3,143 matches
-
acarul Păun, personaj care amintește de "bietul Pim-Pim" din caragialiana Cronică fantastică. Ca și acel "nenorocit chinez care sosește asudat și gâfâind cu o hârtie în mână și năvălește pe scara principală a Casei Justiției [...] în toate diminețile"80, acarul Păun este victima-simbol a sistemului juridic absurd și corupt, care îl învinuie cu paradoxala justificare: "Ai dreptate, dar n-ai drept"81. Toți ceilalți reprezentanți ai norodului, fie din lumea săracilor, precum mahalagioaicele murdare ca Manda sau bețivi perfizi ca Năstase
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
scufundătorii amatori, cât și pentru cercetători. 98% din regatul coralilor se află În Rezervația Marină a Marii Bariere, considerată cea mai mare și mai frumoasă din lume 41. În această adevărată „pădurea tropicală a oceanului”42, trăiesc pești, precum calcanul păun care Îngropat În nisip, Își schimbă culoarea pentru a se confunda cu mediul Înconjurător, pescărușii, rândunicile de mare, păsări fregată, gâște de mare, vulturul de mare. Vara, țestoasa vine pe uscat pentru a-și depune oule În nisip, după opt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
În epoca Koryo 721. Din perioada feudală se păstrează lăzi de zestre, scrinuri cu intarsii de sidef și cu basoreliefuri În lemn de esență tare. Ornamentele sunt de influență populară: la copii cocorul ca simbol de viață curată, la femei păunul ca simbol al dragostei și fericirii, la bărbați cerbul ca simbol al puterii și orgoliului, iar pentru toți broasca țestoasă de apă ca simbol al longevității 722. Scrinuri cu intarsii de sidef, balamale de metal, construit din lemn de păr
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
1768 de insule), sub forma unei umbrele adăpostește cea mai mare rezervație de viță sălbatică terestră și marină a arhipelagului, păduri virgine, floră și faună exotică, unde trăiesc 232 specii de vietăți sălbatice, precum papagalul alb, bufnița uriașă, veverița zburătoare, păunul de Padowan, viu colorat și coadă maiestoasă 805. 803 Caracteristicele actuale ale ZEL (dezvoltarea cu precădere a activității de depozitare a mărfurilor; proliferarea În toate zonele mapamondului, chiar și În cele mai sărace; diversificarea activităților specifice servesc integrării economice În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pentru coarnele lui folosite ca afrodiziace, ceea ce valorează sume imense pe piața neagră!” Descrierile se succed apoi, enumerativ, ca o avalanșă. Uneori se strecoară ca un fior liric, poate de nuanță simbolistă: „ Prin eucalipți cu flori roșii zboară În stoluri păunii verzi. În munți, cocoșii sălbatici se-ngână În cântece, și-n țipetele lor se zburătăcesc ca iluziile din cugetul oamenilor”. Ca orice călător modern, D-na Oltea nu crede orice și oricum. De multe ori se delimitează, luând În derâdere
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
continuitatea a. românești. Etapa suprarealistă se remarcă, înainte de toate, printr-un gust pronunțat pentru demersul teoretic și printr-o conștiință de sine foarte accentuată, trăsături identificabile în numeroase texte, printre care lucrările Critica mizeriei (1945), semnată de Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu, Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international (1945) de Gherasim Luca și D. Trost, Spectrul longevității. 122 de cadavre (1946), aparținând lui Gellu Naum și Virgil Teodorescu. La acești poeți, discursul teoretic nu se mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Voievod Maria - Reumatologie MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Floare Vasica 2. Dr. Vasca Virgil 3. Dr. Carmen Dehelean FARMACIȘTI 1. Fărm. Barbu Daniela ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE 1. Păi Mirela JUDEȚUL ARGEȘ MEDICI ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Dr. Vasilescu Sorin Laurențiu Dr. Păun Constantin │Anestezie și terapie intensivă Dr. Lăzărescu Ioana Lizica │Oftalmologie Dr. Matrozi Alexandru │Boli infecțioase Dr. Botez Simona Raluca Dr. Păscu Marius Daniel Medicină de urgență Dr. Ivan Marcela Dr. Ciopleași Marilena Medicină muncii │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────�� MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Boiangiu Petre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
Dr. Marin Ketty - Cardiologie 15. Dr. Matefi Felicia - Medicină de laborator 16. Dr. Micu Sorel - Medicină de urgență 17. Dr. Neacșu Eugenia - Medicină de familie 18. Dr. Neață Daniel - Ortopedie și traumatologie 19. Dr. Onisim Florin - Oncologie medicală 20. Dr. Păun Mihai - Radiologie 'ad imagistică medicală 21. Dr. Pick Ladislau - Anestezie și terapie intensivă 22. Dr. Pinciu Dan - Medicină legală 23. Dr. Popescu - Guinea Gelu - Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 24. Dr. Pricop Ioana - Psihiatrie pediatrica 25. Dr. Stoica Baziliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
Popescu - Guinea Gelu - Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 24. Dr. Pricop Ioana - Psihiatrie pediatrica 25. Dr. Stoica Baziliu - Obstetrica - ginecologie 26. Dr. Ștefănescu Silviu - Psihiatrie 27. Dr. Toma Gabriela - Otorinolaringologie MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Mitroi Mariana FARMACIȘTI 1. Fărm. Păun Elenă JUDEȚUL GORJ MEDICI 1. Dr. Bălășoiu Vasile - Urologie 2. Dr. Băleanu Ana - Geriatrie și gerontologie 3. Dr. Beldean Elenă Claudia - Medicină legală 4. Dr. Butulescu Dumitru - Pediatrie 5. Dr. Cheznoiu Florentina - Anatomie patologica 6. Dr. Dascăl Ion - Ortopedie și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
le amintesc acum. Eram, atunci, peste 800 de membri ai AC în Iași. Gabriel Liiceanu era acolo, la Opera Română, Stere Gulea, Alexandru Paleologu, George Șerban, Stelian Tănase, Vasile Popovici, Nicolae Manolescu, Petre Mihai Băcanu, Ștefan Radof, Nae Constantinescu, Ioan Păun Otiman, Viorel Oancea, Octavian Paler, Alexandru Athanasiu, Ion Rațiu, care nu a fost lăsat să vorbească, spre dezamăgirea multora dintre noi, și mulți alții. Ana Blandiana, președinta AC, s-a opus energic în-ființării PAC-ului. Eram câteva sute de delegați
