4,216 matches
-
în domeniul chirurgiei vasculare și a chirurgiei cardiace experimentale. Practică și efectuează în echipă, în premieră la noi, cateterismul cardiac (1952). Tiberiu Ghițescu a dat chirurgiei vasculare un caracter de specialitate, este apreiciat ca promotor al chirurgiei vasculare moderne. Este pensionat în 1977 la Spitalul Fundeni [2,3,10]. CHIRURGIA CARDIACĂ MODERNĂ După anul 1953, anul primei operații elective pe cord, pentru chirurgia cardiovasculară a început o perioadă de dezvoltare susținută care a culminat cu începerea operațiilor pe cord-deschis. Principalele date
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
de 80 de ani. Vasile Cândea (1932, n. Lisa, sat Vânători) profesor, șef de Clinică Chirurgie II Cardiovasculară, director al Institutului de Boli cardiovasculare „C.C. Iliescu” Fundeni, înființează Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei. Vasile Cândea În anul 1995 este pensionat din armată și este numit la Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu” Fundeni, în calitate de director general și șef de clinică. Reorganizează, dezvoltă și dotează modern serviciile de chirurgie cardiovasculară și terapie intensivă din Institutul de Boli cardiovasculare „C.C. Iliescu”, București. Efectuează
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
USAID de 1,2 milioane de dolari se asigură o dotare cu aparatură și materiale precum și schimburi de specialiști chirurgi, anesteziști, cardiologi și asistenți medicali, ceea ce a constituit un nou moment de dezvoltare. În 1997, profesorul Pop D. Popa este pensionat la 70 de ani și se retrage din activitate. La conducerea clinicii și director general al Institutului este numit profesorul dr. Vasile Cândea, organizatorul chirurgiei cardiace militare și al Centrului de Boli cardiovasculare al Armatei, de unde este pensionat în anul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
Popa este pensionat la 70 de ani și se retrage din activitate. La conducerea clinicii și director general al Institutului este numit profesorul dr. Vasile Cândea, organizatorul chirurgiei cardiace militare și al Centrului de Boli cardiovasculare al Armatei, de unde este pensionat în anul 1995. Profesorul Cândea reorganizează serviciile de chirurgie cardiovasculară din Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”: 1. Clinica I cu profil de copii, condusă de prof. Dan Făgărășanu; 2. Clinica II cu profil de adulți, condusă de prof. dr.
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
dr. Marian Gașpar. Clinica de Chirurgie Cardiacă a funcționat împreună cu Clinica de Chirurgie Toracică între anii 1990-1993. Fiecare unitate a ocupat un etaj cu 50 paturi, 2 săli de operație, terapie intensivă cu 8 paturi. În 1993, prof. Pavelescu este pensionat în 1993. Între timp dr. Marian Gașpar efectuează o specializare în Franța la Nisa. Clinica de chirurgie toracică este transferată în clădirea veche a Spitalului „Victor Babeș”. Reorganizarea activității din bolile cardiovasculare la nivel național are ca efect la Timișoara
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
în romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda, prin avatarurile protagonistului Victor Petrini. În 1964 este angajat câtva timp ca șef de serviciu producție la Teatrul de Stat din Petroșani, din acest an și până în 1973, când se pensionează medical, fiind secretar literar la Teatrul Național din Craiova. Urmează o etapă oarecum mai fericită în viața lui S., datorită celei de-a doua soții (din care va face un personaj luminos în mai multe cărți) și posibilităților - totuși limitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
la diverse școli profesionale (1956-1958), învățător și profesor (1958- 1963) și îndrumător principal la Centrala Editurilor și Difuzării Cărții din București (1964-1969). Refuzând să devină membru al Partidului Comunist Român, în intervalul 1969-1972 șomează. Din 1972 până în 1984, când este pensionat, lucrează ca redactor la „Viața românească”. Se retrage în comuna natală, de unde va continua să pledeze, fără succes, pentru publicarea volumului Sub zodia proletcultismului, redactat în 1979, dar editat postum, abia în 1995. Debutează la „Viața românească” în 1969, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
cât de frecvent este menționat diabetul ca argument medical pentru pensionare, dar este posibil ca el să fie destul de frecvent. În practica zilnică și în acest domeniu poate fi semnalat un paradox: adeseori suntem surprinși de ușurința cu care sunt pensionate persoane tinere cu diabet zaharat necomplicat, în contrast cu refuzul de pensionare a unor pacienți prezentând complicații cronice severe (insuficiență renală, de exemplu). Din punctul nostru de vedere (ca apărători ai intereselor pacienților diabetici), conduita este clară: pacienții diabetici prezentând complicații cronice
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
