6,437 matches
-
este numit directorul Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea. Stațiunea aparținea de Universitatea Mihăileană din Iași (astăzi Universitatea „Al.I. Cuza”) și a fost numită Stațiunea Zoologică Marină „Regele Ferdinand I”. După numire profesorul Borcea a încadrat un administrator și 6 pescari și a cumpărat o șalupă marină. În același an a organizat prima expediție românească din Marea Neagră. Rezultatele expediției au fost publicate în Analele Universității din Iași. În 1928 a organizat a doua expediție, care a ajuns până la Golful Caliacra. De
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
luat-o la vale prin pîrîul Ghireni și a ajuns în Iazul din Jos, de fapt o pajiște imensă și inundabilă, după ce vreo trei kilometri a curs destul de gălăgios. Aici, pe islaz, s-a oprit și tot aici era paradisul pescarilor amatori. În aceste situații, peștele se poate prinde ușor cu mîna și copchilăraia satului avea o distracție în plus. Apa, rece ca gheața, nu impresiona pe nimeni și, din acest motiv, mai toți pescarii erau vineți, cu puful de pe față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oprit și tot aici era paradisul pescarilor amatori. În aceste situații, peștele se poate prinde ușor cu mîna și copchilăraia satului avea o distracție în plus. Apa, rece ca gheața, nu impresiona pe nimeni și, din acest motiv, mai toți pescarii erau vineți, cu puful de pe față zburlit și cu nasurile curgînd. Majoritatea sătenilor erau mulțumiți de recoltă și nu insistau să lupte cu frigul. Totuși, vreo duzină de înrăiți și-au pus în gînd să facă o afacere, adică să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
maximă celor care urmăreau cu ochii holbați dacă mișcă sau nu mișcă plutitorul de la scula de pescuit, vîntișorul ăsta lovea acolo unde erai cel mai sensibil, adică la zestrea bărbătească. Pe malul Prutului, în apropiere de satul Manoleasa-Prut, erau trei pescari dotați cu scule ultimul răcnet. Cred că peștii aflase cumva cu o zi înainte și din acest motiv Prutul părea pustiu. Nu departe de cei trei fioroși pescari se afla o Dacie 1310, ultimul model, ajunsă lîngă apă, naiba știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zestrea bărbătească. Pe malul Prutului, în apropiere de satul Manoleasa-Prut, erau trei pescari dotați cu scule ultimul răcnet. Cred că peștii aflase cumva cu o zi înainte și din acest motiv Prutul părea pustiu. Nu departe de cei trei fioroși pescari se afla o Dacie 1310, ultimul model, ajunsă lîngă apă, naiba știe cum, dincolo de fîșia de frontieră. Pescarii erau frați și toți profesori de matematică, unul la Universitate, unul la un liceu și unul la o școală generală. Ultimul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cred că peștii aflase cumva cu o zi înainte și din acest motiv Prutul părea pustiu. Nu departe de cei trei fioroși pescari se afla o Dacie 1310, ultimul model, ajunsă lîngă apă, naiba știe cum, dincolo de fîșia de frontieră. Pescarii erau frați și toți profesori de matematică, unul la Universitate, unul la un liceu și unul la o școală generală. Ultimul era omul cu corvoada. Aducea rîma, rachiul, minciogul, scăunelul și cam tot ce era necesar savanților săi frați. Cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Puțin demoralizați, frații se dau cu sîrg la butelca cu rachiu. Nici rîmele, nici mămăliga și nici miezul de pîine nu trezeau poftele lighioanelor din Prut. Atmosfera de pe malul românesc al Prutului nu era prea optimistă. Pînă la ora 11 pescarii amatori nu prinsese nici o chisoagă și rachiul, deși mai ridica moralul, a pierdut lupta cu frigul. Cei trei frați se retrag în mașină și dau drumul la încălzire. Încet, încet, somnul începe să-și facă simțită prezența și aproape că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
frați se retrag în mașină și dau drumul la încălzire. Încet, încet, somnul începe să-și facă simțită prezența și aproape că pune stăpînire pe toți cei trei profesori. Viața devine mai acceptabilă și aghioasele acestea dulci sînt lăsate de pescarii amatori să-și facă mendrele cît or vrea. După vreo două ore, cît timp somnul adevărat a tot tras la ei, Victor se trezește și observă că la mulineta lui parcă mișcă ceva. Apoi mișcarea nu mai era o părere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prins și eu în viața mea un balaur de pește de măcar vrea 5-6 kg, așa, ca să rup gura tîrgului. Deloc optimist, eram totuși vag interesat de un record în domeniu, ceea ce îmi alunga somnul. Este dificil să înțelegi omul pescar care, deși l-ai pune să pescuiască într-o cadă de baie cu apă puțin colorată, el tot speră că va prinde unul... mare... Deștept foc sau prost de dă în gropi, pescarul amator este dominat de speranțe absurde. Bogat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
