13,759 matches
-
caracterizate prin: formă cristalină; densitate; duritate; culoare¸solubilitate; coeficient de elasticitate; indice de refracție; căldură specifică; presiune de vapori; moment magnetic; spectru de absorbție; proprietăți chimice. Caracteristic pentru starea solidă cristalină este gradul înalt de ordonare la mare distanță al particulelor (ioni, atomi, molecule), aranjarea lor în nodurile rețelei cristaline formând cristalul. 21 Fiecare substanță cristalină formează o rețea spațială proprie care se caracterizează prin simetria ei și prin poziția particulelor în rețea. Pentru a descrie un cristal este suficient să
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cristalină este gradul înalt de ordonare la mare distanță al particulelor (ioni, atomi, molecule), aranjarea lor în nodurile rețelei cristaline formând cristalul. 21 Fiecare substanță cristalină formează o rețea spațială proprie care se caracterizează prin simetria ei și prin poziția particulelor în rețea. Pentru a descrie un cristal este suficient să se cunoască o porțiune a lui, numită celulă elementară. O celulă este perfect definită când se cunosc dimensiunile a, b și c, unghiurile α, β și γ dintre axe, poziția
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a descrie un cristal este suficient să se cunoască o porțiune a lui, numită celulă elementară. O celulă este perfect definită când se cunosc dimensiunile a, b și c, unghiurile α, β și γ dintre axe, poziția, numărul și felul particulelor ce o compun. Exemplu: celula elementară a cristalului de NaCl. (vezi figura 1.3.): Fig. 1.3. Reprezentarea spațială a unei celule elementare de NaCl După măsura muchiilor și a unghiurilor dintre ele se determină șapte rețele primitive, șapte sisteme
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
determină șapte rețele primitive, șapte sisteme cristaline: b cubic; b pătratic; b rombic; bmonoclinic; b triclinic; b romboedric; b hexagonal. Cristalele care prezintă unul din cele șapte sisteme cristaline se numesc cristale ideale. 22 În realitate, din cauza energiei termice absorbite, particulele din nodurile rețelei se deplasează. De asemenea, orice substanță reală înglobează și unele impurități care produc abateri de la rețeaua cristalină ideală. 1.1.3.2.1. Tipuri de rețele cristaline Clasificarea rețelelor cristaline a fost făcută în urma studiului cristalelor prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Aceste rețele au în noduri ioni pozitivi și negativi, aranjați alternativ. Volumele ionilor pot fi apropiate ca valoare (fig. 1.4.a) sau diferite (fig. 1.4.b). Fig. 1.4. Tipuri de rețele ionice 23 Forțele de coeziune dintre particule sunt de tip electrostatic, legături chimice ionice. În rețele ionice cristalizează săruri ca NaCl, KCl, MgCl2 etc. Legăturile chimice dintre particule sunt puternice, fapt verificat experimental prin măsurarea unor puncte de topire foarte ridicate (de exemplu: NaCl 8000C). Cantitatea de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a) sau diferite (fig. 1.4.b). Fig. 1.4. Tipuri de rețele ionice 23 Forțele de coeziune dintre particule sunt de tip electrostatic, legături chimice ionice. În rețele ionice cristalizează săruri ca NaCl, KCl, MgCl2 etc. Legăturile chimice dintre particule sunt puternice, fapt verificat experimental prin măsurarea unor puncte de topire foarte ridicate (de exemplu: NaCl 8000C). Cantitatea de căldură necesară pentru topirea unei substanțe se numește energie de legătură. Topiturile acestor substanțe, precum și soluțiile lor apoase conduc curentul electric
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în stare solidă, sub formă de metal (radiu Ra, uraniu U) etc. Ulterior s-a descoperit radonul (Rn) sau emanația de radiu care este un gaz rar radioactiv obținut în procesul de transformare radioactivă a radiului. Procesul de emisie de particule și radiații, spontan și independent de voința omului, de către minereurile și substanțele radioactive se numește dezintegrare nucleară radioactivă. În timpul proceselor de dezintegrare β și α elementele suferă transformări profunde, trecând în alte elemente cu număr de ordine mai mic sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
radioactive se numește dezintegrare nucleară radioactivă. În timpul proceselor de dezintegrare β și α elementele suferă transformări profunde, trecând în alte elemente cu număr de ordine mai mic sau mai mare. Prin dezintegrare radioactivă, din interiorul nucleului atomic sunt expulzate diferite particule cum ar fi: pozitroni care compun radiația α, electroni care constituie radiația β, neutrini care formează radiația γ moale și fotoni nucleari care alcătuiesc radiația γ dură. Minereurile și substanțele radioactive se caracterizează prin: interacții foarte puternice între particulele emise
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
diferite particule cum ar fi: pozitroni care compun radiația α, electroni care constituie radiația β, neutrini care formează radiația γ moale și fotoni nucleari care alcătuiesc radiația γ dură. Minereurile și substanțele radioactive se caracterizează prin: interacții foarte puternice între particulele emise și substanțe (moleculele, atomii și particulele întâlnite în drumul lor), ionizând sau modificând structura lor interioară; structură atomică oscilantă, în funcție de procesele de dezintegrare care au loc în interiorul nucleului atomic. 1.1.4. Plasma Plasma este un gaz în care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
