34,857 matches
-
care să conțină 0,4 g la 1 ml se obține prin diluarea de 100 ori a soluției mamă. Mod de lucru Două porțiuni a câte 8 ml extract filtrat (se utilizează extract preparat pentru determinarea tiaminei după incubarea cu preparat de fosfatază, vezi dozarea vitaminei B1). Se introduc în eprubete gradate de 10 ml. În una din ele, pentru control, se adaugă 0,5 ml soluție standard de riboflavină, adică 0,2 µg. Se adaugă în picături în ambele eprubete
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
este sub tratament cronic cu corticosteroizi. Dozele per os sunt întrerupte înainte de operație și se vor administra doze parenterale de hemisuccinat de hidrocortizon; în momentul reluării alimentației acestea se vor înlocui treptat corticosteroizi per os. Hipotiroidienii vor fi echilibrați cu preparate de iod și/sau hormoni tiroidieni, iar hipertiroidienii cu antitiroidiene de sinteză, Lugol etc. 4.3.2.6. Bolnavii cu afecțiuni hepatice Anamneza va evidenția episoadele icterice, infecțiile hepatice virale, expunerea la toxice; la examenul clinic se constată hepatomegalie, ascită
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
și curățirea mecanică a intestinului se practică de rutină înaintea unei operații colorectale elective. Cu trei zile înaintea operației se va recomanda pacientului o dietă săracă în reziduuri și exclusiv lichidă în preziua operației. Se indică de asemenea administrarea unui preparat cu efect purgativ și clismele evacuatorii pentru curățirea completă a colonului. În preziua intervenției se vor recomanda antibiotice cu absorbție intestinală scăzută (neomicină, metronidazol) pentru a realiza curățirea bacteriană a intestinului, dar această pregătire nu trebuie prelungită pentru a nu
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
capacitatea de traversare a barierei hematoencefalice. Se urmăresc permanent posibilele efecte adverse ale antibioticelor, mai ales eventuale reacții adverse (menționate sau nu în antecedentele bolnavului), tulburările hepatice și/sau renale. Se va ține de asemenea cont de contraindicațiile administrării anumitor preparate antimicrobiene la vârstnici, gravide, femei care alăptează. În funcție de caracteristicile farmacocinetice ale antibioticului și de gravitatea bolii se stabilesc: doza, ritmul și calea de administrare; în infecțiile grave este indicată administrarea pe cale generală, intravenos în bolus sau microperfuzie, utilizând doze crescute
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
stabilesc: doza, ritmul și calea de administrare; în infecțiile grave este indicată administrarea pe cale generală, intravenos în bolus sau microperfuzie, utilizând doze crescute de antibiotic. Alte căi de administrare sunt: orală, atunci când se urmărește distrugerea germenilor intestinali, prin utilizarea de preparate care au absorbție redusă sau nu se absorb din intestin (neomicină, colimicină, eritromicină bază); irigații locale în necrozele întinse ale țesutului celular subcutanat; aplicații locale (unguente etc.) în piodermite, escare; instilații intraperitoneale, intrapleurale, intraarticulare, intratecale; instilații în cavitatea abceselor. Administrarea
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
nepatogene; în aceste condiții trebuie să se intervină prompt asupra acelor microorganisme al căror potențial invaziv este crescut, care au capacitate de diseminare și de distrucție tisulară importante. Decizia terapeutică va lua în discuție aspectele particulare ale statusului pacientului respectiv, preparatele și dozele fiind alese în funcție de anumite condiții: vârstă, tratament imunosupresiv asociat, tare coexistente (diabet zaharat, neutropenie) etc. Utilizarea de doze crescute de antibiotice asociate sau a unor antibiotice cu spectru foarte larg este urmată de scăderea florei microbiene proprii a
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
pentru a preveni infecția nu poate substitui tehnica chirurgicală corectă și nici măsurile de asepsie. Principiile antibio-profilaxiei sunt: utilizarea unui antibiotic cu eficacitate asupra microorganismului confirmat de datele trialurilor clinice; utilizarea de doze crescute din antibioticul ales; administrarea preoperatorie a preparatului astfel încât concentrația sa serică în momentul intervenției să fie cea optimă; dacă operația se va prelungi peste 3-4 ore se va administra încă o doză, în cazul în care doza profilactică nu a fost cea suficientă sau se folosesc cefalosporine