alunga somnul. Este dificil să înțelegi omul pescar care, deși l-ai pune să pescuiască într-o cadă de baie cu apă puțin colorată, el tot speră că va prinde unul... mare... Deștept foc sau prost de dă în gropi, pescarul amator este dominat de speranțe absurde. Bogat sau sărac, sătul sau flămînd, urît sau frumos, bătrîn sau tînăr, pescarul stă cu ochii fixați pe plutitor sau cu urechea la clopoțel. Studiind lăcomia pescarului, îi poți afla secrete ascunse, ștanțate genetic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
baie cu apă puțin colorată, el tot speră că va prinde unul... mare... Deștept foc sau prost de dă în gropi, pescarul amator este dominat de speranțe absurde. Bogat sau sărac, sătul sau flămînd, urît sau frumos, bătrîn sau tînăr, pescarul stă cu ochii fixați pe plutitor sau cu urechea la clopoțel. Studiind lăcomia pescarului, îi poți afla secrete ascunse, ștanțate genetic și uneori dezagreabile. Un medic ginecolog celebru, din Iași, avea de la Partid un "Liber" la pescuit, la orice oră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
foc sau prost de dă în gropi, pescarul amator este dominat de speranțe absurde. Bogat sau sărac, sătul sau flămînd, urît sau frumos, bătrîn sau tînăr, pescarul stă cu ochii fixați pe plutitor sau cu urechea la clopoțel. Studiind lăcomia pescarului, îi poți afla secrete ascunse, ștanțate genetic și uneori dezagreabile. Un medic ginecolog celebru, din Iași, avea de la Partid un "Liber" la pescuit, la orice oră, în orice iaz și indiferent de sezon. Omul era și un mare specialist în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Atunci domnul Covalciuc își dă arama pe față, sare în spatele meu și apucă de fir. Este al meu, țip isteric și îl mușc de mînă. Ba este al nostru, sare și feciorul său Bogdan, lovindu-mă cu un scăunel de pescar. Lupta este care pe care, firul se rupe și peștele ăla mare rînjește spre noi cu niște dinți de rechin. Scoate capul din apă și glăsuiește: Hai veniți la tata, aici, să vedem care pe care... Eram tare amărît și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
marea capătă culoarea albastru negru. Pescăruși izolați își încearcă norocul dar ratează prea des. Țipă însă în caz de victorie și aici nu sînt oportuniștii din mările nordice care să tînjească după prada altuia. Fiecare cu munca sa, chiar și pescarul nu protestează cînd scoate năvodul așa cum l-a băgat în apă. Adică fără nimic. Altădată va fi mai bine, filosofează urmașii lui Pericle. De sub pinii pitici și puțin umbroși privești marea prinsă în capcana stîncilor grecești, pline cu vile albe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vedea nu demult niște consecințe ale revoluției agricole astăzi percepe mai curînd niște cauze : de pildă, presiunea demografică, sedentarizarea sau diversificarea structurii sociale. Au existat populații sedentare care nu cunoșteau agricultura. Exemplele cele mai celebre au fost, în estul Japoniei, pescarii din epoca J½mon, cu cîteva milenii înaintea erei noastre, iar pînă la începutul secolului al XIX-lea, în Canada, indienii de pe coasta Pacificului, care trăiau tot din pescuit, locuiau în sate mari și aveau o organizare socială complicată. Se pare
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un caz particular al celei dintîi. Această concepție face din alimentația carnivoră un fel de îmbogățire a regimului vegetarian. Invers, unele popoare fără scriere văd în ea o formă foarte puțin atenuată de canibalism. Ele umanizează relația dintre vînător (sau pescar) și prada sa, concepînd-o după modelul unei relații de rudenie : între ființe aliate prin căsătorie sau, și mai direct, între soți (asimilare facilitată de aceea pe care toate limbile din lume, chiar și ale noastre în cadrul unor expresii argotice, o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mînca și actul copulației). Vînătoarea și pescuitul apar astfel ca un soi de endocanibalism. Alte popoare - uneori și cele menționate mai sus - consideră că, întotdeauna, cantitatea de viață existentă în fiecare moment în univers trebuie să fie echilibrată. Vînătorul sau pescarul care ia o parte din ea va trebui, dacă se poate spune așa, să o înapoieze pe seama propriei speranțe de viață ; este un alt mod de a vedea alimentația carnivoră ca pe o formă de canibalism : de astă dată, auto