compun radiația α, electroni care constituie radiația β, neutrini care formează radiația γ moale și fotoni nucleari care alcătuiesc radiația γ dură. Minereurile și substanțele radioactive se caracterizează prin: interacții foarte puternice între particulele emise și substanțe (moleculele, atomii și particulele întâlnite în drumul lor), ionizând sau modificând structura lor interioară; structură atomică oscilantă, în funcție de procesele de dezintegrare care au loc în interiorul nucleului atomic. 1.1.4. Plasma Plasma este un gaz în care atomii se află în stare de ionizare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre (particule libere), plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între 15 000 70 000 grade Kelvin. Plasma rece se obține prin: iluminare cu radiații ultraviolete; iradiere cu radiații X; descărcare electrică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
descompune în părțile sale componente prin efectul Compton, cu ajutorul fotonilor care au o energie foarte mare, așa cum sunt fotonii ultravioleți, nucleari γ sau X (Röentgen), care interacționează atât cu învelișul electronic cât și cu nucleul atomic, cu protonii si neutronii, particule pe care le pot transforma în particule libere. De exemplu, moleculele de hidrogen sunt diatomice, iar fiecare atom de hidrogen este compus din câte un proton și un electron. Prin iluminare cu radiații ultraviolete se produce ionizarea moleculei de hidrogen
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Compton, cu ajutorul fotonilor care au o energie foarte mare, așa cum sunt fotonii ultravioleți, nucleari γ sau X (Röentgen), care interacționează atât cu învelișul electronic cât și cu nucleul atomic, cu protonii si neutronii, particule pe care le pot transforma în particule libere. De exemplu, moleculele de hidrogen sunt diatomice, iar fiecare atom de hidrogen este compus din câte un proton și un electron. Prin iluminare cu radiații ultraviolete se produce ionizarea moleculei de hidrogen; mai întâi, aceasta se separă în cei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu radiații ultraviolete se produce ionizarea moleculei de hidrogen; mai întâi, aceasta se separă în cei doi atomi, iar ulterior amândoi atomii sunt ionizați. Dacă ionizarea este totală, atunci în locul moleculei de hidrogen ne vom afla în prezența a patru particule elementare libere, doi electroni și doi protoni, deci apare plasma (fig. 1.8.). Fig. 1.8. Schema apariției particulelor libere din molecula de hidrogen prin iradiere cu radiații UV În prezent se urmărește posibilitatea obținerii plasmei perfecte sau totale, adică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ulterior amândoi atomii sunt ionizați. Dacă ionizarea este totală, atunci în locul moleculei de hidrogen ne vom afla în prezența a patru particule elementare libere, doi electroni și doi protoni, deci apare plasma (fig. 1.8.). Fig. 1.8. Schema apariției particulelor libere din molecula de hidrogen prin iradiere cu radiații UV În prezent se urmărește posibilitatea obținerii plasmei perfecte sau totale, adică descompunerea atomilor în electroni, protoni și neutroni liberi, nu numai din gaze, dar și din lichide (fig. 1.9
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
obținerii plasmei perfecte sau totale, adică descompunerea atomilor în electroni, protoni și neutroni liberi, nu numai din gaze, dar și din lichide (fig. 1.9.) Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare, după aceea se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din lichide (fig. 1.9.) Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare, după aceea se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii materiei sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin ionizare, după aceea se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii materiei sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent de modul de descompunere al atomului în părțile sale componente, întotdeauna particulele rezultate vor alcătui
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent de modul de descompunere al atomului în părțile sale componente, întotdeauna particulele rezultate vor alcătui fluide de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent de modul de descompunere al atomului în părțile sale componente, întotdeauna particulele rezultate vor alcătui fluide de radiații electromagnetice. În cazul acesta putem spune că prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent de modul de descompunere al atomului în părțile sale componente, întotdeauna particulele rezultate vor alcătui fluide de radiații electromagnetice. În cazul acesta putem spune că prin dezintegrare nucleară radioactivă se obțin fluide
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent de modul de descompunere al atomului în părțile sale componente, întotdeauna particulele rezultate vor alcătui fluide de radiații electromagnetice. În cazul acesta putem spune că prin dezintegrare nucleară radioactivă se obțin fluide de radiații electromagnetice α, β și γ. 30 Termodinamica este știința care se ocupă cu studiul transformărilor energetice care însoțesc
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mare. Numim suprafață specifică raportul dintre suprafață și volum sau suprafața unității de volum. Se exprimă în m2/g. Exemplu: catalizatorii industriali au suprafețe specifice cuprinse între 5 - 500 m2/g. Se obțin asemenea valori deoarece catalizatorii sunt compuși din particule foarte mici aglomerate sub forma unor mase poroase, străbătute de canale foarte fine. 3.2.1.3.3. Promotori și inhibitori catalitici Unele substanțe (fără activitate catalitică), introduse în proporții mici în rețelele unor catalizatori, pot mări considerabil activitatea acestora
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ale ebulioscopiei și crioscopiei sunt valabile numai pentru soluții diluate de neelectroliți. Ele nu sunt valabile pentru soluții de acizi, baze sau săruri, adică soluții de electroliți. Presiunea de vapori, ebulioscopia și crioscopia sunt mărimi ce variază în funcție de numărul de particule, adică sunt mărimi coligative. Exemplu: Lichidele antigel sunt soluții apoase care fierb la o temperatură mai mare de 100oC și se solidifică la o temperatură mai scăzută de 0oC. Ele se utilizează ca agenți de răcire în diferite instalații și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]