5,618 matches
-
diriguitorilor Secretariatului de Stat pentru Culte). Pe de altă parte, atunci când sursele istorice au fost disponibile, utilizarea și valorificarea lor au lăsat de dorit: publiciști și chiar istorici au scos la lumină doar anumite izvoare care confirmau propriile așteptări și prejudecăți, ignorând alte documente ce se găseau uneori În același dosar, dar nu serveau Îngustei și discutabilei „argumentații”2. Totuși, cu timpul, mai ales din a doua jumătate a anilor ’90, au apărut și abordările echilibrate, pe care le datorăm unor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și ei diversiunea sub masca națională 52. Cercetarea represiunii Împotriva cultelor neoprotestante legale - cuprinzând Biserica Baptistă, Biserica Penticostală, Biserica Creștină după Evanghelie, Biserica Adventistă de Ziua a șaptea - se află din păcate Într-un stadiu incipient, poate și din cauza multor prejudecăți, precum și a unei concepții Înguste care s-a transmis și istoriografiei și care ar putea fi rezumată astfel: „propaganda virulentă Împotriva neoprotestanților este o parte a misiunii BOR”. Creștinii evanghelici, precum și adventiștii de ziua a șaptea au fost victime ale
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
treptat de vorbitori, ajung la maturizare, apoi se degradează odată cu înaintarea persoanei în vârstă. Înfățișarea individului (vezi supra, „atracția interpersonală”) îi permite acestuia diverse forme de expresivitate, de influențare a interlocutorului, de socializare. Rasa a constituit în timp obiectul unor prejudecăți și prejudicii rasiale, iar în anii din urmă face obiectul corectitudinii politice în limbaj. Sănătatea, abilitățile fizice ale individului predetermină libertățile lui de relaționare și limbajele de care se poate servi (limbajul surdomuților, comportamentul nonverbal al orbilor, influențele handicapului fizic
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
eveniment), efectul Pygmalion (tendința indivizilor de a vedea realitatea așa cum este ea calificată de un interlocutor), percepțiile deformate (tendința unor indivizi de a vedea fie doar aspectele negative, fie doar pe cele pozitive, de a filtra realitatea prin prisma unor prejudecăți), tendința generalizării primei impresii refuzând stimulii care ar contrazice-o, consecvența (tendința indivizilor de a ignora ceea ce contrazice consecvența unor aprecieri pozitive/negative în legătură cu un obiect sau un fenomen), stereotipurile (generalizarea atributelor de grup și extinderea lor asupra individului). Un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prietenie, ce tabuuri au, ce atitudini au față de bani, față de succes, față de oamenii săraci, față de bătrâni sau față de animale; motivațiile interne ale unor acțiuni, relațiile de cauzalitate, conexiunile dintre fapte și idei, sentimentele și modul specific de a le interioriza, prejudecățile ne pot rămâne însă total necunoscute. Asemănările, dar și diferențele dintre culturi sunt unele de suprafață, altele de adâncime, profunde. Cultura poate fi studiată în mai multe moduri: studiile monoculturale investighează o cultură particulară; studiile comparative (engl. comparative studies sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoască și să aprecieze alte culturi, dar totodată îl ajută să-și cunoască și să înțeleagă mai bine propria cultură. Sunt câteva elemente care afectează comunicarea interculturală, putând conduce la neînțelegeri și chiar conflicte interculturale: etnocentrismul, activarea stereotipurilor și a prejudecăților, predispozițiile cognitive, identitatea socială, emoția. Etnocentrismul, caracteristic oricărui grup cultural, este tendința care îl face pe individ să se plaseze „în centrul universului”, să evalueze din perspectiva normelor și valorilor propriei culturi toate celelalte forme de manifestare exterioare culturii sale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și a relației. Activarea stereotipurilor atrage după sine activarea prejudecăților și a predispozițiilor cognitive. Prejudecățile sunt în lumea contemporană mai puțin de natură etnică și rasială privind o presupusă inferioritate biologică, cât mai ales privind sistemul de valori al celuilalt. Predispozițiile cognitive afectează modul în care indivizii procesează informația primită
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și a relației. Activarea stereotipurilor atrage după sine activarea prejudecăților și a predispozițiilor cognitive. Prejudecățile sunt în lumea contemporană mai puțin de natură etnică și rasială privind o presupusă inferioritate biologică, cât mai ales privind sistemul de valori al celuilalt. Predispozițiile cognitive afectează modul în care indivizii procesează informația primită de la celălalt (ce informație este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
