3,246 matches
-
o frumoasă epigramă: "Domnul Cornescu va schimba multe/În locul lirei răsunătoare/Peste fațada de la teatru/ Va pune cornul de vânătoare". Adevărul epigramei rezidă din pasiunea lui Costache Cornescu pentru acest sport, publicând la București în 1874 „Manualul vânătorului”. Pentru a prefața lucrarea îl roagă pe bunul său prieten și tovarăș de vânătoare, Al. Odobescu, să-i scrie câteva rânduri, însă acele câteva rânduri s-au transformat în opera „Pseudo-Kineghetikos”. Tot legat de partidele de vânătoare, Ion Ghica, în corespondența cu Vasile
Familia Cornescu () [Corola-website/Science/308239_a_309568]
-
interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). Bilețchi formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în toată complexitatea lui pro-cesul literar. Ediții alcătuite, îngrijite și prefațate de Nicolae Bilețchi - membru al colegiului redacțional Articole, studii, recenzii* 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 210. Bilețchi, N. Pâinea - motiv etern de meditații și emoții
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
cantate. În biserică se vor forma grupuri de cântăreți conduse de un protopsalt, care era cel mai mare și de regulă cântă cel mai frumos. În istoria muzicii bizantine din cartea Antologhion Paisian, tomul I (editură Sofia, București, 2005), găsim prefațat: Notația timpurie a muzicii psaltice bizantine era foarte complicată, datorită existenței unui mare număr de semne care astăzi sunt necunoscute. Începând cu perioada cucuzeliană aceste semne sunt concretizate teoretic, dar tot rămâne un număr mare de interpretări muzicale personale care
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
SUA etc.: "Contrafort, România literară, Limba Română, Convorbiri literare, Poezia, Cronica, Familia, Poesis" ș.a. Susține rubrici permanente în revistele "„Limba Română”, „Flux”, „Moldova”, „Noi”" și "„Florile dalbe”". În cadrul revistei "“Noi”", la fiecare trei ani, a pregătit pentru tipar și a prefațat antologii poetice cuprinzînd cele mai bune lucrări ale cititorilor apărute în paginile publicației: "„Dragoste amară”" (1995), "„Buletin de identitate”" (1998), "„Pasărea de cafea”" (2001), "„Catargele luminii”" (2004), "„Sufletul, ca varul nestins”" (2007) și "„Alb-negru asimetric”" (2010). Colaborator la Centrul de
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
28"], în 1977 ș.a.). În 1983 colegii de la universitatea din Bochum îi editează un volum omagial cu prilejul împlinirii a 55 de ani de viață, intitulat "Philologica et Linguistica". Este o culegere de articole scrise între 1953 și 1983 - elogios prefațată de către Helmuth Frisch și conținând la sfârșit o listă bibliografică, incompletă, cu 121 de titluri - un reper indispensabil pentru tracologul de azi. A avut nenumărate colaborări la lucrări colective, din cele mai importante pentru știința românească, de la cele de istorie
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
lui Lewis a avut și Owen Barfield (1898 - 1997), pe care l-a cunoscut în 1919. C.S. Lewis își descrie pe larg convertirea în autobiografia să, Surprised by Joy, publicată și în limba română: Suprins de Bucurie, trad. Emanuel Conțac, prefață de Walter Hooper, Humanitas, București, 2008. C. S. Lewis s-a căsătorit cu Joy Gresham. Aceasta avea doi fii (David și Douglas) în urmă căsniciei cu scriitorul William Gresham, de care s-a despărțit deoarece acesta era alcoolic. Însă, după ce
Clive Staples Lewis () [Corola-website/Science/306546_a_307875]
-
vreme. Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul, ediție de Tatiana-Ana Fluieraru și Ovidiu Pecican, traducere de Tatiana-Ana Fluieraru, Limes, Cluj, 2005, 209 p. ; ISBN 973-726-003-1. Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului, traducere și note Tatiana-Ana Fluieraru, ediție îngrijită și prefațată de Ovidiu Pecican, Cluj, Limes, 2002, 212 p. ; ISBN 973-8089-67-7.
