3,343 matches
-
preocupe de revenirea în cler. A facut zilnic următoarele drumuri: la Sfintele Moaște, Patriarhie și Securitate, rugându-se și la Dumnezeu și de puternicii zilei. Patriarhul Justinian însă rămânea ferm pe poziția lui, dând vina pe Securitate, iar aceasta pe Patriarhie. În sfârșit, pe 26 iunie 1979 (ziua de naștere) după 24 de ani de caterisire, obținu aprobarea de a sluji oficial. Fu trimis la Mănăstirea Cernica, unde i se permise să slujească odată pe săptămână iar în 1980 i se
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
iconițe pentru întreținerea familiei. În septembrie aceluias an, pleacă pentru a începe lucrările se spălate, răzuire și renovare a picturii bisericii Sf. Nicolae din Matcă, Tecuci. În 1951 Ministerul Cultelor și Artelor se transformă în Departamentul Cultelor trecând în grija Patriarhiei Ortodoxe Române ,astfel Vasile Păscu da din nou examen de recalificare obținând calificativul excepțional. "Luni, 26 martie susține examenul oral pentru obținerea licenței de pictură în fața comisiei prezidată de către domnul arhitect Berechet. A impresionat întreaga comisie prin răspunsurile pe care
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
200 de state, inclusive în SUA, o altă destinație importantă a emigranților armeni. Existența filialelor regionale a dus treptat la divizarea politică și mai apoi religioasă a mișcării. O parte dintre credincioșii Bisericii Apostolice Armene au cerut separarea de sub conducerea Patriarhiei de la Echmiadzin RSS Armeană. Unii dintre armenii din SUA au considerat că guvernul de la Moscova ar fi încercat să folosească biserica armenească să promoveze comunismul în lume. Din acest motiv, biserica armenească s-a scindat în două ramuri, Echmiadzină și
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
-și îngropa apropiații când trec în lumea celor drepți, în anul 2010 fiind înhumate 270.000 de persoane. Aproape 1.000 de persoane sunt incinerate anual în singurul crematoriu funcțional din România - crematoriul „Cenușa” din București. La jumătatea anului 2012, Patriarhia Română a anunțat că nu va oferi asistență religioasă enoriașilor care aleg incinerarea în locul înmormântării. Această hotărâre a Sfântului Sinod Ortodox a actualizat o decizie din anul 1928, prin care credincioșii trebuiau să respecte înhumarea celor adormiți.
Incinerație () [Corola-website/Science/326752_a_328081]
-
de 1 octombrie 2002 în funcția de episcop de Regensburg. În 20 decembrie 2007 a fost numit membru în Congregația pentru Doctrina Credinței. În anul 2009 a fost delegat de Conferința Episcopilor Germani ca președinte al comisei de dialog cu Patriarhia Moscovei. În data de 2 iulie 2012 a fost numit de papa Benedict al XVI-lea în funcția de prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței. Episcopul Müller s-a aflat în anul 2006 în fruntea unei demonstrații împotriva partidului de
Gerhard Ludwig Müller () [Corola-website/Science/326832_a_328161]
-
din proprie importantă, ci stând în umbră prefecturii locului. Cu drept cuvânt se poate spunce că Justinean primește autonomie largă iar salinicul decade din importantă, împăratului ignorând vreo existența a lui că vectoriat în lagatura cu Romă și supunandu-ldin nou patriarhiei constantinopolitane . ahaia și Hellas din vechea prefectura a Iliricului primesc un mitropoli propriu la Corint, dar nu ca vicar român, cum cred unii, ci fiind în localitate un guvernator propriu bizantin, supus împăratului, Mitropolia Tomsului, se bucură de privilegii bogată
Iliric () [Corola-website/Science/325548_a_326877]
-
1764 și 3 februarie 1767 - 14 iunie 1769) și Alexandru Callimachi (6 mai 1795 - martie 1799). S-a călugărit la Mănăstirea Putna, primind numele monahal de Gavriil. Cu ajutorul fratelui său, marele dragoman Ioan Teodor Callimachi, a fost numit arhidiacon al Patriarhiei Constantinopolului și apoi mitropolit al Salonicului (1745-1760). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
pentru vasele comerciale și militare, negând însă aceste drepturi altor puteri europene. Rusia se arăta interesată și de apărarea intereselor creștinilor ortodocși din Imperiul Otoman, dat fiind faptul că era cea mai mare putere ortodoxă. Faptul că cea mai importantă patriarhie ortodoxă, cea a Constantinopolului era sub stăpânirea otomană, oferea rușilor un motiv în plus pentru acțiunile lor militare și politice împotriva otomanilor. Austria era puterea care se opunea cel mai puternic intereselor rușilor în Imperiul Otoman. În ciuda faptului că habsburgii
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
mai degrabă un străin. De-a lungul secolelor al VII-lea și al VIII-lea, pericolul crescând din partea longobarzilor și al francilor, separația dintre creștinătatea răsăriteană și cea apuseană cauzată de problema iconoclastă, ca și acerba rivalitate dintre papă și Patriarhia de Constantinopol, au făcut ca poziția exarhului să fie din ce în ce mai dificilă. Ravenna a rămas sediul exarhului până la răscoala din 727 cauzată de disputa iconoclastă. Ultimul exarh de Ravenna, Eutychius, a fost ucis de către longobarzi în 751. Exarhatul a fost atunci