primită de la celălalt (ce informație este percepută, cum este ea integrată în sistemul celorlalte informații, cum este ea stocată în memorie și stocată în procesarea informațiilor). Felul în care îi judecăm pe ceilalți depinde de predispozițiile noastre cognitive și de prejudecățile noastre. Tendința indivizilor de a-și construi o identitate socială și de a-și păstra o imagine favorabilă în cadrul comunității din care fac parte îi determină să evalueze pozitiv membrii propriului grup și negativ pe membrii altor grupuri. În același
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul e capabil să dea dovadă în situații de stres. Capacitățile operaționale privesc complexitatea și flexibilitatea comportamentală a individului, capacitatea lui de adaptare comunicativă, abilitatea de a elaborarea mesaje cu grade
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Gardner, 1993Ă. Obiectivul principal al acestei cercetări a vizat stabilirea relației dintre inteligența emoțională și confortul psihosomatic (anxietateaă medicilor practicieni, confort mediat de atitudinea față de stres. Ca obiective secundare s-a urmărit investigarea influenței unor dimensiuni ale inteligenței emoționale (empatia, prejudecățile, conștientizarea emoțiilor etc.Ă asupra nivelului de anxietate resimțit de medici an activitatea profesională. În cadrul comunicării în relația medic-pacient empatia, lipsa prejudecăților, controlul emoțiilor negative sunt elemente esențiale în stabilirea unei relații terapeutice, la fel de importantă ca si culegerea și prelucrarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de atitudinea față de stres. Ca obiective secundare s-a urmărit investigarea influenței unor dimensiuni ale inteligenței emoționale (empatia, prejudecățile, conștientizarea emoțiilor etc.Ă asupra nivelului de anxietate resimțit de medici an activitatea profesională. În cadrul comunicării în relația medic-pacient empatia, lipsa prejudecăților, controlul emoțiilor negative sunt elemente esențiale în stabilirea unei relații terapeutice, la fel de importantă ca si culegerea și prelucrarea informațiilor despre boala. Cercetarea s-a realizat asupra subiecților dintr-o clinică medicală privată, cu o vechime de 10 ani pe piața
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
capacitatea de a persevera fără blamare sau demoralizare. Motivația intrinseca pentru strategii constructive, urmărirea cu speranță. Capacitatea de a se relaxa. Scorurile cele mai mici s-au obținut la următoarele dimensiuni: Crearea unei relații armonioase, climat confortabil. Capacitatea empatica. Schimbarea prejudecăților Aceste rezultate par să confirme că o parte din disconfortul relației terapeutice se află în nivelul QE; tocmai acele elemente esențiale ale comunicării (empatia, acceptarea necondiționatăă sunt puțin exersate și conștientizate. De asemenea faptul că nu s-a identificat o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
speranța” ca dimensiune a QE. Al patrulea item identifica gradul de optimism al persoanei testate, capacitatea să da a persevera fără a se blama pe șine sau a se demoraliza. Acest scenariui urmărește comportarea persoanei față de minorități. Este vizată schimbarea prejudecăților prin acțiunea asupra lor și prin adoptarea unui mod democratic de relaționare. Scenariul acestui item se referă la capacitatea empatica a persoanei. Varianta corectă a acestui item se referă la controlul emoțiilor negative și la capacitatea de a se relaxa
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în Italia de la înlocuirea unui job care-i asigura un anumit statut cu unul care se justifică doar prin nevoia banilor și care se situa la un nivel mult prea scăzut prin raportare la studiile finalizate de această cât și prejudecățile localnicilor cu privire la români ,văzuți ca niște infractori au făcut ca imaginea de sine a acestei fete să sufere modificări considerabile , modificări observabile și din atitudinea mult mai defensivă a feței, din comportamentul supus și din propriile afirmații potrivit cărora „acum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sine; îndrăgită; îndrăgostit; înger; îngrijorare; înșelătoare; lebădă; limba; limpede; lună; machiată; mănăstire; masă; mașină; melodie; minunăție; miraculoasă; mireasmă; mirifică; mîndrie; moarte; nativ; natura; nemaipomenită; noapte; ochi; ochi albaștri; păcătoasă; pădure; peisaj; perfecțiune; permanentă; piele curată; pisica; planetă; podoabă capilară; porțelan; prejudecăți; prețioasă; prietenie; problemă; profesoară; pură; ratat; rea; regina; regină; Romeo; roșu; sărbătoare; satisfacție optică; senină; senzuală; Simona; simpatie; simplă; slută; sofisticată; sora mea; soția; splendid; splendidă; stelele; stereotip; superb; suplă; școală; tare; tată; temporar; tinerețe; trăsături; trecătoare; univers; vara; varză