Cruciada a patra () [Corola-website/Science/306635_a_307964]
-
națională. Debutul în dramaturgie poate fi marcat în 1970 prin apariția în revista clujană „Tribuna” a piesei „Turnul sinucigașilor”. • Vlad Țepeș în ianuarie, Teatrul de Stat Oradea, 26 octombrie 1972. „Vlad Țepes în ianuarie, o capodoperă a genului.”, Dumitru Chirilă, prefață la volumul „Turnul sinucigașilor”, Mircea Bradu, Editura Arca, 2003 „Cu o remarcabilă intuiție artistică, Mircea Bradu a folosit timpul restriștei pentru a ne înfățișa un Vlad Țepeș mai uman decât bănuiam și mai crud decât știam(...)Inteligent, înzestrat cu un
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
evrei . În același an, a fost editat din inițiativa Fundației Dr. Wilhelm Filderman și cu sprijinul material al Ministerului Culturii și Cultelor, cartea de memorii a lui Traian Popovici, intitulată ""Spovedanii"" (în ediție bilingvă română și engleză). Volumul a fost prefațat de către acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu, ministrul român al culturii și cultelor. În anul 2008, la inițiativa Asociației pentru Educație, Democrație și Toleranță "Traian Popovici" și cu finanțarea Ministerului Culturii și Cultelor a fost dezvelit în satul Colacu un bust
Traian Popovici () [Corola-website/Science/302989_a_304318]
-
Hammamet (2004), Londra (2005), Mardin (2006, 2007), Maryland (2006), Viena (2006), Siirt (2006), Colchester (2008), Doha (2008), Islamabad (2010), Erbil [[2010), [[Riad]] (2010), [[Cluj-Napoca]] 2010 etc. În 2008 a fost desemnat ambasador al [[Alianța Civilizațiilor|Alianței Civilizațiilor]] pentru [[România]]. Cuprins: Prefață de George Grigore și Kamil Oued Al-Amiri; [[Dimitrie Stelaru]] - Note bio-bibliografice, "Stăm alături"; [[Ștefan Augustin Doinaș]] - Note bio-bibliografice, "În așteptare"; [[Nichita Stănescu]] Note bio-bibliografice, "Hieroglifa"; "Foamea de cuvinte"; "La-nceputul serilor"; "Leoaică tânară-iubirea"; "Către Pace"; "Menuet"; "Lecția despre cub"; [[Marin
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
calomnia, mistificarea, răstălmăcirea și neghiobia și-au dat mâna pentru reușita acestei misiuni. În iunie 1934 a apărut romanul lui Mihail Sebastian, „De două mii de ani...”, cu o prefață de Nae Ionescu. Concepută ca o antiteză la tematica romanului, această prefață justifica antisemitismul prin perspective teologice, concluzând ultimativ că: "„evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei”". După ce i-au demonizat, protipendada română a început să creadă în potențialul demonic al evreilor, în capacitățile lor intelectuale, comerciale, etc cu
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
aduc aminte de Mircea Eliade), teatru (asemănător cu acela de mai târziu al lui Radu Stanca), toate converg sub aceeași cupolă, având o structură „mediană”. Ca traducător, în 1956, Dan Botta a dat o excepțională traducere a „Baladelor villonești”, ediție prefațată de Tudor Arghezi. Adept al ideologiei legionare, colaborator al revistei legionare Sfarmă-Piatră, Botta fondează în 1941 revista „Dacia” împreună cu Octavian Tăslăuanu și Emil Giurgiuca.
