8,430 matches
-
de așteptare. De aceea poate tratatele de pedagogie nu vor renunța la corelația de vocație, de chemare, de drag și meseria de profesor deși corelația are arome desuete. Thomas L. Friedman, în cunoscuta lui carte, are pagini întregi despre această paradigmă, a învăța cum să înveți. Doar cel care e dispus să învețe toată viața, și asta cu entuziasm, poate orienta pe cel în care s-a trezit nevoia de învățare. A alimenta pasiunea sau curiozitatea pentru învățarea a ceva este
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
de a răspunde la provocări serioase, bagatelizarea temelor esențiale, abandonul, retragerea în refugii insidioase. Dacă sunt sinceri cu ei înșiși, trebuie să accepte că pedagogii teoreticieni nu au aruncat în van spre ei aceste veste de salvare, care sunt noile paradigme ale educației. De altfel, se pune, și nu de acum , și chestiunea noilor educații care să secondeze noile probleme ale omului. La noi probleme, se impun noi soluții. Ce te faci însă cănd chiar la elevi observi o reticență în
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
Colecția CURSUS 37 Seria Sociologie Doru Tompea este profesor universitar, rector al Universității "Petre Andrei", Iași. Este doctor în filosofie, membru al Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceză. A publicat, singur și în colaborare: Etica, Axiologie. Deontologie (1995); Paradigme socioumane (1996); Psihosociologie industriala (1996); Romania la Conferințele de pace. Paris: 19191920, 1946-1947 (1996); Petre Andrei, Discursuri parlamentare (1996); Weber-azi. Weber-ieri (1998); Contradicția sociologiei lui Vilfredo Pareto Metodă sau Sistem?! (1998); Dileme epistemologice la Durkheim (1999); Etica. Morală și putere
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
prezența mecanismelor de apărare imature la indivizii cu tulburări de personalitate, ce contribuie la lipsa lor de responsabilitate, tendința de a da vina pe alții. În contextul unei noi concepții asupra inconștientului, sistematizarea biaxială a mecanismelor de coping din perspectiva paradigmei cognitiviste oferă un cadru conceptual care salvează câte ceva din teoria psihanalitică asupra mecanismelor de apărare. Termenul de "coping" sinonim cu mecanism de adaptare, mecanism de gestiune a stresului reprezintă toate modalitățile de a face față stresului pe care le utilizează
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
își coordonează activitatea în funcție de o valoare profesională generală. Realitatea demonstrează că asistenții sociali întâmpină probleme etice în fiecare caz, și este într-adevăr dificil să reflectezi numai prin intermediul problemelor etice implicate. Etica profesională reprezintă un prim pas în construcția unei paradigme profesionale a asistenței sociale, deoarece contribuie la ajutorarea asistenților sociali în ce privește aspectele importante ale practicii lor. Etica este una din principalele ramuri ale filosofiei și poate fi numită știința realității morale; încearcă elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitiv. Etica
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Trei, București, 2001. Roth-Szamoskozi, Maria, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
Polirom, Iași, 2003. Roth-Szamoskozi, Maria, Perspective teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. Sârbu Tănase, Etica : valori și virtuți morale , Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005. Tompea Doru, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. ***, Codul deontologic al profesiei de asistent social, codul nr. 1/2008, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 173
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
42 Tănase Sârbu , Etica: valori și virtuți morale, Editura Societății Academice "Matei Teiu Botez", Iași, 2005, p. 130. 43 P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 11. 44 Doru Tompea, Deontologia asistenței sociale și construcția paradigmei profesionale, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 447. 45 C. Zamfir, L.Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1998. 46 M. Miroiu și G. Blebea, Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001, p.11
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
