26,056 matches
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu poate fi înlocuită de către judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară ori de către instanța de judecată cu una mai ușoară (controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (i) s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive (de exemplu, odată cu trecerea timpului
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
242 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 207 alin. (4): „(4) Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat. “ ; ... – Art. 208 alin. (5): „(5) În tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii, instanța verifică, prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător. “ ; ... – Art. 211 alin. (2): „(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1). “ ; ... – Art. 242 alin. (2): „(2) Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător. “ ; ... – Art. 211 alin. (2): „(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1). “ ; ... – Art. 242 alin. (2): „(2) Măsura preventivă se înlocuiește, din oficiu sau la cerere, cu o
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
să solicite unei instanțe înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă, nu are o certitudine că va obține această înlocuire, aprecierea îndeplinirii tuturor condițiilor pentru dispunerea înlocuirii măsurii revenind exclusiv judecătorului de drepturi și libertăți, celui de cameră preliminară ori, după caz, instanței de judecată. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 27. Pentru considerentele expuse mai sus
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
a reținut că reclamanții au fost condamnați la pedepse cu închisoarea pentru participarea la un protest pașnic organizat în clădirea unei instanțe cu scopul de a atrage atenția publicului asupra problemei kurde - Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins excepția preliminară formulată de Guvernul Turciei în temeiul art. 17 din Convenție. În acest sens, Curtea a reținut în primul rând că, deși unele dintre sloganurile scandate de reclamanți făceau apel la eliberarea liderului PKK, o organizație teroristă, acestea nu constituiau o
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 13. Curtea de Apel București - Secția a II-a penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că în procedura prevăzută de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară doar verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate de părți, neputându-se substitui organelor de anchetă pentru a administra probe ce țin de fondul acuzației. În cazul
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate de părți, neputându-se substitui organelor de anchetă pentru a administra probe ce țin de fondul acuzației. În cazul în care constată că urmărirea penală nu este completă, judecătorul de cameră preliminară poate desființa soluția și trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. Judecătorul de cameră preliminară nu poate face acte de urmărire penală în locul procurorului, ci, dacă reține că urmărirea penală nu este completă, trimite cauza procurorului pentru
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
pentru a administra probe ce țin de fondul acuzației. În cazul în care constată că urmărirea penală nu este completă, judecătorul de cameră preliminară poate desființa soluția și trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. Judecătorul de cameră preliminară nu poate face acte de urmărire penală în locul procurorului, ci, dacă reține că urmărirea penală nu este completă, trimite cauza procurorului pentru a administra probele necesare soluționării dosarului. Totodată, dublul grad de jurisdicție nu este necesar, deoarece este vorba
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
o acuzație în materie penală, în acest caz fiind suficient că soluția procurorului este supusă controlului judecătoresc. ... 14. Judecătoria Câmpulung Moldovenesc apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că limitarea mijloacelor de probă, pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluționa plângerea formulată împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
aduce atingere dreptului la un proces echitabil nu sunt întemeiate. ... 15. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, în procedura prevăzută de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară doar verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate de părți, neputându-se substitui organelor de anchetă pentru a administra probe ce țin de fondul acuzației. Invocă jurisprudența
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
precum și ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut: – Art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023: „Judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea, verifică soluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate. “ ; ... – Art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală: „Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul procedură penală sunt criticate din perspectiva lipsei unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară pronunță una dintre soluțiile reglementate de prevederile art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) din Codul de procedură penală. Curtea observă că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1110 din 22 noiembrie 2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a reținut că limitarea mijloacelor de probă - pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluționa plângerea formulată împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată - este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