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
de limbă cehă pe lângă Catedra de Slavistică de la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți (1935-1937). A obținut doctoratul în teologie în 1937 cu o temă de istorie bisericească universală: "„Istoria Bisericii Ortodoxe din Serbia de la creștinarea sârbilor până la desființarea Patriarhiei de la Ipec de către turci, în anul 1766“". După absolvirea studiilor universitare a devenit profesor de istorie bisericească, profesând în această calitate până în 1980. În paralel cu activitatea didactică, a fost hirotonit ca diacon (1936) și preot (1943), fiind hirotesit apoi
Milan Șesan () [Corola-website/Science/326121_a_327450]
-
la Vicina (ridicată ulterior la rangul de mitropolie în timpul domniei lui Mihail al VIII-lea Paleologul (1258-1282) a consolidat autoritatea religioasă răsăriteană.În această perioadă teritoriile respective (vasale ale regatului ungar până la bătălia de la Posada din 1330), erau păstorite de Patriarhia Constantinopolului prin intermediul Episcopiei de la Vicina, aflată într-o cetate - port dobrogeană al cărui amplasament este încă discutat de arheologi. Intre anii 1346-1371 s-a făcut simțită în Țara Românească influența isihasmului atonit și sinait, generat de sfinții Grigore Palamas și
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
în vremea lui Carol I", 3 volume, 2006, Editura Fundației Pro, Premiul special al Uniunii Scriitorilor; 2007 - ediția a doua, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Lucrări publice în vremea lui Carol I. Acte de fundare", 2007, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Palatul Patriarhiei", 2008, Editura Cadmos; - Nicolae Noica - "Palatul Regal", 2009, Editura Cadmos; - Cristina Țurlea - "Cronica restaurării Palatului vechi B.N.R.", 2010, Editura Cadmos; - Cristina Țurlea - "Centrul istoric financiar-bancar al Bucureștilor", 2011, Editura Cadmos. - "Comandourile deșertului" - Jean Bourdier - 1991, Editura Militară; - "A cincea valiză
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
ulterior în Franța. Din 1920, manuscrisul a stat la Paris într-un apartament necunoscut al unui colecționar de manuscrise și la moștenitorul acestuia. În 1998 dreptul de proprietate al manuscrisului a fost în disput la curtea federală din New York între "Patriarhia Ortodoxă Greacă din Ierusalim" și "Casa de Licitație Christie Inc". Cu mult timp în urmă, manuscrisul lui Arhimede a stat în librăria mânăstirii Mar Saba, de lângă Ierusalim, mânăstire înapoiată Patriarhiei în 1625, iar reclamantul a susținut că manuscrisul a fost
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
a fost în disput la curtea federală din New York între "Patriarhia Ortodoxă Greacă din Ierusalim" și "Casa de Licitație Christie Inc". Cu mult timp în urmă, manuscrisul lui Arhimede a stat în librăria mânăstirii Mar Saba, de lângă Ierusalim, mânăstire înapoiată Patriarhiei în 1625, iar reclamantul a susținut că manuscrisul a fost furat din mânăstire în anul 1920. Judecătorul Kimba Wood a decis în favoarea Casei de Licitație Christie din nepăsare, iar manuscrisul a fost cumpărat de un anonim pentru suma de 2
Manuscrisul lui Arhimede () [Corola-website/Science/322546_a_323875]
-
Kzinti a "trecut" în universul Star Trek în episodul seriei de animație "The Slaver Weapon", adaptat de Larry Niven după povestirea sa "The Soft Weapon". În romanul "Destiny's Forge" este dezvăluit faptul că Preoții Negri, o sectă puternică a Patriarhiei, sunt responsabili pentru programul genetic de izolare a genelor telepatice și de păstrare a rasei Kzinti la un nivel mediocru de inteligență: puii sunt testați de mici, femelele care dovedesc o inteligență ieșită din comun sunt ucise, în timp ce masculii care
Kzin () [Corola-website/Science/322751_a_324080]
-
ca sufragană a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, a fost comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa Cancelariei Sfântului Sinod nr. 4176/1993. Totodată, hotărârea sinodală a fost adusă și la cunoștința preoților și credincioșilor printr-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, publicat în Vestitorul Ortodoxiei (anul V, nr. 98-99 din iulie 1993), periodic al Patriarhiei Române, care a fost reprodus și de ziarele centrale și a fost citit și la posturile naționale de radio și televiziune. Vestea înființării pentru prima
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
Sfântului Sinod nr. 4176/1993. Totodată, hotărârea sinodală a fost adusă și la cunoștința preoților și credincioșilor printr-un comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, publicat în Vestitorul Ortodoxiei (anul V, nr. 98-99 din iulie 1993), periodic al Patriarhiei Române, care a fost reprodus și de ziarele centrale și a fost citit și la posturile naționale de radio și televiziune. Vestea înființării pentru prima oară a unui centru eparhial în Bărăgan a fost primită cu bucurie de clerul și
