45,800 matches
-
și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia), din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000 vara, orașul crescând rapid, mulțumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întindea pe mai mulți kilometri între actualul Neptun-Olimp și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000 vara, orașul crescând rapid, mulțumită plajei de la Tatlageac-Comorova, ce se întindea pe mai mulți kilometri între actualul Neptun-Olimp și zona de la fosta mânăstire
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
distrus, făcând loc la actulalele blocuri. Eu chiar sunt în posesia unui document semnat de Ceaușescu, prin care dispunea să se construiască 2000 de apartamente pentru salariații care urmau să lucreze în noul șantier naval, unde lucrez și eu. În port se aflau staționate majoritatea navelor militare, transferate apoi la Constanța, odată cu dezvoltarea portului nou de acolo. Acum, în orașul nostru sunt peste 40 mii de locuitori, însă, în perioada sezonului estival li se mai adaugă, lunar, alte câteva zeci de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
semnat de Ceaușescu, prin care dispunea să se construiască 2000 de apartamente pentru salariații care urmau să lucreze în noul șantier naval, unde lucrez și eu. În port se aflau staționate majoritatea navelor militare, transferate apoi la Constanța, odată cu dezvoltarea portului nou de acolo. Acum, în orașul nostru sunt peste 40 mii de locuitori, însă, în perioada sezonului estival li se mai adaugă, lunar, alte câteva zeci de mii împrăștiați prin toate stațiunile. Orașul Mangalia a fost declarat municipiu în anul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
l-a determinat să se coboare din ceruri , și El personal să-mi trăiască propria mea viață ,cu lipsurile mele , cu frigul și gerul pe care uneori îl simt pătrunzându-mi până în oase, cu durerea și suferința care uneori o port în mine vreau ori nu vreau , ispitele și încercările ce mă iau pe sus uneori ca pe o frunză ; a venit Isus ca să mă vadă El Însuși prin proprii mei ochi , ca să știe El amarul meu și suferința mea , așa că
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean Satul cu tradițiile și obiceiurile lui se regăsește în sufletul fiecărui român. Nu există român care să nu-și amintească cu drag de portul tradițional, de obiceiurile și tradițiile care i-au luminat copilăria, de primii ani de școală, chiar dacă viața l-a purtat pe drumuri străine. Românul, în ciuda faptului că viața l-a purtat departe de locul natal, nu uită să păstreze învățătura
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
și crescut la sat își iubește și respectă atât de mult graiul strămoșesc, încât îl poartă în sufletul lui mereu și-l redă în versuri, versuri în care oglindește obiceiri specifice zonei în care s-a născut și a crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din suflet. Prin graiul strămoșesc țăranul român se identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
și a crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din suflet. Prin graiul strămoșesc țăranul român se identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat, ocupațiile, tradițiile legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și cântecul popular. „Scriitorul dialectal scrie artistic, ca un scriitor adevărat, dar ce îl diferențiază de sriitori este limbajul. El încearcă să
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
gin Bănat, / Graiul gin străbuni lăsat / Cu sfințănie l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin străbuni, / Cu cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Eu m-aș ascunde ca în litosferă. Ai unghii lungi, tăioase ca de linx. Și-acum mai port pe umeri cicatrici. Mi-ai consumat cerneala dintr-un pix înțepător ca acele de-arici. Privirea ta mi-ngheață clorofila ce-o port timid în vene și-n neștire. Aș adormi în manuscris pe fila cu chipul tău adulmecând uimire. Pe crusta ta solzoasă de șopârlă, Mi-aș construi hamacul infantil. De sete te-aș sorbi ca pe o gârlă în care s
ANOTIMPUL ISPITELOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382453_a_383782]
-
ce nu are nimic în piept Și lumea o vede un veritabil pamflet; În față să stau umil sau mândru, Aplecat ori drept. ....................... Sunt oare în stare (mă-ntreb ades) Să dau lui Zeus dintr-a mea cruce Ce-o port pe ghebu-mi mânjit de eres, Să-i plătesc suferința pe care mi-o aduce De când a-nceput ploaia bogată-n regres, De când viața mea încearcă s-o spurce Cu lovituri de bici și pe răni cu sare ades ? ........................ Răspunsul e
DESTINE LACUSTRE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382662_a_383991]
-
Ștefan, avea în custodie la scoala unde preda un mic muzeu cu exponate din școala dobrogeana interbelică și imediat postbelică, era un om tare interesant și în același timp foarte cultivat. Și cândva, când îl cunoscuse ea, era sudor în port și chitarist , cântă muzică folk, îi spusese că e bine să abandoneze ideea românului cu eroina bolnavă psihic, îi explicase că viața nu e un chin, e o sumă de încercări care te întăresc și te ridică pe o nouă
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
cu emoție de un public numeros. Era un răspuns la nedumerirea noastră cu privire la mulțimea costumelor tradiționale pe care le vedeam în acele momente pe străzile municipiului. Mai apoi, din povestirile localnicilor și din studiul materialelor documentare adunate, am înțeles că portul popular, neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte și amintește de cel al dacilor „atât prin piese (căciula
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