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
creează o soluție de continuitate la nivelul tegumentelor și mucoaselor determină o contaminare exosau endogenă a țesuturilor care poate fi redusă prin respectarea anumitor reguli de asepsie. Antibio-profilaxia preoperatorie este obligatorie în cazul intervențiilor cu risc crescut de contaminare intraoperatorie. Preparatul, administrat preoperator sau în momentul inducției anestezice, și doza de antibiotic trebuie alese astfel încât concentrația sanguină în momentul inciziei să fie cea optimă (bacteriostatică sau bactericidă). Este preferabil să se administreze doze mari de antibiotic intravenos, dozele putând fi repetate
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
sanguină în momentul inciziei să fie cea optimă (bacteriostatică sau bactericidă). Este preferabil să se administreze doze mari de antibiotic intravenos, dozele putând fi repetate la nevoie dacă durata operației se prelungește peste timpul de înjumătățire plasmatică și tisulară a preparatului. Antibioticul ales trebuie să acopere un spectru de germeni patogeni care contaminează mai frecvent regiunea în care se intervine operator. În cazul chirurgiei vasculare, osteoarticulare sau plastice se recomandă utilizarea unei cefalosporine din generația I-a sau a III-a
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
a II-a / aminoglicozid + clindamicină / metronidazol. În operațiile din sfera gastroduodenală se preferă o cefalosporină, iar pentru cele biliare, cefalosporine de generația a III-a. Pentru operațiile din sfera ginecologică cea mai potrivită alegere este asocierea cefalosporină / aminoglicozid + clindamicină / metronidazol. Preparatul utilizat trebuie să fie lipsit pe cât posibil de efecte secundare, de reacții alergice, toxice sau de interacțiune cu anestezicul utilizat. Infecțiile intraspitalicești (nosocomiale) sunt frecvent cauzate de colonizarea tegumentelor și a mucoaselor pacientului cu germeni cu virulență crescută și care
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006, Intrare in vigoare: 30/10/2006 Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substanțelor si preparatelor chimice periculoase Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 635 din 05/09/2003 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale (Ordin Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale (Ordin Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006, Intrare in vigoare: 30/10/2006 Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substanțelor si preparatelor chimice periculoase Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 635 din 05/09/2003 Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale (Ordin Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale (Ordin Nr. 463/ 12.07.2001) Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase; SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substanțelor și produselor chimice periculoase; STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încărcaturilor; STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare; STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea marfurilor. Reguli
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
amoniac, se va folosi o pipetă prevăzută cu bulă de siguranță sau mai bine o pară de cauciuc. Spălarea vaselor de laborator se face imediat după utilizare, cu solvenți în care reziduurile sunt solubile. Se va folosi amestec oxidant (sulfocromic) preparat astfel: 1 kg dicromat de potasiu se dizolvă în 2,5 L apă. Separat avem o sticlă cu acid sulfuric concentrat (d=1,84). În vasul de spălat se introduce soluție dicromat, iar peste aceasta acid sulfuric, nu invers. Resturile
