6,839 matches
-
corespondență ce zace pe preș și mă tîrÎi Înapoi pe canapea, răsfoind plicurile. Și atunci Încremenesc. În fața mea se află un pachețel, cu o caligrafie distinctă, cu litere frumos rotunjite. A Venetiei. Îi este adresată lui Luke, dar nu-mi pasă. Rup plicul, cu mîini tremurînde, și Înăuntru găsesc o cutiuță de piele Duchamp. O deschid furioasă - și În ea dau peste o pereche de butoni de argint, smălțuiți. De ce naiba Îi trimite butoni? Din pachet cade un cartonaș crem, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
face asta. Iar mă lasă pe dinafară. Încearcă să-l vrăjească pe Luke. — Lasă-mă În pace! strig furioasă. Nu mai sînt pacienta ta și nu te las să te uiți la nimic, mersi foarte mult. Deodată, nu Îmi mai pasă că sînt În travaliu. Sau pseudo-travaliu. Sau ce-o fi. Nu e prea tîrziu, Încă mai sînt În stare de marea confruntare. Sub privirile uluite ale celor prezenți, arunc masca și mă așez cu greu pe pat. — Suze, ești bună
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care ne adunăm aici, care avem preocupări destul de diversificate, trebuie să găsești conceptului o bază, un temei comun, care să fie fundamentat În ultimă instanță ontologic, de la care pornind să Își poată asuma fiecare diferite ramificații personale. Dacă rămânem să pasăm conceptul În zona unei ontologii „slabe”, atunci el Își pierde gradul de inovație pe care Îl are, deoarece rămâne un simplu concept postmodern Între altele, integrabil și asimilabil celorlalte. Am putea pomeni termenii lui Derrida, cei al lui Deleuze de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu aceste istorii? Desigur, din punct de vedere teoretic, există un câștig În orice surplus de informație. Ceea ce Întreb este dacă nu apare și un transfer de obsesie. O Încărcătură afectivă foarte grea, pe care Încercăm parcă să v-o pasăm. Nu e ca și cum noi, profesorii, ne-am facem nouă Înșine terapie Încărcându-vă pe voi, transformându-vă În ceea ce În psihanaliză se numește un conținător al angoaselor, al anxietăților, al nelămuririlor noastre? Andrada Fătu-Tutoveanu: Vă spuneam că prima reacție este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
colaborare); Ioan Flora, Poèmes, Belgia, 2002 (în colaborare cu Anca Măniuțiu). Repere bibliografice: Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 177; Margareta Gynresik, „Roumains déracinés-un roman politique/poétique, „Dialogues francophones”, 1999, 4; Paul Miclău - 70, „Reflex”, 2001, 4-6 (semnează Marcu Mihail Deleanu, Călin Chincea, Mihaela Pasat); Raymonde Bulger, „Au Bord du temps”, „Dialogues francophones”, 2003, 6; Ion Guțu, „Racines écloses” sau Dimensiunea modernă a poemului, „Contrafort”, 2003, 9. Il.M.
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
este cel psihic, atunci când fostul partener devine total irelevant pentru sinele și confortul emoțional al celuilalt. Dacă afli că fostul soț a câștigat o sumă impresionantă de bani la loto ori că a ajuns rector sau ministru și nu-ți pasă, dacă vezi ce bine arată actualul soț al fostei tale neveste și nu te încearcă nici un fior, „dacă... și nu...”, înseamnă că ești despărțit cu adevărat. Personal, mă întreb în ce măsură, indiferent de sentimentele de afecțiune pe care le mai avem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de sentimentele de afecțiune pe care le mai avem, putem ajunge la o asemenea liniște superioară, fără umbră de invidie și gelozie. După cum putem constata, de data aceasta fără interogație, câți dintre noi nu ne facem doar că nu ne pasă. Privitor la cauzalitatea divorțialității, să mai observăm, în final, că pe lângă chestiunea convertirii factorilor „exteriori-obiectivi” (starea economică, școlaritatea etc.) în mobiluri „interior-subiective”, se mai ridică una gravă din punct de vedere epistemico-metodologic: motivele invocate de persoane sunt cele reale? Răspunsul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de mult contează „anxietatea performanței”, frica de a nu fi destul de „bun(ă)” în actul sexual, frică ce determină chiar o lipsă de performanță. Apoi, dacă pleci de la premisa că partenerul te folosește doar ca obiect sexual și nu-i pasă prea mult de sentimentele și trăirile tale, apetitul sexual propriu scade, stare care, la rândul ei, afectează gândurile, emoțiile și conduitele partenerului (vezi 9.3.4., figura 15). Sexul este o dimensiune centrală a vieții conjugale, dar dezamăgirile și insatisfacțiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