bogățiilor, lăsând la o parte sistemele de producție. În ce privește capitalismul, totuși, interogațiile se lovesc de o anumită confuzie între instituții și funcții pentru a relua termenii prea strâns care M. Godelier îi aplică încă din 1969 la critica unei alte paradigme care restrânge reflecțiile la logicile și mizele schimbului din cadrul pieței și la natura raporturilor de piață. Godelier 7 reia anumite probleme teoretice ale analizei economice indicate de Polanyi, reexaminându-le într-o orientare marxistă, și propune mai ales o definiție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fațete ale clivajului societăți industriale / societăți "primitive" pe care acestea le propun. Așadar, printre anglofoni, antropologia economică se organizează în jurul dihotomiei reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din urmă9, chestiunea privind domeniul de extindere al paradigmei utilitariste poate fi pusă la infinit. Un curent "formalist" (în terminologia inaugurată de Polanyi) păstrează, în studierea societăților non-capitaliste, ipoteza raționalității și teoria rarității 10. Orientarea "substantivistă" este reluată în special de Marshal Sahlins 11 în studiul "societăților primitive", pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Se face frecvent aluzie la amploarea divergențelor care îi separă pe antropologii marxiști 23, și mai ales a acelora care îl separă pe Godelier de cei trei africaniști evocați mai sus. Conjugarea, bine cunoscută, pe care Godelier o operează între paradigma neomarxistă și structuralismul lui Lévi-Strauss se traduce prin importanța pe care o acordă unor chestiuni lăsate în plan secundar de Meillassoux din 1960: cele privind tehnicile endogene sau împrumutate (ca parte a forțelor productive), procesul de apropriere a pământului (mijloc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile articulării modurilor de producție, precum și pe cele, mai recente, care sunt deplasate în informal, proletariatele urbane sau comercianții tradiționali și "etnici". În Franța, puterea paradigmei marxiste, ca și cea a adversarei sale structuraliste, s-a tradus printr-o postură teoreticistă, care lasă pe un plan secundar analiza conjuncturală a situațiilor observate și rigidizează clasificările societăților după modelele elaborate în secolul al XIX-lea, fără a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Această capacitate noetică de depășire a situațiilor contingente deschidea orizonturi hermeneutice foarte vaste, care-i făceau pe antropologi să-și evalueze datele în funcție de reflecții globale și teoretice, dar și de aspirații, vise și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul reprezenta un domeniu de evidență a cărui importanță nu putea face ușor obiectul unor denegări și care invita concomitent la adoptarea unor puncte de vedere critice asupra ancorărilor, ideologizărilor, articulărilor sale. Paradoxal, punerea în criză a economiei s-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
noțiunii de piață se dovedește în această conjunctură o necesitate de prim ordin, cu atât mai mult cu cât accepțiunile economiste, pe de o parte, sociologice și antropologice, pe de alta, s-au manifestat întotdeauna în decalaj. Deconstruirea pieței ca paradigmă fondatoare a teoriei economice, pe care o operează în prezent economiștii, evidențiază simptomatic o tentativă de reinjectare a unor parametri diferiți pentru a gândi într-un mod mai potrivit realitatea economică. Introducerea recentă a tematicii încrederii în schimburile economice reluând
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
foarte răspândită în anii șaptezeci, fiind ecoul tematicilor construite pe clivajul occidentalizare / autenticitate în contextul mondial posterior decolonizării. Se constată astăzi o tendință generală către reactivarea schemelor de analiză prin prisma cuplului de opoziții mondializare / rezistență etnoculturală (sau identitară). Aceste paradigme au avantajul de a pune în evidență configurațiile locale care nu se diluează într-un sistem global hegemonic; în lipsa încorporării în obiectele de studiu a relației de dominare ca atare, acestea nu reușesc însă să explice felul în care aceste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al originilor, „ostilitatea lor la orice Încercare de „istorie” autonomă, adică de istorie fără regula arhetipală” (). Astfel se justifică și subtitlul volumului Mitul eternei reîntoarceri: arhetipuri și repetare. În Încercarea labirintului, Eliade propune Înlocuirea sintagmei „arhetipuri și repetare”, prin expresia „paradigmă și repetare”. Este un motiv În plus de a sublinia sensul eliadesc al arhetipului: acela de „model exemplar” care la Jung este doar sugerat și nu explicit formulat (/140). Arhetipul prezidează totalitatea actelor umane: de civilizație și construcție (omul construiește
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
simbolic și urmărește refacerea actului primordial al creației. În diverse locuri din opera filosofului român Întâlnim referiri la Platon, la similitudinile filosofiei sale (teoria ideilor) cu gândirea arhaică. Am putea stabili astfel o analogie Între ideea „arhetipului și repetiției” sau „paradigmei și repetiției” identificată de Eliade În mentalitatea arhaică și teoria ideilor și participației la Platon: ideile ca arhetip și participația ca repetiție. Viața autentică a umanității arhaice devine o imitatio arhetipi. II. 3. Simbolul Drumul spre arhetip trece prin simbol
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