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
omului. Individul a conștientizat propriile limite, și-a dat seama că de unul singur, izolat, performanțele sale vor fi mai reduse decât dacă și-ar uni eforturile cu alți indivizi care au scopuri asemănătoare. În lucrarea „Școala - abordare sociopedagogică”, E. Păun enumeră avantajele, individuale și sociale, pe care le aduce activitatea organizată: * dezvoltarea și potențarea capacităților individuale, prin cooperare într-o structură organizată care-l plasează pe individ acolo unde competențele sale pot fi valorificate superior; * utilizarea rațională și reducerea timpului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
individuale, prin cooperare într-o structură organizată care-l plasează pe individ acolo unde competențele sale pot fi valorificate superior; * utilizarea rațională și reducerea timpului de realizare a diferitelor activități; * prelucrarea, transmiterea și utilizarea sistematică a achizițiilor generațiilor anterioare (E. Păun, 1999, p.7). Având în vedere aceste avantaje, putem afirma fără mari rezerve că, cea mai mare parte a vieții și activității noastre se 6 desfășoară în cadre bine organizate, mai mult sau mai puțin conștientizate. Mulți cercetători consideră că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
individul este cuprins în organizații preșcolare și școlare, apoi în viața adultă face parte din organizații profesionale, economice, politice, culturale etc. Rezultă că nu există organizații fără oameni, dar o organizație este mai mult decât o sumă de indivizi. E. Păun, în lucrarea citată, definește organizația folosindu-se de caracteristicile sale principale: „Organizația este definită ca un sistem de activități, structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi, ce dețin statute și roluri bine
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un sistem de activități, structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi, ce dețin statute și roluri bine delimitate în cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și de coordonare a activităților ” ( E. Păun, 1999, p.8). Aplicând aceste caracteristici în cazul particular al școlii se poate afirma că școala este o organizație, deoarece activitățile sunt structurate în jurul unor finalități clar formulate în documentele școlare, antrenează un mare număr de indivizi (elevi, profesori, personal
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii de factori care influențează climatul organizației școlare: * Factori structurali țin de structura organizației, de modul în care sunt grupați și interacționează membrii în vederea atingerii obiectivelor comune. Cei mai importanți factori structurali sunt: mărimea școlii (cu cât numărul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori nu acționează separat. La nivelul școlii ei interacționează și formează climatul, mai rece sau mai cald. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor semnificative ale interacțiunilor profesor - profesor și profesor - director. Acest chestionar datează din 1964. Revizuirile ulterioare au dus la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
să-i deranjeze mai mult pe bărbați decât pe femei. În același timp, femeilor pare să le convină această profesie, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive și afective, necesare atât în interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților (E. Păun, 1999, p.99). Având un statut social mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților (E. Păun, 1999, p.99). Având un statut social mai mult sau mai puțin prestigios, profesiunea de profesor rămâne prin natura sa una din cele mai „evaluate” meserii. Profesorul este supus permanent judecăților de valoare subiective (elevi, părinți, colegi, comunitate), dar și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și promovării elevilor. Rolul profesorului de a face față așteptărilor Profesorul trebuie să facă față așteptărilor care vin din partea părinților, elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societății și din partea profesorului însuși. Aceste așteptări au fost dezbătute pe larg de autorul român E. Păun. Mai importante și mai riguros structurate sunt așteptările formulate de persoanele care ocupă poziții instituționale. Acestea exprimă atât reglementări privind comportamentul profesorului ca membru a instituției școlare (respectarea programului școlar, conduita în relațiile cu elevii, cu celelalte cadre didactice, cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
bazate pe neutralitate afectivă și pe judecarea elevilor în funcții de criterii generale. Se observă răcirea treptată a relației profesor - elev pe măsura înaintării în vârstă și a creșterii experienței de învățare a celui din urmă (T. Parsons, apud. E. Păun, 1999, p. 81). De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta procesului educațional, adepții educației libere invocă particularitățile și caracteristicile naturii umane ca izvor al activității educative“ (E. Păun, 1991, p. 47). Privite astfel, libertatea și autoritatea par două situații irevocabile în sfera educației. Totuși, ele nu au decât o existență teoretică în această formă, deoarece practica le-a infirmat. Toate experiențele care s-au întemeiat exclusiv pe una
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca la un fapt care impunea pasivitatea profesorului. În realitate autonomia elevilor pretinde ca profesorul să fie foarte activ în îndeplinirea sarcinii sale, de a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat“ (F. de Bartolomes apud E. Păun, 1991, p. 48). Problema care se pune în realitate nu este aceea a „neautorității profesorului, ci, dimpotrivă, a exercitării autorității prin anumite modalități ce conferă elevilor o arie mai mare de participare și de acțiune. În mediul educațional se cere
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]