KorAP: Find »[drukola/base=penitenciar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...123 124 125 ...1387 >

34,654 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

lui Teohari Georgescu (1953) și „discuțiile” cu Alexandru Drăghici (1968) sunt edificatoare din această perspectivă 8. Sub controlul direct și permanent al Securității, toate instituțiile implicate În angrenajul represiunii au concurat În a asigura caracteristica generală a sistemului și regimului penitenciar, aceea de distrugere fizică și psihică a opozanților și de timorare a celorlalți. Perioadei 1949-1953 Îi este unanim recunoscută nota de paroxism a terorii, cu cele mai multe victime și cu cele mai inumane mijloace. Au urmat anii așa-zisei relaxări, 1954-1956

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
marcată și de contextul politic extern, dar și de cel intern de la vârful conducerii PCR. În cele ce urmează vom Încerca să aducem completări și nuanțări acestei caracterizări generale. Trecută, din 6 martie 1949, În subordinea MAI, Direcția Generală a Penitenciarelor devenea un instrument oricând la Îndemâna „brațului Înarmat al Partidului”, supranumele propagandistic al Securității. O mărturie a unui foarte bun cunoscător al realităților vremii 9 susținea Îndreptățit: „Pentru deținuții politici legea a fost suspendatăă”. O confirmă documentele de arhivă din care

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
susținea Îndreptățit: „Pentru deținuții politici legea a fost suspendatăă”. O confirmă documentele de arhivă din care aflăm că, Într-o ședință din 4 mai 1949, miniștrii Teohari Georgescu și Gheorghe Pintilie au luat În discuție „Regulamentul interior asupra aplicării regimului penitenciar”, l-au aprobat și au dispus „ăemiterea unui ordin circular-confidențial care va stabili, până la noi dispozițiuni, regimul deținuților politici”. Conținutul ordinului circular-confidențial privind „regimul deținuților politici” și planul pentru „Îmbunătățirea condițiilor de viață ale deținuților” nu este cunoscut, dar poate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cel mai scurt timp”. Așa a fost, dar nu În sensul așteptărilor celor aflați În Închisori. Alte decizii au fost luate Într-o altă ședință, din 23 septembrie 1949, una dintre acestea - „Se vor lua măsuri ca toți deținuții din penitenciare să muncească” - anunțând marele capitol al internărilor În Unități de Muncă ce va fi legiferat În ianuarie 1950 și se va derula până În anul 195410. Era deschisă calea configurării celei de-a treia mari categorii de deținuți politici din Închisori

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de vest au fost dislocate la sute de kilometri depărtare de satele lor. Li s-a permis revenirea În localitățile de origine abia În anul 195612. Sunt numeroase mărturiile ce consemnează turnura pe care avea să o ia evoluția regimului penitenciar În anul 1949, spre deosebire de perioada anterioară. Anii 1947-1948 Încă mai păstrau vechile norme ale regimului de detenție. Internații din motive politice au avut de Înfruntat În special serioasa problemă a subalimentației, ce a putut fi totuși ameliorată prin regimul liber

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
pedepsiți cu reducerea mâncării la jumătate. Mai era astfel motiv de mirare că mureau deținuții În fiecare an cu sutele la Aiud?14 Memorialistica Înregistrează și tratamentul relativ Îngăduitor aplicat de mulți dintre cei rămași din vechiul personal al administrației penitenciarelor, dar și apariția ofițerilor politici și Înăsprirea treptată a regimului de detenție. Ofițerul politic/de informații apare În sistemul și regimul penitenciar ca „prezență delegată a Securității și Partidului Comunist din România” cu atribuții largi atât asupra celor Întemnițați, cât

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
14 Memorialistica Înregistrează și tratamentul relativ Îngăduitor aplicat de mulți dintre cei rămași din vechiul personal al administrației penitenciarelor, dar și apariția ofițerilor politici și Înăsprirea treptată a regimului de detenție. Ofițerul politic/de informații apare În sistemul și regimul penitenciar ca „prezență delegată a Securității și Partidului Comunist din România” cu atribuții largi atât asupra celor Întemnițați, cât și asupra personalului Închisorilor 15. Apar alți directori și alți temniceri, figuri patibulare despre care amintesc aproape toți memorialiștii 16. Tot mărturiilor

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
personalului Închisorilor 15. Apar alți directori și alți temniceri, figuri patibulare despre care amintesc aproape toți memorialiștii 16. Tot mărturiilor acestora li se datorează cunoașterea realității generalizării violenței În tratamentul aplicat deținuților, precum și a abuzurilor În ceea ce privește ordonarea și executarea pedepselor penitenciare. și mai apare ceva În peisajul penitenciar din RPR: Începuturile „reeducării”, inițial sub forma benignă a ședințelor de Îndoctrinare politico-ideologică, lecturi din oficiosul comunist Scânteia și din broșuri propagandistice ori chiar Încercări de discuții libere. În penitenciarul de la Târgșor, jud.