-i este și salvare. Considerăm că prezența operei lui M. Eliade În școala românească se va menține cel puțin la același nivel și nu vom Înceta nici o clipă să evidențiem, alături de acesta, biografia sa tulburătoare, care face din el o paradigmă culturală specifică spiritualității românești. ÎNCHEIERE Lucrarea de față nu este o analiză exhaustivă asupra creației (filosofice și artistice) eliadești. „Exhaustivitate” ar Însemna descifrarea Întregului cosmos de semnificații, și ar mai Însemna, pe de altă parte, „Închidere”, „oprire”, „sfârșit”. Or, această
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
și arhitectura/organizarea spațiului (ce descriu atât stările de spirit, cât și ergonomia locului de muncă); • abilități personale sau competențe pe care indivizii trebuie să le demonstreze în îndeplinirea sarcinilor sau în plan relațional; • moduri de gândire, modele mentale și paradigme lingvistice, cadre cognitive care orientează percepțiile, gândurile, supozițiile; • semnificații activate, moduri de înțelegere a evenimentelor cotidiene; • metafore și simboluri, reflectate în idei, trăiri, sentimente sau imagini despre sine sau despre fenomene prezente în organizație. Cercetând conținutul mai multor culturi organizaționale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
411-412): a. ideologiile: ansamblu de credințe, de valori și de norme care îi unesc pe oameni și îi ajută să dea un sens lumii lor; b. premisele și prezumțiile profunde, care stau la baza culturii căreia îi aparține individul; c. paradigmele sau ansamblurile de presupoziții, de obicei implicite, referitoare la tipul de elemente care alcătuiesc lumea, la modul în care ele acționează, la raportul dintre ele; d. structurile cognitive, care se construiesc în situațiile concrete și care supervizează identificarea stimulilor și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
femeie își pune mintea să fie rea, ea reușește întotdeauna mai bine decât bărbatul. 2.4.3. La hanul lui Mânjoală Dacă în Kir Ianulea structurile ,,basmului nuvelistic’’ își mai conservă încă prezența, fiind solicitate a potența din unghi ezoteric-fantastic paradigma moralistă a ,,poveștii’’ de viață, în schimb, atunci când este vorba de tripticul În vreme de război, La conac și La hanul lui Mânjoală perspectiva eminamente realistă asupra faptelor de viață este dominantă. Îndepărtarea de schema magic-folclorică atinge, acum, gradul maxim
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
psihologiei, termenul de interviu clinic are un sens oarecum diferit, el urmărește obținerea de informații și înțelegerea funcționării psihologice a unui subiect prin focalizarea asupra trăirilor acestuia și punând accent pe relația stabilită în cadrul situației de interviu. Interviul clinic reprezintă paradigma muncii psihologului clinician. Utilizând interviul acesta se pot obține informații despre problemele și dificultățile subiectului, despre evenimentele trăite, istoria sa, relațiile cu ceilalți, viața sa personală. El este, astfel, un instrument care ne permite accesul la subiectivitatea pacientului și înțelegerea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ci pot să-și continue treaba în timp ce urmează terapia. 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei Teoria psihanalitică l-a avut ca părinte pe Sigmund Freud, iar explicația din perspectiva psihanalitică asupra depresiei a depins în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. În anul 1905 Freud a conturat o teorie potrivit căreia personalitatea umană se dezvoltă în mai multe stadii: stadiul oral (0-1 an); stadiul anal (2-3ani); stadiul falic (3-5 ani); stadiul de latență (5-12 ani) și stadiul genital
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un eveniment dacă s-ar întâmpla, sau să se obișnuiască cu emoțiile negative asociate cu imaginea evenimentului. Cognițiile iraționale ale oamenilor cu anxietate generalizată pot fi de asemenea centrate în detectarea posibilelor amenințări din mediu (Mathews & McLeod, 1994)304. O paradigmă în care s-a arătat aceasta este proba colorată Stroop. În această probă subiecților le sunt prezentate cuvinte scrise cu o anumită culoare. Sarcina acestora este să spună culoarea cuvântului care este scris. Unele cuvinte au o semnificație specială pentru
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a binecuvântat punându-și mâinile peste ei” (Mc. 10, 16). Dacă nu-i putem boteza, nu-i putem nici binecuvânta, ceea ce ar fi absurd, pentru că Hristos deja a făcut aceasta. Celor vârstnici, Hristos Domnul i-a oferit pe copii ca paradigme pentru curăția sufletească, nevinovăția, puritatea, căutarea, ascultarea lor, și, mai presus de toate acestea, a fi măsură a intrării în Împărăția lui Dumnezeu: „A unora ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu” (Mc. 10, 14); „De nu vă veți întoarce și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]