3,204 matches
-
A fost importat în Europa apuseană în 1880, de unde s-a răspândit pe cale naturală în multe țări, inclusiv în România. În România există în special în Transilvania. Are valoare economică redusă. , Somn american, Somnicaș, Biș cu coarne, Opt mustăți. Somnul pitic este un pește originar din apele dulci stătătoare mâloase și înierbate din America de Nord (Canada și Statele Unite), de la 25° la 54° latitudine nordică. El este răspândit în râurile care se varsă în Oceanul Atlantic și în Golful Mexic, de la Noua Scoție si
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
America de Nord (Canada și Statele Unite), de la 25° la 54° latitudine nordică. El este răspândit în râurile care se varsă în Oceanul Atlantic și în Golful Mexic, de la Noua Scoție si Noul Brunswick până la Alabama, Marile Lacuri, Golful Hudson și bazinul Mississippi. Somnul pitic au fost introdus în țările din nordul, vestul și estul Europei, Orientul Mijlociu, Noua Zeelanda, Chile și Puerto Rico (US). El au fost, de asemenea, introdus în vestul Statelor Unite și Columbia Britanică. În Europa apuseană a fost introdus întâi în Germania (1880) apoi
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
ajuns în balta Crapina, heleșteiele de la Nucet, heleșteiele Slătioarele-Jilavele din Ialomița, Colacul de lângă Nucet, Snagov, Buftea, lacurile Bucureștiului și alte multe regiuni. Are o lungimea obișnuită de 18-22 cm, excepțională 40-45 cm. Greutatea obișnuită 150-200 gr, excepțională 2 kg. Somnul pitic este asemănător cu somnul. Are corpul alungit, comprimat dorso-ventral anterior, iar posterior, lateral. Capul este lat, cu gura mare și largă prevăzută cu dinți mărunți și cu 4 mustăți pe falca superioară și 4 mustăți pe falca inferioară. Spre deosebire de somn
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
puternic ascuțit. Culoarea corpului este în general castanie-negricioasă cu nuanțe violacee, cu pete pe spate; abdomenul alb-murdar. Pielea este subțire și lasă să se vadă în regiunea dorsală și codală segmentele mușculare. Mustățile sunt de culoare castanie sau neagră. Somnul pitic preferă apele limpezi, puțin adânci, liniștite, cu fundul moale sau nisipos, bogate în vegetație, trăind în grupuri. Iarna și-o petrece îngropat în adânc, încetând a se mai hrăni. Somnul pitic este un pește răpitor de temut, omnivor, bentonic. Juvenilii
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
mușculare. Mustățile sunt de culoare castanie sau neagră. Somnul pitic preferă apele limpezi, puțin adânci, liniștite, cu fundul moale sau nisipos, bogate în vegetație, trăind în grupuri. Iarna și-o petrece îngropat în adânc, încetând a se mai hrăni. Somnul pitic este un pește răpitor de temut, omnivor, bentonic. Juvenilii se hrănesc cu organisme bentonice și zooplancton, inclusiv chironomide, cladocere, ostracode, și amfipodele, insecte, inclusiv larve de efemeroptere, larve de trihoptere și plante. Adulții se hrănesc cu insecte, pești mici (porcușori
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
localiza hrana. În martie-mai, femela depune 2000-4000 icre pe vegetația apei sau în gropițe săpate în nisip sau mâl, care sunt păzite după fecundare de mascul. Puii ieșiți din ou sunt îndrumați de mascul. Are valoare economică redusă. Carnea somnului pitic este bună și poate fi consumată. Distrugând icrele și consumând puietul altor pești prețioși, somnul pitic este considerat ca o specie dăunătoare.
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
nisip sau mâl, care sunt păzite după fecundare de mascul. Puii ieșiți din ou sunt îndrumați de mascul. Are valoare economică redusă. Carnea somnului pitic este bună și poate fi consumată. Distrugând icrele și consumând puietul altor pești prețioși, somnul pitic este considerat ca o specie dăunătoare.