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
alți temniceri, figuri patibulare despre care amintesc aproape toți memorialiștii 16. Tot mărturiilor acestora li se datorează cunoașterea realității generalizării violenței În tratamentul aplicat deținuților, precum și a abuzurilor În ceea ce privește ordonarea și executarea pedepselor penitenciare. și mai apare ceva În peisajul penitenciar din RPR: Începuturile „reeducării”, inițial sub forma benignă a ședințelor de Îndoctrinare politico-ideologică, lecturi din oficiosul comunist Scânteia și din broșuri propagandistice ori chiar Încercări de discuții libere. În penitenciarul de la Târgșor, jud. Prahova, unde funcționau de la sfârșitul anului 1948

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și executarea pedepselor penitenciare. și mai apare ceva În peisajul penitenciar din RPR: Începuturile „reeducării”, inițial sub forma benignă a ședințelor de Îndoctrinare politico-ideologică, lecturi din oficiosul comunist Scânteia și din broșuri propagandistice ori chiar Încercări de discuții libere. În penitenciarul de la Târgșor, jud. Prahova, unde funcționau de la sfârșitul anului 1948 două secții distincte (una a elevilor, majoritatea membri ai organizațiilor de tineret legionare - „Frățiile de Cruce” -, cealaltă a polițiștilor, arestați Într-o operațiune simultană la scară națională (26/27 iulie

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
1948), fiecare cu circa 7-800 de internați), În primăvara anului 1949 debutaseră acțiunile de reeducare. Rezistența majorității deținuților la acțiunea de Îndoctrinare a determinat eșecul acesteia. O delațiune a unui polițist arestat spunea: Prin luna martie 1949, la propunerea directorului penitenciarului, s-a Încercat să se facă ședințe de lectură, unde se citeau diferite cărți cu caracter marxist. ședințele erau ținute de foștii chestori, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat pozitiv, deoarece, În timpul ședințelor, majoritatea dormeau, circulau pe ușă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cu izolarea 18. Dar, fără știința lor, era făcută și selecția pentru infernul pe care aveau să-l cunoască În Închisorile de la Pitești și Gherla, la Canal și În alte locuri de detenție. Reeducarea 19 a avut loc și În penitenciarul de la Suceava, dar de aici un grup condus de Eugen Țurcanu a fost trimis la Pitești (19 aprilie 1949), unde avea să Înceapă În 6 decembrie 1949 cel mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de la Pitești. Din cei 116 și, respectiv, 54 de transferați la Gherla, În decembrie 1951 plecau Eugen Țurcanu și alți câțiva torționari și victime, iar În 14 ianuarie 1952 un alt grup de 39 era transferat la Baia Sprie (Arhiva Penitenciarului Gherla). Se Încheia experimentul care prin monstruoasa lui desfășurare ne oferă imaginea a ceea ce se pregătea pentru contingente și mai largi de deținuți dacă nu s-ar fi petrecut deconspirarea ororilor care au avut loc. În virtutea principiului Partidul nu greșește

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ale comunismului din Uniunea Sovietică și din țările-satelit, și anume aceea a găsirii țapilor ispășitori, deținuților protagoniști ai reeducării de tip Pitești li se va pregăti un proces În care vor fi acuzați de faptul că „au fost uciși În penitenciarele Pitești și Gherla peste 30 de deținuți, au fost maltratați, torturați și schingiuiți peste 780 de deținuți la Pitești și alte sute de deținuți la Gherla și alte penitenciareă În perioada 1949-1952, din care deținuți peste 100 au rămas cu

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și desfășurată de Securitate a devenit o acțiune a Gărzii de Fier și a cercurilor imperialiste pentru compromiterea „regimului democrat popular” din România. După stabilirea vinovăției celor 22, sentința consemna și participarea directă sau indirectă a unor „organe administrative, ale penitenciarelor sau ale Securității Statului” și cerea continuarea cercetărilor pentru precizarea răspunderilor penale. Arestați Încă din 1953, În 1957 au fost condamnați patru ofițeri MAI și medicul penitenciarului Gherla, fiind repede grațiați 22. Alte procese, puse În scenă după aceeași rețetă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
22, sentința consemna și participarea directă sau indirectă a unor „organe administrative, ale penitenciarelor sau ale Securității Statului” și cerea continuarea cercetărilor pentru precizarea răspunderilor penale. Arestați Încă din 1953, În 1957 au fost condamnați patru ofițeri MAI și medicul penitenciarului Gherla, fiind repede grațiați 22. Alte procese, puse În scenă după aceeași rețetă, aveau să incrimineze ofițeri și subofițeri, precum și deținuți brigadieri de la două din lagărele de muncă, Salcia și Capu Midia. Ancheta Procuraturii stabilea: Mulți deținuți au fost bătuți