des între cei doi parteneri atunci când regulile și conținutul lui „trebuie” nu sunt explicite. Cel ce practică reguli rigide și „tirania lui trebuie” asimilează încălcarea regulii de către partener cu ofensa la adresa lui: „Nu m-a așteptat cu masa pusă, nu-i pasă de mine”. • Încercarea de a conștientiza ce scheme și mecanisme de gândire stau la baza unor interpretări și stări emoționale și găsirea unor alternative explicative. În loc de „sunt furioasă, soțul meu a mers singur la banchetul cu studenții, nu mă prețuiește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult bioxid de carbon În atmosferă, crescând riscul de Încălzire globală. În timp ce o elită educată este conștientă de relația Între folosirea SUV-urilor și Încălzirea globală, vasta majoritate a americanilor fie că nu cunosc acest lucru, fie că nu le pasă. Chiar dacă văd o știre la televizor, care prezintă ploi record, inundații În regiunile de coastă și vieți și proprități pierdute datorită efectelor Încălzirii globale, este puțin probabil că ar asocia folosirea acestor autovehicole cu tragediile care se desfășoară În alte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pretind un anumit gen de comportament -, este un factor ce determină abateri de la atitudinea reală a indivizilor, mergând până la comportamente contraatitudinale. Dar, așa cum au constatat și multe studii empirice, oamenii diferă semnificativ între ei și prin cât de mult le pasă de părerea celorlalți și, în consecință, cât de atent își supraveghează reacțiile verbale, gestuale și comportamentale. Indivizii profund interesați în a produce impresii favorabile, în acord cu exigențele situației, vor conserva mult mai puțin convergența atitudine/comportament față de indivizii care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
audiența este mai degrabă omogenă/similară în ceea ce privește tabela valorică sau eterogenă/diferită?), nivelul de acord (audiența este de acord cu punctul de vedere pe care doriți să-l prezentați sau este împotrivă) și nivelul de implicare (cât de mult îi pasă de problematica în cauză?). În urma cuantificării răspunsurilor la aceste întrebări, putem să efectuăm o predicție - care să aibă o ridicată valoare de adevăr - asupra modului în care publicul nostru va reacționa într-o situație dată. H.L. Hollingworth consideră că putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
când va cere o favoare în schimb; din acest motiv, poate fi o amenințare pentru grup; 9) „Dușmanul prietenos” dorește să apară ca fiind prieten în timp ce își maschează adevăratele intenții. În aparență, este foarte interesat de fericirea celuilalt și îi pasă foarte mult de ce i se întâmplă acestuia; 10) „Persoana timidă”. Pot fi două feluri: cei cu adevărați timizi și cei care folosesc acest aspect ca pe o strategie. Cei din primul tip rămân izolați în grup, ceilalți se asociază cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
suficient de departe unii de ceilalți pentru a avea o anumită intimitate. Problema este stabilită și discutată până când este înțeleasă. Fiecare participant (în mod privat/separat) construiește una sau mai multe schițe (pe foi separate), după cum vede el rezolvarea problemei, „pasând” schița persoanei din dreapta sa în momentul în care a definitivat-o. Mediatorul trebuie să stabilească o limită de cinci minute pentru efectuarea acestor schițe. Participanții primesc schițele de la colegi și le folosesc în vederea obținerii unor noi idei pentru propriile schițe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
steinerismele lui! L-ar aduce și pe popa de la biserica antroposofică să mă miruiască și să mă spovedească... Ar fi o pacoste! La breakfast o întreb din nou pe Vera dacă variola se ia. Da, se ia! Și nu-i pasă că mă pot îmbolnăvi? Totu-i să nu mă ating de ea. Dar vasele, cuțitul, furculița, pâinea pe care le atinge și le ating și eu?! Uf, asta îmi mai trebuie! Sunt răcit cobză, și acum parcă mă mănâncă și
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
unei psihologii de recepție. Are dreptate Ion Cristoiu să considere că autorul Cîntecelor de pierzanie s-a autofalsificat, silindu-se a-și recomanda poezia anterioară cotiturii de la 23 august 1944 drept "prevestitoare a revoluției comuniste". Un soi de albatros care, pasă-mi-te, anunță furtuna. E o mistificare de sine evidentă: "Parcurgînd fără prejudecăți volumele Cîntece de pierzanie (1938), Cîntece noui (1940), Poezii (1943), Orașul pierdut (1943), mi-a încolțit bănuiala că poetul a pus la cale un fals ce i
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
nu de patru, ci de mai multe ori pe TV5 (păi, noi n-avem lobby, n-avem bani, n-avem Externe și Cultură?), ce facem? Re-acționăm la acțiuni ce ne iau mai tot timpul pe nepregătite. Doar protestăm. Cui îi pasă de protestul P.D.S.R.-ului în Franța profundă? Bretonul de la Mânecă sau magrebianul din Paris rămân cu imaginea sadicului securist Brucan, indignându-i de barbara cruzime a ceea ce a fost reprezentat în film ca populație "românească". Ce știu ei de limbajul