Somn pitic () [Corola-website/Science/330501_a_331830]
-
Somnul negru sau somnul pitic negru (Ameiurus melas) este un pește teleostean răpitor din familia ictaluride, originar din America de Nord, atingând 40 cm, care s-a răspândit împreună cu somnul pitic în Europa, unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone de pești. Este un
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
Somnul negru sau somnul pitic negru (Ameiurus melas) este un pește teleostean răpitor din familia ictaluride, originar din America de Nord, atingând 40 cm, care s-a răspândit împreună cu somnul pitic în Europa, unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone de pești. Este un pește răpitor de temut, consumând insecte, crustacee, broaște, plante, icre de pește și pești mici. Somn pitic negru a fost semnalat pentru prima oară
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
cm, care s-a răspândit împreună cu somnul pitic în Europa, unde a devenit extrem de nepopular din cauza impactului asupra speciilor autohtone de pești. Este un pește răpitor de temut, consumând insecte, crustacee, broaște, plante, icre de pește și pești mici. Somn pitic negru a fost semnalat pentru prima oară în România în 1997 de pescarii sportivi din Valea Ierului. Ulterior, s-a constatat prezența acestei specii și în râul Barcău. Somnul pitic negru a fost importat în heleșteiele din Ungaria în anul
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
crustacee, broaște, plante, icre de pește și pești mici. Somn pitic negru a fost semnalat pentru prima oară în România în 1997 de pescarii sportivi din Valea Ierului. Ulterior, s-a constatat prezența acestei specii și în râul Barcău. Somnul pitic negru a fost importat în heleșteiele din Ungaria în anul 1980 din Italia, apoi în 1997 a fost semnalat apariția speciei în partea ungară a Crișului. Probabil de aici specia s-a răspândit pe cale naturală și în apele din România
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
de aici specia s-a răspândit pe cale naturală și în apele din România . Ca atare este probabilă prezența speciei și în cele trei Crișuri. În anul 2005 au fost pescuite în Dunăre la km. 929 câte un exemplar de somn pitic negru.
Somn negru () [Corola-website/Science/330510_a_331839]
-
păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cioară de semănătură ("Corvus frugilegus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor") și stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
oenas"), cristei de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare (Egretta alba), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), cufundar mic ("Gavia stellata"), cufundar polar ("Gavia arctica"), stârcul pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), gușă albastră ("Luscinia svecica"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), viespar ("Pernis apivorus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), cresteț creț ("Porzana parva"), ciocănitoarea verzuie
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
Pholidoptera transsylvanica"), un ortopter endemic pentru această zonă. Flora rezervației este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: pin silvestru ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), merișor (Vaccinium vitis-idaea), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"). Printre speciile floristice aflate
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
gaiță ("Garulus glandarius"), cuc ("Cuculus canorus"). Flora este constituită din arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: fag ("Fagus sylvatica"), pin de pădure ("Pinus sylvestris") arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), mesteacăn pitic ("Betula nana"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie aurită ("Salix aurita"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), liliacul de seară ("Nyctalus noctula"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar ("Buteo buteo"), cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), cocoș de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rața moțată ("Aythya fuligula"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
lăcarul-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață pitică ("Anas crecca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), lișiță ("Fulica atra"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), năpârcă
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-au format dune de nisip, unele înalte de 6 m. În rezervație se găsesc lacuri și mlaștini eutrofe, populate de o serie de specii rare, relicte glaciare cum sunt mesteacănul pitic și angelica sălbatică, dar și prin speciile rare de ferigă, nuferi albi, laleaua pestriță, crinul broaștei, etc. precum și animale ca broasca albastră. Tot în rezervație există și o plantație de pin bancsian, o specie rară care se adaptează pe terenuri
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
Circus aeruginosus"), erete vânat ("Circus cyaneus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighița neagră ("Chlidonias niger"), chirighița cu aripi albe ("Chlidonias leucopterus"), egreta mică ("Egretta garzetta"), egreta albă ("Egretta albă"), lișița ("Fulica atra"), cocor ("Grus grus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș sur ("Larus canus"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), codobatura albă ("Motacilla albă"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), ploier argintiu ("Pluvialis squatarola"), bătăuș ("Philomachus
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic ("Otus scops"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros)", pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), aușel nordic ("Regulus regulus"), aușel sprâncenat ("Regulus
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Gagea villosa"), amăreala siberiană ("Polygala sibirica"), măcriș de stepă ("Rumex tuberosus"), gălbinare ("Serratula radiata"), iarba „Sfintei Mării” ("Hierochloë repens"), sfeclă sălbatică ("Beta trigyna"), buruiana vântului ("Seseli campestre"), rogoz ("Carex secalina"). Flora lemnoasă are în componență arbusti cu specii de migdal pitic ("Amygdalus nana") și prunus ("Prunus tenella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]