de lege (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 28. De asemenea, Curtea a constatat că, indiferent de soluția pronunțată, judecătorul de cameră preliminară apreciază și cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală. Dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
procurorului, asigurându-se, în acest fel, comunicarea către aceștia a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului, precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, faptul că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea să verifice, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând să excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282 din Codul de
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea nr. 304/2004, întrucât acestea nu au legătură cu cauza, care, la momentul invocării excepției, se afla în procedura de cameră preliminară, și nu a judecății fondului, etapă ulterioară la care se referă textele legale criticate anterior menționate. ... 4. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31^1 din Legea nr. 304/2004, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, solicitând menținerea jurisprudenței în
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
Decizia nr. 328 din 20 mai 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.987/1/2019/a1.4, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, judecătorul de cameră preliminară, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) lit. d) teza a doua și ale art. 31^1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea-Ionuț Costea într-
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
a prevederilor art. 31 alin. (1) lit. d) teza a doua și ale art. 31^1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea-Ionuț Costea într-o cauză penală aflată în procedura de cameră preliminară și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 601D/2020. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că, după sesizarea instanței, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală s-a format Dosarul nr. 2.987/1/2019, repartizat aleatoriu
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
nr. 304/2004 impun o separare a acestor funcții, cu aplicabilitate restrânsă doar la instanța supremă. Practic, se produce o divizare a completului învestit cu judecarea fondului, doar unul din cei trei membri ai acestuia desfășurând procedura de judecată în camera preliminară. Se susține că, prin raportare la obiectul procedurii camerei preliminare, majoritatea membrilor completului de judecată (adică 2 din 3) va fi lipsită de atributul statuării asupra unor elemente fundamentale ale cauzei, respectiv competența instanței, legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
restrânsă doar la instanța supremă. Practic, se produce o divizare a completului învestit cu judecarea fondului, doar unul din cei trei membri ai acestuia desfășurând procedura de judecată în camera preliminară. Se susține că, prin raportare la obiectul procedurii camerei preliminare, majoritatea membrilor completului de judecată (adică 2 din 3) va fi lipsită de atributul statuării asupra unor elemente fundamentale ale cauzei, respectiv competența instanței, legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, legalitatea efectuării actelor de către
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
urmărire penală, legalitatea efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Așadar, susține că cei 2 judecători, în pofida caracterului unitar al procesului penal, vor desfășura o judecată trunchiată, într-un sens impus de actele îndeplinite în procedura de cameră preliminară și în posibil dezacord cu acestea. Totodată, susține că norma juridică pretins neconstituțională contravine principiului continuității, consacrat de art. 11 teza a doua din Legea nr. 304/2004 și de art. 354 alin. (2) din Codul de procedură penală. ... 7. Contrar
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
2 dintre cei 3 judecători care vor judeca fondul cauzei vor fi lipsiți de posibilitatea de a aprecia asupra legalității urmăririi penale. Se arată că, în limitele competenței stabilite de art. 54 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară desfășoară, în realitate, tot o activitate de judecată, în accepțiunea largă a termenului. Regula compatibilității celor două funcții judiciare - de judecător de cameră preliminară și judecător al fondului - și principiul continuității exprimă garanții esențiale pentru buna administrare a justiției. Or
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
că, în limitele competenței stabilite de art. 54 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară desfășoară, în realitate, tot o activitate de judecată, în accepțiunea largă a termenului. Regula compatibilității celor două funcții judiciare - de judecător de cameră preliminară și judecător al fondului - și principiul continuității exprimă garanții esențiale pentru buna administrare a justiției. Or, derogarea instituită de art. 31^1 din Legea nr. 304/2004 constituie o piedică a accesului liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
totodată, afectează noțiunea de „instanță instituită de lege“, care vizează atât competența, cât și compunerea instanței. Astfel, sunt atinse independența și inamovibilitatea celor 2 judecători care compun completul pentru judecata în fond, care nu au participat în procedura de cameră preliminară, însă sunt ținuți de cele stabilite de celălalt membru al completului, chiar și în ipoteza în care soluția este nelegală. Deși poartă responsabilitatea rezolvării fondului litigiului, aceștia sunt privați de examinarea și soluționarea lui în integralitate. Or, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]