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
copile să nu negociezi cu umbra lasă totul să se clatine precum frunza în voie apleacă-te peste amintirea a ceea ce am fost și taci toate lucrurile ar trebui să fie la fel chiar dacă nu mai sunt dar cui îi pasă... (apărut în rev.Qpoem,2017) ... Citește mai mult de unde nu voi mai fi euvei merge tucopilesă nu negociezi cu umbralasă totul să se clatineprecum frunzaîn voieapleacă-te peste amintireaa ceea ce am fostși tacitoate lucrurile ar trebuisă fie la felchiar dacănu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
Qpoem,2017) ... Citește mai mult de unde nu voi mai fi euvei merge tucopilesă nu negociezi cu umbralasă totul să se clatineprecum frunzaîn voieapleacă-te peste amintireaa ceea ce am fostși tacitoate lucrurile ar trebuisă fie la felchiar dacănu mai suntdar cui îi pasă...(apărut în rev.Qpoem,2017)... V. EXISTĂ DOAR OAMENI ȘI UN SINGUR DUMNEZEU, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017. Adevărul e că oamenii nu mor ei sunt ca niște trepte pe care călcăm și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
umbre șopârle și pești piranha carnea supurează îngerii plâng peste crucile gârbovite de timp cerul rupt în bucăți văduvit de lumină și zbor miroase a hoit durerea înghite totul până și imaginea în care am trăit știu că nu vă pasă lăcomia e ca un vin spumant spală setea și schimbă traiectorii ... Citește mai mult cresc umbre șopârle și pești piranhacarnea supureazăîngerii plângpeste crucile gârbovite de timpcerul rupt în bucățivăduvit de lumină și zbormiroase a hoitdurerea înghite totulpână și imaginea în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
2016. ești bogat și totuși nu ai nimic și asta pentru că nu îndrăznești să te uiți înlăuntrul tău nu îți privești soția și nici copiii cumperi lucruri de nimic lumea se învârte în jurul banilor tăi de Dumnezeu nici că îți pasă noaptea pășești printre morții din gînd care nu îți dau pace te micești pe dinlăuntru de ură și invidie inima ți-e prinsă pe sloiuri de gheață nu mai e loc de nimic nici chiar pentru tine însuți de la o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
de elevii de la Eton deoarece echipele era alcătuite acolo pe camerele internatului, care aveau fiecare 11 paturi! S-a introdus în acest set nou de reguli și o regulă de off-side potrivit căreia un jucător putea să joace o minge pasată către el din spate cu condiția ca între el și poarta adversă să fie minim trei adversari. De asemenea s-a stabilit clar durata unui joc: o oră și un sfert. Primul joc desfășurat sub aceste noi reguli a avut
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
celălalt, în ordine aleatorie. În fiecare cerc se așează câte un elev, unul din aceștia având și o minge. Ceilalți elevi rămân în afara cercurilor în suprafața de joc delimitată de către profesor. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, elevii aflați în cercuri pasează mingea de la unul la altul, iar cei rămași în afara cercurilor aleargă printre ele, încercând să prindă mingea. Nu este permisă depășirea cercului în timpul pasării mingii. Când mingea a fost prinsă de un elev din afara cercurilor se strigă „schimb de locuri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o lovitură cu piciorul drept. Câștigă echipa care va lovi prima tricoul, sau care reușește să lovească cu cât mai multe mingi tricoul „țintă”. Indicații metodice: Se mărește distanța față de „țintă” în funcție de vârsta și nivelul de pregătire al elevilor. 4. Pasează după ocolire Vârsta elevilor: 9-11 ani; Obiective instructive: dezvoltarea orientării spațiale, dezvoltarea forței de lovire a mingii cu piciorul, dezvoltarea vitezei de execuție și de deplasare, dezvoltarea preluării. Organizarea jocului: Câte 4 elevi formează o grupă. Fiecare grupă are două
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
4 elevi formează o grupă. Fiecare grupă are două perechi. O pereche (2 elevi) stau așezați la 8 metri distanță unul față de celălalt. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, ceilalți doi elevi schimbă mingile (2) în așa fel încât după fiecare pasă să alerge ocolind (3) coechipierul așezat în spatele lor. Înaintea fiecărei pase se execută obligatoriu preluarea mingii cu piciorul (1). Cele două perechi se schimbă constant la execuție. Câștigă perechea care execută prima un număr prestabilit de pase sau care execută
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]