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); judecătorie (4); nedrept (4); nedreptate (4); pe nedrept (4); pedepsi (4); rău (4); tristețe (4); analiză (3); certa (3); ciocan (3); corect (3); cugeta (3); decide (3); frică (3); închisoare (3); justiție (3); oamenii (3); omul (3); părere (3); prejudecată (3); raționa (3); rațiune (3); sală (3); adevăr (2); alege (2); apăra (2); bîrfă (2); caracteriza (2); cinste (2); comportament (2); condamnare (2); decizie (2); defect (2); discerne (2); eticheta (2); fapte (2); furie (2); gîndea (2); greși (2); iad
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alege (2); apăra (2); bîrfă (2); caracteriza (2); cinste (2); comportament (2); condamnare (2); decizie (2); defect (2); discerne (2); eticheta (2); fapte (2); furie (2); gîndea (2); greși (2); iad (2); impresie (2); incorectitudine (2); jurist (2); magistrat (2); prejudecăți (2); probleme (2); prostie (2); sfîrșit (2); socoti (2); verdict (2); a vorbi (2); pe toți (2); acuză; acuzare; adînc; aduna; aparențe; de apoi; aprecia; aprig; ascultă; aspră; aștepta; asupri; avea; babă; balanță; bate; bici; bijuterie; bine; de bine; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă; relativ; cu respect; respingere; rugăciune; sacrificiu rău; sănătos; săvîrși; sentiment; sfînt; sfîrșit; spaimă; strașnic; stricăciune; suflet; tabu; tăgădui; teamă; de tine; tipic; toți; trufie; urîciune; vechi; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
indivizi cu personalități și potențialuri unice și perceperea globală a subordonaților ca o masă amorfă; - acceptarea unui rezultat general mediu, care provoacă unele nemulțumiri, dar nu suficient de mari pentru a genera conflicte. • subiectivismul evaluatorului - este generat mai ales de prejudecățile evaluatorului legate de aspecte sau elemente arbitrare cum ar fi vârsta, etnia, religia, sexul, vechimea în activitate; este dificil de eliminat dacă evaluatorul nu-și dă seama sau nu recunoaște că este subiectiv; • efectul haloului - managerul își evaluează un subordonat
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
lucru de către actorii implicați în activitățile școlii solicită, de asemenea, un interval semnificativ de timp); • schimbarea poate fi derutantă și dureroasă prin efectele sale - în încercarea lor de a corela noile idei și modalități de acțiune cupropriile experiențe, interese și prejudecăți, actorii școlii pot deforma, adapta sau resemnifica sensul real al ideilor și teoriilor care susțin schimbarea. Astfel, obiectivul inițial, chiar dacă a fost prezentat într-o formă logică și rațională, poate să ajungă să însemne ceva cu totul diferit în viziunea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și a „sentimentului de proprietate” blochează atât inițierea, cât și adoptarea ideilor reformatoare; - coerența - subsumarea tuturor programelor și activităților din instituție/organizație noii viziuni asupra schimbării; - expertiza - utilizarea în conceperea, realizarea și evaluarea schimbării a expertizei recunoscute în domeniu, fără prejudecăți sau interese de ordin politic, etnic, profesional sau de altă natură; - formarea - educatorii trebuie formați și încurajați să-și modifice atitudinile, concepțiile și conduita profesională, astfel încât să devină prestatori de înalte servicii sociale și profesioniști în educație. Direcțiile principale în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în care este definită inteligența umană, nici oamenii nu prezintă același tip și același nivel de inteligență caracteristice computerelor. Țelul inteligenței artificiale nu ar fi prin urmare atingerea nivelului de conștiință umană (care, în nenumărate cazuri, este socotit limitată, în ciuda prejudecăților vehiculate. Capacitatea de calcul a computerelor o întrece cu mult pe cea umană, umanului rămânându-i în schimb viața hormonală și psihochimică, apetitul sexual și nutritiv, emotivitatea și sentimentul. Transumaniștii (vezi capitolul al treileaă își imaginează însă în viitor posibilitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul digital se situează în interiorul spațiului virtual pentru a-i demonta miturile și prejudecățile de gen. Astfel, își apropriază noile tehnologii informațional-comunicaționale pentru a le transforma în arme discursive și în experiențe (interăactive. Pentru orientările cyberfeministe, utilizarea tehnologiilor nu este o practică neutră sau un dat ontologic, ci este impregnată de relații sociale, politice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acest lucru nu poate fi decât o inadvertență de aderare la mișcare: nu se concentrează suficient asupra conflictelor și ambiguităților relaționării femeilor la noile medii și nu propune sugestii de strategii feministe. Autoarea reușește să zdruncine anumite puncte comune și prejudecăți ale culturii masculine și să dovedească rolul femeii în dezvoltarea tehnologiilor, însă nu discută modul în care funcționează genul în cadrele sociale, economice și politice hard și nu oferă cadre de intervenție sau de rezistență activă a femeii în contextele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]