la mine" (Matei, XXV, 36). Într-o lume în care spaima pedepselor divine bîntuie mințile păcătoșilor arestați, preoții cu har reușesc uneori să ofere cel mai important suport moral 230. Paradoxal, credința în Dumnezeu este mai frecvent manifestată de locuitorii așezămintelor carcerale decît de cei care populează alte instituții libere. Dar menținerea preoților în poziții instituționale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
influenței sociale, Editura Polirom, Iași, 2002. Bortner, M.A.; Williams, Linda M., Youth in Prison, Routledge,New York, 1997. Bowker, L.H., Prison Subculture, Lexington Books, Lexington, 1977. Box, Steven, Power, Crime and Mystification, Routledge/Kegan Paul, Londra, 1983. Bozînțan, Octav, Hanul păcătoșilor, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2001. Brezeanu, Ortansa, Minorul și legea penală, Editura All Beck, București, 1998. Brezeanu, Ortansa, Bazele legislative și psiho-sociale ale sistemului de reeducare a minorului delincvent, teză de doctorat, București, 1997. Brezeanu, Ortansa, Integrarea socială post-penalî
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Litera, București, 1994, p. 71. 38 Joffre Dumazedier, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966, p. 16. 39 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 160-161. 40 Ibidem, p. 37. 41 Octav Bozînțan, Hanul păcătoșilor, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2001. 42 Ibidem, p. 35. 43 Ibidem, p. 44. 44 Talcott Parsons și Edward Shils, "Valori și sisteme sociale", în Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman (coord.), Cultură și societate, Editura Institutul European, Iași, 2001, pp.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vă mai mărească și la voi salariu ăla. Că nici n-aveți ce mânca, mămică. Procesez rapid, apoi încerc să-i explic motivul pentru care mă aflu în acest magazin. Hai, mămică, lasă. Nu-i nici o rușine. Numa guvernu ăsta păcătos e de vină. Că ne lasă artiștii să crape de foame, sărăcuții de ei. Mă gândesc să iau hanoracul și să mai arunc o privire și prin alte cotloane, dar doamna cu batic pare să fie abia la începutul unui
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
1972, în Don Carlo. După atâția eroi burtoși, în sfârșit vedeam adevăratul Infante al Spaniei! Era frumos, glas strălucitor, cânta ca un zeu. Atunci l-am întrebat: "José, nu e un pic cam mult să te bagi în rolul ăsta păcătos?" " A, anul ăsta am debutat în nouă opere!" "Fii atent, că ești tânăr și ai talent. Te vor stoarce ca o lămâie, apoi te vor arunca. Ai grijă, că sunt un pic mai mărișoară" și s-a ținut tare și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
păcatul, în limbaj religios) ar fi atât de mare, încât se naște fatalmente o distanță uriașă între om și Dumnezeu. Cum spune Eliade, avem de-a face cu „o expresie mitică a desolidarizării lui Dumnezeu de rău și de umanitatea păcătoasă”. Această din urmă afirmație poate fi înțeleasă în cel puțin două moduri. Pe de o parte, omul caută să-și explice în termeni morali sau religioși ceea ce este propriu puterii divine, însemnele ei cerești sau nevăzute. în alți termeni - firește
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]