Dan Botta () [Corola-website/Science/302784_a_304113]
-
timpurile. Cu toate acestea, până nu demult, gândirea sa a fost puțin cunoscută în Europa Apuseană și în America de Nord. Doar în ultimii treizeci sau patruzeci de ani ea a fost studiată mai amplu, cu precădere în Franța și Germania; Allchin, Prefață la Lars Thunberg, Omul și cosmosul, traducere de Remus Rus, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1999. footnote>. Acesta nu a preluat mecanic epektasis-ul Sfântului Grigorie de Nyssa, ci i-a explorat implicațiile și a
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
dodecafonice și prin muzică seriala. Șorban, Elenă Maria. 2014. "Muzică veche. O istorie concentrată." Cluj-Napoca: Editură Eikon. ISBN 978-606-711-067-8. Șorban, Elenă Maria. 2014. "Muzică clasică și romantică." Cluj-Napoca: Editură Eikon. <nowiki>ISBN 978-973-757-995-9</nowiki> Șorban, Elenă Maria. 2014. "Muzică nouă." Prefață de Prof. univ. dr. Valentina Sandu-Dediu"." Cluj-Napoca: Editură Eikon. <nowiki>ISBN 978-606-711-038-8</nowiki> Note https://www.academia.edu/8180921/Muzica veche fragment https://www.academia.edu/8180885/Muzica clasica si romantica fragment https://www.academia.edu/7966959/Muzica noua https://www.academia.edu/8910293/Noi si istoria muzicii eseuri si traduceri fragmente
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
profesorul universitar Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de prozatori și poeți "Noii", alături de Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Ene, Constantin Stan, Ioan Lăcustă, Emil Paraschivoiu și Sorin Preda. A debutat în 1983 în antologia Desant 83, prefațată de Ovid S. Crohmălniceanu (1983; ediția a II-a, Editura Paralela 45, 2000). În prezent este angajat la Muzeul Literaturii Române din București. Colaborează cu poezie, proză scurtă, fragmente de roman și articole teoretice sau de opinie la diferite reviste
Gheorghe Iova () [Corola-website/Science/298962_a_300291]
-
care a fost supus în cursul aceleiași zile. A reorganizat și promovat activitatea editorială bisericească. A publicat multe articole, predici, cuvântări și studii care sunt cunoscute atât în țară, cât și în străinătate. Au fost retipărite, cu text diortosit, și prefațate de către Prea Fericirea Sa toate cărțile de slujbă, precum și majoritatea manualelor de studiu pentru învățământul teologic seminarial și universitar. A publicat monografiile: "Mitropolitul Iacob Putneanul" (Mănăstirea Neamț, 1978), "Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români" și "Mitropolitul Dosoftei
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
Liturghie" a Mitropolitului Dosoftei (1679), Iași, 1980. A tipărit ediția jubiliară din 1988 a "Bibliei de la București" (1688), și s-a îngrijit de tipărirea Bibliei, ediție jubiliară a Sfântului Sinod (2002), redactată și adnotată de I.P.S. Bartolomeu Anania. A scris prefața multor cărți și monografii ale unor mănăstiri și biserici din cadrul Patriarhiei Române. Între anii a publicat peste 17 de volume de predici, cuvântări și meditații, cu titlul general " Pe treptele slujirii creștine" și un volum cu titlul "Slujind Altarul străbun
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
Carbon-Based Bipeds!" (2000) se găsește o selecție de 110 eseuri și capitole din cărțile lui Clarke scrise între 1934 și 1998 (63 dintre ele nepublicate anterior în vreun volum), împreună cu o nouă introducere și o serie de note care le prefațează. Altă culegere de eseuri, toate antologate anterior, este și "By Space Possessed" (1993). Textele tehnice ale lui Clarke, împreună cu câteva eseuri și un material autobiografic, sunt colectate în "Ascent to Orbit: A Scientific Autobiography" (1984). Aproape toate povestirile scurte pot
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
în 1624), era un amalgam cuprinzând povestioare, române, poezii și trei piese de teatru, între care cea intitulată El Vergonzoso en palacio. Unul din române, "Los Tres maridos burlados" avea la bază lucrarea „Mambriano” a italianului Francesco Cieco da Ferrara. Prefață la „Cigarrales de Toledo” menționează faptul că Tirso de Molina a scris deja în acel moment trei sute de piese de teatru, și că era considerat cel mai popular autor dramatic contemporan după Lope de Vega. Dramele sale au o problematică