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
întinderea teritorială a noii episcopii, precum și reședința episcopului, și pe temeiul prevederilor articolului 7, alin. 2, și articolului 20 (litera e) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române și articolului 59, (litera e) din Regulamentul organelor centrale din Patriarhia Română, Adunarea Națională Bisericească a aprobat înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor, cu reședința la Slobozia, ca sufragană a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, având jurisdicție asupra județelor Ialomița și Călărași. În urma Deciziei Patriahale nr. 8/1993, comunicată Arhiepiscopiei Bucureștilor cu adresa
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
fondat în 181 î.Hr. a fost, la apogeul sau, unul din cele mai importante orașe ale Imperiului Român. a fost și un centru religios creștin de prim ordin, între secolul al IV-lea și secolul al XV-lea, sediu al Patriarhiei de Aquileia. Aquileia este un oraș situat în apropiere de Marea Adriatică, între Palmanova și Grado. Colonia latină (este vorba despre ultima colonie latină fondată, în continuare n-au mai fost decât colonii române) a fost fondată în 181 î.Hr., sub
Aquileia () [Corola-website/Science/322100_a_323429]
-
violente și formând un guvern condus de Hashim al-Atassi (7 mai 1920). Noul guvern a hotărât să organizeze mobilizarea generală și a început să finanțeze organizarea forțelor armate. Aceste decizii au provocat reacții puternice atât din partea Franței, cât și din partea Patriarhiei maronite, care au declarat că deciziile sirienilor sunt de fapt o lovitură de stat. În Beirut, presa creștină a publicat articole ostile față de decizia guvernului Faisal. Naționaliștii libaneze au profitat de criză și au convocat un congres al creștinilor din
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
greci "cuțovlahi" (κουτσοβλάχοι), era considerat de naționaliștii greci ca fiind grec, iar de cei români, ca fiind român. Spre deosebire de situația din Principatele Unite, unde mitropolitul Bucureștilor și-a luat titulatura de "arhiepiscop-primat" în anul 1859, urmată de recunoașterea autocefaliei de către Patriarhia de Constantinopol în 1885, comunitatea parohială de la Biserica Sf. Treime din Viena nu tindea la vreo autonomie față de patriarhul de Constantinopol. Așa fiind, încercările repetate de introducere a liturghiei în limba română la Biserica Sf. Treime, venite în special din partea
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
comunității ortodoxe române, au fost clarificate în anul 1926. României i-a fost transferat Fondul Bisericesc al Bucovinei, așa încât finanțarea parohiei ortodoxe române a trecut în sarcina Regatului Român, fără alte pretenții față de "Biserica Sf. Treime". La 8 septembrie 1924 Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a înființat Mitropolia Ortodoxă a Europei Centrale, cu sediul la Viena. Patriarhul Grigore al Constantinopolului a trecut sub jurisdicția acestei mitropolii toate comunitățile ortodoxe din Austria, Ungaria și Italia. Primul mitropolit ortodox cu sediul la Viena, în
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
duminicală din Bagdad și la Școala Sf. Traducători ce aparține Uniunii Tineretului Bisericii. În paralel, a publicat o serie de articole în revistele armenești “Lăraper” și „Țain”. În perioada iulie-octombrie 1996 a îndeplinit funcția de redactor al săptămânalului „Lăraper” al Patriarhiei Armene din Constantinopol, publicând o serie de articole. Timp de un an a activat pe lângă Sfântul Scaun de la Ecimiadzin, predând la școlile de duminică și la cursurile de pregătire a profesorilor de religie și ținând predici la televiziunea publică armeană
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
Petroniu a fost funcționar la Cancelaria Sfântului Sinod și chiar la secretariatul patriarhului Nicodim. A făcut parte din gruparea Rugul Aprins și a suferit consecințele politice ale acestei afilieri. În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de călugări români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978. Din 1978
Petroniu Tănase () [Corola-website/Science/329889_a_331218]
-
a fost o structură canonică a ortodoxiei, înființată la o dată necunoscută între 1540-1580, și care aparținea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Denumirea mitropoliei provine de la numele localității de reședință, Proilavia (alte variante "Proilavu, Proilava, Proevlavia, Proevlavie, Proevlau" sau "Proevlaschii") , actualul oraș Brăila. Inițial, sediul mitropoliei a fost la Brăila, dar în decursul timpului s-a mutat la Ismail
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]