se transferă că lector la Institutul Pedagogic clujean, în 1971-1972 este director al Teatrului de Stat din Turda, de unde revine la Universitatea din Cluj, la Catedră de filosofie și sociologie a Facultății de Istorie, unde lucrează până în 1976, când se pensionează medical. Își susține doctoratul în drept în 1975, cu teza Sociologia dreptului în opera lui Eugeniu Sperantia. În 1990 înființează Editură Virtus Română Rediviva. Debutează în 1946, cu articolul Personalitatea artistică a lui Eminescu, la „Orizonturi literare”, revista liceului din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
secretar general (1927-1928, 1932, 1936-1937). Din 1930 revine și la catedră, ca profesor de istorie, teorie și organizare a educației fizice la Institutul Superior de Educație Fizică. După ce, în 1938, renunță la activitatea din Ministerul Instrucțiunii Publice, în 1941 se pensionează și din învățământul universitar. Pentru lucrările din domeniul științelor naturii, Academia Română i-a decernat în 1923 Premiul „Năsturel-Herescu”. Din 1925 este membru al Subcomisiei de experți pentru învățământ de pe lângă Comisia Cooperației Intelectuale a Societății Națiunilor Unite. În 1937 va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
vârsta standard de pensionare către comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap, invocând lipsa de fonduri. Creșterea numărului de persoane cu handicap în cursul anului 2002 la 437 000 s-a făcut prin emiterea unor certificate pentru persoanele vârstnice, pensionate pentru activitatea depusă și limită de vârstă. Introducerea criteriilor de încadrare în grad de handicap prin Ordinul nr. 726/2000 a permis delimitarea invalidității de handicap. Numărul de persoane cu accidente vasculare cerebrale care al depășit vârsta standard de pensioanare
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
1922 la Timișoara, conduce Manufactura de Tutun, fiind în același timp profesor la Institutul Politehnic. Din 1939 este transferat pe postul de inspector general tehnic la Casa Autonomă a Monopolurilor din București, din cadrul Ministerului de Finanțe, unde rămâne până se pensionează (1946). Se afirmă în viața culturală a Banatului ca epigramist. A întemeiat în 1936, împreună cu poetul Volbură Poiană-Năsturaș, și a condus Asociația Altarul Cărții, ale cărei ședințe le-a patronat mult timp în casa sa. A luat parte la numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
în comunitate ca o școală nouă, bine dotată pentru acele timpuri, cu un corp profesoral cu o vastă experiență și o pregătire deosebită, era foarte bine apreciată de părinți. După anul 1989 un număr mare de cadre didactice s-au pensionat, fiind înlocuite cu absolvenți sau cadre venite prin transfer de la alte unități. Din această cauză încrederea părinților în colectivul de cadre didactice a scăzut, fapt resimțit prin reducerea numărului de elevi înscriși la clasele I și prin valoarea supraunitară a
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
000 pe litră (15 kile)” (pensionar). „Țăranul e pe ultimul loc. Să ne gândim cât este de subvenționată agricultura în alte țări. E vorba de animale. Dacă suntem în UE, îți trebuie mulgătoare electrică (este 30-40 de milioane)” (fostă învățătoare, pensionară). Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 3. Câteva exemple de costuri și de profit legate de creșterea animalelor „Creșterea animalelor implică câteva tipuri de taxe: taxă la primărie, taxă pentru pășune, taxă pentru paznic și medicamente. Oile se adună în turme la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Caseta \* ARABIC 4. Opinii despre prețul redus al valorificării produselor „Îl vând, că nu au ce face, sunt obligați... dar iau puțin pe ele...” (lider formal). „Se mai vinde ouă, cereale (porumb), ca să mai cumpere la copii încălțăminte” (fostă învățătoare, pensionară). „Mai sunt firmele care fac preparate din carne și mai vin aici și le preiau; le duc la abatoare (...) Oul se vinde cu 1.000 de lei.” „Ajungi la mâna unuia care îți face analizele la lapte după cum a dormit
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1951-1952). Va lucra ca reporter, redactor și publicist-comentator la „Revista elevilor”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Scânteia” și ca redactor-coordonator la „Almanahul Scânteia” (zece ediții). Din 1990 este redactor la „Adevărul literar și artistic”, de unde se pensionează. A mai fost prezent cu reportaje, schițe, însemnări, articole, recenzii, comentarii sportive ș.a. în „Tânărul scriitor”, „Veac nou”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Presa noastră”, „Steaua”, „Teatrul”, „Viața românească”. S-a distins, între altele, în abordarea tematicii turismului, ocupând și funcții în cadrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