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
care trebuia să devină o mare realizare a partidului și guvernului. Condamnaților și preveniților pentru infracțiuni politice care umpluseră Închisorile existente la acea dată (ședința șefilor MAI din 4 mai 1949 - nota 7 - aprecia că era necesară și construirea unor penitenciare), precum și Întemnițaților de drept comun plecarea la Canal le apărea ca o alternativă salvatoare pentru ieșirea din spațiile carcerale, ale căror condiții ajunseseră extrem de greu suportabile. Munca În aer liber și soare, cu rații alimentare mai consistente, era considerată preferabilă

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
sau nu lucrează, avem nevoie de ei Într-un loc sau altul, li se poate pune chestiunea În față: ori, oriă37 În anul 1952, deținuților li se aduceau la cunoștință prevederi ale unui Regulament de funcționare al Direcției Generale a Penitenciarelor, Coloniilor și Unităților de Muncă. Sunt semnificative formulările conform cărora aplicarea regimului penitenciar se făcea În continuare după decizii și dispoziții ale MAI. Dacă pentru organele centrale ale DGP CUM erau precizate În regulament principalele atribuții, pentru Direcția Politică era

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
se poate pune chestiunea În față: ori, oriă37 În anul 1952, deținuților li se aduceau la cunoștință prevederi ale unui Regulament de funcționare al Direcției Generale a Penitenciarelor, Coloniilor și Unităților de Muncă. Sunt semnificative formulările conform cărora aplicarea regimului penitenciar se făcea În continuare după decizii și dispoziții ale MAI. Dacă pentru organele centrale ale DGP CUM erau precizate În regulament principalele atribuții, pentru Direcția Politică era specificată sarcina de a organiza și a Îndruma munca politică din toate unitățile

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
depășit normele cu 50-100%, În vreme ce muncitorii civili le-au depășit numai cu 41%”41. Între Direcția Generală a Canalului și MAI erau Încheiate convenții În care era stipulată și plata volumului de muncă prestat de efectivele MAI. Condițiile detenției din penitenciare și lagăre ajungeau și În atenția conducerii la vârf a partidului. În 19 noiembrie 1952, În ședința Biroului Politic al CC al PMR, Gheorghe Gheorghiu-Dej spunea: Este vorba de a pune puțină ordine În situația Închisorilor și lagăreloră Lucrurile sunt

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
politiceă În vederea soluționării cât mai grabnice a situației, Întrucât prezintă un pericol și pentru sănătate răspândind molima, Închisoarea Văcărești e plină, dorm și În curte, n-au loc, e ceva groaznic, e ceva de neimaginată Să se alcătuiască pentru fiecare penitenciar, colonie etc. câte o comisieă cu Împuternicire de a proceda la triere și la trimitere acasăă Procesul-verbal al ședinței consemna că: Biroul Politic ascultând expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej asupra situației unor cetățeni, În majoritate țărani muncitori, care au fost arestați

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
1952. Nu mai era timp. Dar comisiile și-au Început investigațiile. Din 18 decembrie 1952, au Început verificările la șase colonii de muncă de la Canal, finalizate printr-un raport datat 23 mai 1953 care făcea constatări valabile pentru Întreg sistemul penitenciar: arestări abuzive și durate expirate ale detenției, condiții de detenție ce contraveneau prevederilor regulamentare, muncă În regim de 12 ore plus durata deplasării, evidențe foarte aproximative (la Peninsula, biroul de evidență nu cunoștea pedeapsa a 2.292 de internați contrarevoluționari

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
4 aprilie 1953, era emis Decretul nr. 155 prin care au fost puși În libertate 2.266 de deținuți cu pedepse care nu aveau o bază politică, cei mai mulți de la Poarta Albă (1.582), alții de la Culmea (316), Columbia (289) și Penitenciarul Constanța (79)45. În 6 februarie 1953, era emis un ordin MAI care constata că În sistemul penitenciar se folosea bătaia, „procedee (care) nu ne aparțin nouă”, și cerea măsuri În consecință 46. O declarație târzie aducea nuanțări și În privința

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
deținuți cu pedepse care nu aveau o bază politică, cei mai mulți de la Poarta Albă (1.582), alții de la Culmea (316), Columbia (289) și Penitenciarul Constanța (79)45. În 6 februarie 1953, era emis un ordin MAI care constata că În sistemul penitenciar se folosea bătaia, „procedee (care) nu ne aparțin nouă”, și cerea măsuri În consecință 46. O declarație târzie aducea nuanțări și În privința acestei practici de care regimul comunist era străin: În anul 1952, s-a emis un ordin al ministrului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
s-au făcut masive eliberări de internați, au lungit lista jertfelor de vieți pe altarul marelui obiectiv al construcției socialismului din România, eșuat lamentabil. Dar reeducarea celor rămași prizonieri continua. Cei cu pedepse mari ori Încă fără condamnări revin la penitenciarele de executare a pedepsei hotărâte de tribunale sau de „instanțele” Ministerului de Interne, până la prima mare grațiere, aceea din toamna anului 1955. Privind această etapă a represiunii comuniste din România, mai există o perspectivă care trebuie luată În seamă. Aceea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]