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu grad de dispersie cuprins între 103 - 105 m-1) de tip S1/L2 (diametrul particulelor fazei dispersate cuprins între 50 - 180 µm, prevăzut de FR X). FR X prevede o monografie sub denumirea Suspensiones și definește suspensiile ca fiind preparate farmaceutice lichide constituite din una sau mai multe substanțe solide, insolubile, suspendate într un mediu de dispersie lichid și destinate administrării interne sau externe. Componentele unei suspensii: * faza dispersată (faza solidă, discontinuă sau internă) reprezentată de substanța medicamentoasă insolubilă; * mediul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lichid siropos, limpede, incolor, fără miros și cu gust dulceag; higroscopic. Preparare: amidonul și oxidul de zinc fin pulverizate se triturează la mojar cu glicerina, după care se adaugă treptat apa distilată fierbinte. Proprietăți: suspensie omogenă, vâscoasă, opacă, stabilă. Utilizări: preparat cu acțiune topică, emolientă astringentă, adsorbantă și sicativă, utilizat în dermatoze. Rp Sulf 5 g Camfor 3 g Alcool etilic 4 g Apa de calciu 88 g M. f. suspensio D. s. extern Proprietăți organoleptice ale ingredientelor Sulf (sulf precipitat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lungimea gradației de 14 cm), se adaugă apă până la diviziunea 100, se agită energic timp de 15 minute; suspensia nu trebuie să scadă sub gradația de 18 mL. Mărimea particulelor: Se determină prin examinarea la microscop a unei mase de preparat, care conține aproximativ 10 mg substanță activă suspendată, întinsă în strat subțire pe lama de microscop. Dintre particulele examinate un procent de 90% trebuie să prezinte un diametru de cel puțin 50 µm; pentru 10 % din particulele examinate se admite
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
organismului afectat, de blocarea sistemului imunitar secundar prin blocarea producerii de anticorpi. Cum ne apărăm de infecții Editura Medicală 1964 Doctor Radu Vlad În producerea de substanțe ce se administrează împotriva unor agenți patogeni o primă clasă a fost unele preparate chimice au apărut încă din anul 1891. În anii 1930-1932 au apărut sulfamidele care erau de pînă la 20 de ori mai toxice decît medicamentele administrate pînă acum. Cum ne apărăm de infecții Editura Medicală 1964 Doctor Radu Vlad Dau
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
bine. În anul 1946 englezul I. Lehman a produs un medicament chimic Para Acid Salicilic ce paralizează metabolismul bacilului Koch, utilizînd aceeași cale de intrare în celulă ca și acidul salicilic. De ce pînă în zilele noastre se continuă producerea unor preparate alopate (aspirina) ce fac bacteriile să respire mai bine este greu de explicat. Întrebarea pe care o pun este cîte din bacterii și viruși sunt făcute să respire mai bine de către unele preparate alopate. Propun chear la introducerea în uz
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
în zilele noastre se continuă producerea unor preparate alopate (aspirina) ce fac bacteriile să respire mai bine este greu de explicat. Întrebarea pe care o pun este cîte din bacterii și viruși sunt făcute să respire mai bine de către unele preparate alopate. Propun chear la introducerea în uz un test prin care să se evidențieze efectul preparatelor asupra unor culturi de bacterii și viruși, reacția chimică a acestor preparate astfel încît să se vadă cum se descompun aceste preparate, cum sunt
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
bine este greu de explicat. Întrebarea pe care o pun este cîte din bacterii și viruși sunt făcute să respire mai bine de către unele preparate alopate. Propun chear la introducerea în uz un test prin care să se evidențieze efectul preparatelor asupra unor culturi de bacterii și viruși, reacția chimică a acestor preparate astfel încît să se vadă cum se descompun aceste preparate, cum sunt metabolizate de organismul uman. Ce este H.I.V. ? Una din definițiile cele mai sugstive a ce este
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de către unele preparate alopate. Propun chear la introducerea în uz un test prin care să se evidențieze efectul preparatelor asupra unor culturi de bacterii și viruși, reacția chimică a acestor preparate astfel încît să se vadă cum se descompun aceste preparate, cum sunt metabolizate de organismul uman. Ce este H.I.V. ? Una din definițiile cele mai sugstive a ce este H.I.V. am găsit în cartea Boli Infecțioase de Mircea Chioltan volumul 15 pagina 617 „La copii, printre primele manifestări clinice sugestive s-
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]