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
se învîrte în jurul raporturilor dintre unchiul matern și nepotul ori nepoții săi. Roland este nepotul după mamă al lui Carol cel Mare, la fel cum sînt și Vivien pentru Guillaume d’Orange, Gautier pentru Raoul de Cambrai, Perceval pentru Regele Pescar, Gauvain pentru regele Arthur, Tristan pentru regele Mark, Gamwell pentru Robin Hood... Și lista ar putea continua. Această înrudire crea niște legături atît de puternice încît le puneau practic în umbră pe celelalte : Cîntecul lui Roland nici măcar nu-l menționează
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
face să fi intrat În posesia unor probe de apă de mare, dar și a unor animale ale zonei - midii, o scoică de-a dreptul banală. Taman din zona Eforiei. Mă interesa cu totul altceva de la micul golf În care pescarii aruncau tot ceea ce nu corespundea standardului, iar marinarii ceea ce le prisosea: Într’un cuvânt, deșeuri. Natura le pusese bine la dos, la dospire, astfel Încât ajunseseră un fel de mâzgă, sapropel În devenire, sub un strat gros de apă sărată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
legiuni romane - un berbec -, mitul grec al lânii de aur, țapul ispășitor - chiar dacă nu e chiar berbec din punct de vedere biologic - al Vechiului Testament; și adaug, riscând nițeluș, Miorița noastră. Era Peștilor, dominată de creștinism, construiște Noul Testament, cu apostoli pescari, cu pești Înmulțiți dar și prinși În mod miraculos, și chiar simbolul primilor creștini: un reprezentant al acestui grup biologic. Iar era Vărsătorului e doar prefigurată de evanghelii: Cina cea de taină s’a desfășurat Într’un loc aflat urmărind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deîndată ce abdicați de la prevederile „contractului“, ceea ce n’a putut face „concurența“ canină, devenită acum „Băsească“. Obedientă, ea a lins mâna necinstită vreo 5 milenii... Argumente? În fiece vineri, la ora 12,50. Numai și numai la Radio Iași. 3. „Pescarul amator“ Sunt un motan invidiat de tot cartierul. E drept că prietenul meu biped nu mă prea gratulează cu carrr...ne; deh! e doar cercetător și, pe deasupra, francofon: chercheur... dar ca să fie În acord cu sonoritatea acestui cuvânt, cerșetor adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu cumva să miroase sau să pipăie ceva, În bezna pânzei negre care acoperea borcanul, ca nu cumva să vadă ceva, cu radioul - desigur acordat pe cunoscutul 1053 kHz - destul de tare pentru ca nici să poată auzi, a simțit că eu - pescar proverbial - mă apropiam de el. Și a „făcut pe el“ de frică, cel puțin așa a arătat analiza apei... Simplu, mi-a simțit biocâmpul, care nu poate fi ecranat decât de distanță. Cristi a fost atunci diabolic: Apropiindu-i alt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câmp . Ca orice pe lumea asta. Cristi a fost un rău. Nu mi-a oferit „cobaiul“, câte rugăminți cu gheruța nu i-am adresat. Cărășelul o fi crescut mare În lacul din Grădina Botanică, de nu l’or fi prins pescarii de ocazie. Dar acum vă las. Doar până vineri, la ceasurile 12,50; numai la Radio Iași. 4. Gheruțe Cristi iubește - un basarabenism și nu numai - pisicile. Stau dovadă zgârâieturile mele, cu care chiar se laudă și de care nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
subterană din anii 1950 era aceea de a face legătura între forțele din munți, luptători cu mâna armată și luptătorii acoperiți din zonă care-i sprijinea pe cei din munți. Profesorul de filozofie, Remus Budac era recunoscut ca un pătimaș pescar în ape de munte. De aceea el urca cel puțin odată pe săptămână, învolburatele unde ale pâraielor ce-și duceau apele de pe crestele masivului ce-i adăposteau camarazii spre albia colectoare a vajnicului nostru Olt. Urca cu ranița încărcată cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
calota de gheață ce-a acoperit odinioară Scandinavia s-a topit pe la anul 14.000 î.H., în peninsulă au venit și s-au răspândit strămoșii laponilor de astăzi. Aceasta era o populație asiatică, de tip mongoloid, de vânători și pescari. Chiar numele peninsulei ar proveni de la aceștia. Skand înseamnă în laponă cort. Skanzii errau primii locuitori ai Skandinaviei, care trăiau în corturi din piele de ren. Triburile germanice strămoși ai suedezilor, danezilor și norvegienilor s-au semnalat și individualizat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]