Trece prin mai multe slujbe: profesor la Românești (1955-1957), profesor și director de cămin cultural la Voinești (1961-1962), corector la revista „Ateneu” (1965-1969), inspector la Casa Județeană de Creație Iași (1970-1972), redactor la revista „Convorbiri literare” (din 1972). S-a pensionat pe motive medicale în 1981. Debutează cu versuri la „Iașul literar”, în 1961, colaborând ulterior la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Prima carte, Singurătatea în doi, îi apare în 1966. În intervalul a trei decenii poeziile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
turnat apă la rădăcină plângând și cerând o minune de al Dumnezeu. „Așa vă treceți dragi, bătrni, cu rugi la Preacurata”. La vârsta de 70 de ani tata s-a operat de cataractă la un ochi. Ambii părinți au fost pensionați de la colectivă. Tata avea pensia de 140 de lei iar mama numai de 70 de lei pentru că avea soțul pensie „mare”. La vremea aceea o pâine obi șnuită costa cinci lei. Pentru că tata nu mai avea plăcerea să mai trăiasacă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
din Brăila. Surmenată, necăjită, învinsă de necazuri, sora Netuța a făcut o depresie, s-a îmbolnăvit și cu ajutorul unchiului Constantin a fost internată la Spitalul de boli nervoase din Iași. Boala, slăbiciunea, frica, s-au mai ameliorat, dar a fost pensionată pe motiv de boală, în timp ce copii ei erau la liceu. Petrișor a făcut Academia Militară la Sibiu și a devenit ofițer de frontieră. Florică a făcut Școala Militară în timpul stagiului militar și a ajuns ofițer de aviație. A lucrat la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Academia Militară la Sibiu și a devenit ofițer de frontieră. Florică a făcut Școala Militară în timpul stagiului militar și a ajuns ofițer de aviație. A lucrat la Aerodromul militar din Ianca, iar la vârsta de 40 de ani, a fost pensionat cu gradul de locotenent colonel. În anul 2000, Petrișor, în gradul de Căpitan, a murit în timpul serviciului, pe frontieră și au rămas în urma lui soția și trei copii. Petrișor a avut noroc de o soție foarte cuminte și răzbătătoare, de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
găsește rezolvarea expusă în icoana Schimbării la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Taborului. Semnificația am analizat-o în articolul „în lumina Taborului”, tipărit în cadrul „Pentru credința strămoșească”. Cu ajutorul fiicei mele Cristina — Doina, am învățat la bătrânețe ca pensionară să lucrez la calculator și am scos zeci de exemplare la imprimantă din tot ce am scris, exemplare pe care le-am dat celor care m-au solicitat cu singura condiție; să le citească. Regret că nu se găsește „un
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
1911 până în 1926 va fi profesor suplinitor la Catedra de istoria artei a Facultății de Litere și Filosofie din București. În aprilie 1914 ocupă funcția de director al Fundației Universitare „Carol I”, unde va rămâne până în 1946, când se va pensiona. Participă la organizarea a numeroase expoziții, printre care Expoziția Internațională de Artă Populară de la Berlin (1909), se implică în organizarea Casei Românești, la Expoziția Jubiliară de la Roma (1911) și la a 11-a Expoziție Internațională de Artă de la München (1913
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
internat într-un lagăr militar sovietic, împreună cu Constantin Ciopraga, Laurențiu Fulga ș.a. În 1948 se întoarce în țară și lucrează pe diverse șantiere ca tehnician, normator, șef al serviciului de pază, iar din 1963 ca metodist la Biblioteca Regională Banat. Pensionat pentru invaliditate în 1968, se stabilește la Iași. Își publică primele versuri în 1933, în paginile revistei școlare „Mugurași”. Placheta Liane crude îi apare în 1935, tot pe când era elev de liceu, fiind urmată de Prohod pentru zi (1939), volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
doua casă, iar colectivul școlii o a doua familie. Primul și cel mai greu de suportat a fost sentimentul inutilității, cu toate că acasă eram așteptat cu dragoste și cu nerăbdare de către soția mea, obișnuită deja cu noul statut, fiind pensionată cu patru ani înainte. Împreună, am început să ne continuăm treburile gospodărești cu mai multă aplecare. În anul 1995 sufeream un al doilea șoc, pierderea soției. Îmbolnăvindu-se de o boală incurabilă, pe data de 16 ianuarie 1996, a trecut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu E. Lovinescu, frecventează cenaclul Sburătorul și este recenzent (1924-1931) la ziarul „Adevărul” (în care va susține rubrica permanentă „Buletinul cărții”), la „Adevărul literar și artistic” (unde este prezent la rubrica „Mișcarea culturală”), ca și la „Salonul literar” (Arad). Se pensionează în 1934. Mai colaborează, adesea pe teme referitoare la învățământul sau comunitatea evreiască, la „Conservatorul”, „Epoca”, „Voința națională”, „Tinerimea română” (Târgu Jiu), „Noua revistă română”, „Rampa” ș.a. Ține conferințe la București și în țară, elaborează (uneori în colaborare) manuale de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]