Tirso de Molina () [Corola-website/Science/311629_a_312958]
-
Xenopol, Aurel C. Popovici, Constantin Rădulescu-Motru, George Sofronie, Romulus Seișanu, D. Stăniloae, Al. Claudian, S. Mehedinți, Traian Brăileanu, Mihail Manoilescu, Spiru Haret, însoțite de ample studii introductive, comentarii și note. Lucrarea lui C. Rădulescu-Motru, " Vocația, factor hotârător în cultura popoarelor", prefațată și editată de Constantin Schifirneț în colecția „Ethnos”, a fost clasată de Nicoleta Sălcudeanu pe locul trei la secțiunea ediții de carte de istorie literară, în Top Literar 2005 Într-un articol consacrat colecției Ethnos, Gheorghiță Geană a scris: ,avem
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
p. 46-47. 44. Mitropolitul Varlaam, cărturar și reformator al limbii române literare, în vol. Leastvița sau Scară raiului de Ioan Scărarul. Ediție jubiliara dedicată Sfanțului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, autorul traducerii. Ediție, nota asupra ediției și glosar de Oana Panaite, prefață și revizuirea transcrierii interpretative de Eugen Munteanu, tipărită cu binecuvântarea P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Locțitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Trinitas, Iași, 2007, p. 7 21. ISBN 978-973-155-014-5. 45. Ein Fall orthographischer Inkonsequenz mit konfesioneller Motivation: I
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Bala - Sinele și alte nopți, Ed. Gutenberg, Arad, 1998, pag.5-8 (Poetul că ,anonim glorios“); Emil Matei - Orasu ascuns, postfața, Ed. Solstițiu, Satu Mare, 1999; Ion Bălaș -Amurgul de dincolo de amurg, postfața, Ed. Solstițiu, 1999; 5tefan Teodorescu -Spre un nou umanism, prefață (,Ștefan Teodorescu și ,zona valahä“), coperta și îngrijirea ediției; Editură Solstițiu, Satu Mare, 1999, 190 pag.; A conceput coperta și a îngrijit volumele: Vasile Gogea -Propoezitii, Ed. Solstițiu & Decalog, Satu Mare, Seria de poezie, 1998; Cristian Bădilită - Cartea micilor erezii, Ed. Solstițiu
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
I , Bibliotecă ,Antiteze“, Piatra Neamț, 1992, pag.43; Umbră libelulei, antologia haiku-ului românesc de Florin Vasiliu, Ed. Haiku, București, 1993, pag. 178-180; Streflicht, antologie de Christian W. Schenk, Ed. Dionysos Verlag, Kastellaun, 1994, pag. 172-175 și Boppard 2012; Ierarhiile pergamentelor, prefață deAl. Cistelecan, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag.99-123; Vânătoare de vise, Cartea Festivalului Internațional de Poezie, Oradea, 1997, Ed.Cogito, Oradea, pag.435-443; O sută de entarge, microantolgie de haiku a poeților români, Ed. Haiku, București, 1997, pag.100
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
din țară. La ordinele împăratului Rudolf, influențat de sfetnicul Maximilian (Jean Lorin Florescu), generalul Basta dispune asasinarea domnitorului român. Mihai Viteazul a fost asasinat la 9 august 1601, pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda). Moartea sa este prefațată de întâlnirea cu mama sa (Olga Tudorache), care l-a sfătuit să își întărească paza. În filmul "Mihai Viteazul" au interpretat roluri mai mulți actori români cunoscuți. Frații Buzești, cei trei viteji care l-au ajutat pe Mihai în bătălii
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
mecanicii fluidelor datează încă de pe timpul Greciei antice, atunci când Arhimede se ocupa cu studiul staticii fluidelor ("Principiul lui Arhimede"). Filozofii medievali arabi și persani, incluzându-i pe Abū Rayhăn al-Bīrūnī și Al-Khazini, au folosit în lucrările lor elemente de hidrodinamică, prefațând astfel dezvoltarea dinamicii fluidelor. Rapida dezvoltare începe cu cercetările lui Leonardo da Vinci (observații și experimente), Galileo Galilei (a influențat indirect hidraulica experimentală și a revizuit conceptul aristotelian al vacuumului), Evangelista Torricelli (barometrul), Blaise Pascal (a clarificat principiile barometrului, presei
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]