tradiționale pe care le vedeam în acele momente pe străzile municipiului. Mai apoi, din povestirile localnicilor și din studiul materialelor documentare adunate, am înțeles că portul popular, neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte și amintește de cel al dacilor „atât prin piese (căciula, sumanul, ițarii, cămașa) cât și prin contrastul alb-negru, ce semnifică alternanța viață-moarte: pânza, de la începuturi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
cu modele simple, pe alb-negru. Ornamentul monocrom, de străveche tradiție, legat de sobrietatea vieții agricole, pastorale și forestiere desfășurată în secolele trecute, de tăcuta austeritate a oamenilor din regiunile montane și deluroase ale Țării de Sus, a persistat multă vreme. Portul popular era confecționat la origini chiar de țăranii câmpulungeni, din ceea ce oferea gospodăria. Aplicarea unei singure culori pe fondul alb al cămășilor și poalelor a fost frecventă până acum două secole. Alăturarea altei culori s-a făcut treptat, ceea ce a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
impus valoarea artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe guler, clinii din față și buzunare. Confecționarea, dar mai ales împodobirea hainelor din blană: cojoace, cheptare, bondițe, a ridicat meșteșugul cojocăriei la rangul de artă a stilizării și broderiei artistice”. (Vezi „Portul popular bucovinean” în „Câmpulung Moldovenesc, repere turistice”, publicat de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Centrul de informare Europa, iulie 2009). Am observat în direct, inclusiv la manifestările noastre din tabăra de creație, când aproape toate doamnele s-au îmbrăcat în costume
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
repere turistice”, publicat de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Centrul de informare Europa, iulie 2009). Am observat în direct, inclusiv la manifestările noastre din tabăra de creație, când aproape toate doamnele s-au îmbrăcat în costume populare oferite de gazdă, că portul tradițional autentic al femeilor este deosebit de bogat și variat în funcție de vârstă. În general, costumul popular femeiesc este compus din mai multe piese specifice: cămașa, poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune: bondița, cojocul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
zilele de sărbătoare și, cel mai adesea, din lână în nuanțe gri la zilele de lucru. Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia. Ne-am convins „pe viu” că portul popular autentic nu a dispărut de pe aceste meleaguri, ci a devenit o emblemă a lor. Câmpulungenii îl poartă pretutindeni, cu mândrie, în zilele de sărbătoare, așa cum am observat chiar și în acele zile ale Festivalului bucovinean. CAPITOLUL IV ACTIVITĂȚI DIN
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
lut, ceramică, faianță și sticlă ori material plastic. Jucăriile pentru copii erau și ele prezentate în mare număr, de la cele simple și până la cele moderne. De asemenea, am avut ocazia să admirăm foarte multe articole de îmbrăcăminte, inclusiv cele specifice portului popular, lucrate cu tulburătoare măiestrie și finețe. Bineînțeles, am remarcat și mulțimea de balonașe și jucării gonflabile de tot felul, purtate pe strada principală de un grup de fete de etnie rromă. Erau mulți copii amatori de distracție cu asemenea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Februarie 2016 Așa m-au învățat părinții, Iubește oamenii și sfinții, Pe cei departe, ori de-aproape, De mi-a rămas și azi sub pleoape Din fragedă copilărie Porunca lor de-a pururi vie, În ea întotdeauna sunt Și-o port oriunde pe pământ! Vă spun cu sufletul amar, De sfinții mei din calendar Străinilor nici nu le pasă Atunci când vin la mine-n casă, Iar unii uneori mi-au spus Că Dumnezeul lor de sus E cel adevărat, divin Și
IUBEȘTE OAMENII ȘI SFINȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384032_a_385361]
-
și Baiazid - conducătorul oștii otomane - , în care se remarcă ospitalitatea, înțelepciunea și spiritul pașnic al lui Mircea, față de trufia lui Baiazid: „ La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort/ Un bătrîn atât de simplu, după vorbă, după port./ - Tu ești Mircea? - Da-mpărate !/ - Am venit să mi te-nchini,/ De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini./ - Orice gînd ai împărate, și oricum vei fi sosit/ Cît sîntem încă pe pace, eu îți zic: Bine
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
galeria personalităților sau, mai bine-zis fiilor localității, care s-au ridicat din Ulmeni și au contribuit la ridicarea morală și culturală a localității. Ne este arătat un colț de țară cu oameni harnici, aprigi, care și-au păstrat credința, limba, portul și obiceiurile, în ciuda vitregiei timpului, vedem oameni cu tradiții străvechi, oameni apropiați de natură, de peisajele locului, de cele eterne primordiale, ca și de cele create de ei, simțindu-le și îmbinându-le ca nimeni alții. Citind această carte, realizezi
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
de țară, Ai grijă cum le lași. Demni, cu vitejie, Strămoșii tăi luptară Ca să-ți lase ție O limbă și o țară. Dar lumea azi se schimbă Ca-mpinsă de-un resort, Ai grijă deci, de limbă, De datini și de port. Când limbile se plimbă Ca păsările-n zbor, Ai grijă de-a ta limbă, Ai grijă de popor. Îți năpădira gura Cuvintele străine. Să cunoști măsura Ține doar de tine. Când ai pe-al tău de-acasă, Născut în bătătură
AI GRIJĂ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383436_a_384765]
-
pieirea. În mintea mea de copil, o asemuiam pe baba Dochia cu tușa Sia. Tușa Sia era înaltă, slabă, cu fața uscățivă, brăzdată de riduri,cu ie albă înflorată, cu batic negru pe cap și cu fustă neagră, asemănătoare cu portul bătrânelor grecoaice de azi. Avea nume de prințesă-Anastasia, și ochiul treaz de soacră, căreia nu-i scăpa nimic din ceea ce ar fi putut critica. Veșnic pusă pe harță, tușa Sia, cu luleaua în gură și cu bâta în mână, de
Editura BabelE(TRADIŢII LA ROMÂNI) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383454_a_384783]