28,288 matches
-
problemă specifică de severitate medie ce necesită ajutor specializat. 6 - 7: problemă serioasă specifică care necesită tratament specializat. 8 - 9: urgență medico-psihiatrică sau folosire În comun a acelor de seringă ce necesită tratament imediat. După cum reiese din scala mai sus prezentată, evaluarea se referă la severitatea problemei, nevoia de ajutor, pericolul vital, extinderea suferinței sau disabilității, evidențierea situației În ultimele 30 de zile și a istoricului, continuitatea problemelor. În urma administrării EuropASI rezultă un tablou global al problemei dintr-un anumit segment
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
prin reducerea costurilor energetice. Aliniindu-se eforturilor de economisire a resurselor Globului, Guvernul spaniol se bazează pe energia eoliană ca viitoare sursă principală pentru orizontul de timp 2020, transmite portalul de știri al radioteleviziunii spaniole, precizând că, potrivit planului anticriză prezentat partidelor politice, ponderea acesteia va crește de la 13% la 22%, devenind principalul furnizor de electricitate. Potrivit propunerilor Executivului spaniol, energia nucleară ar urma să aducă, în următorii zece ani, numai 15% din producția de electricitate a țării față de 19%, cât
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
planului român Vierbund-ul ori Quadrupla Alianță <ref id="55"> 55 Ibidem, p. 338 sqq.; Rudolf Dinu, Raporturi româno-italiene În cadrul Triplei Alianțe, 1888-1914, teză de doctorat, Universitatea din București, 2003, p. 166 sqq. </ref>. La 20 aprilie 1901, printr-un memoriu prezentat cancelarului german von Bülow de către Ministrul plenipotențiar al României la Berlin, Alexandru Beldiman, guvernul român a Încercat să modifice substanța prevederilor tratatului de alianță, solicitând extinderea condițiilor de casus foederis și pentru eventualitatea unui conflict armat româno-bulgar (punctul 2 din
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
pune și mai bine în valoare relația copil - tutore și pentru a se face corelații între cele două situații: a). când tutore e părintele copilului; b). când tutore e bunicul copilului, se pot iniția și alte cercetări, de tipul celor prezentate mai jos: • Într-o cercetare viitoare bunicii și părinții ar putea fi incluși într-un program de instruire privind creșterea și educarea copiilor, de tipul celui inițiat sub titlul „Educăm așa!”, apoi să se desfășoare o cercetare privind schimbarea de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
bărbații cu niveluri foarte ridicate ale testosteronului au, În general un status social inferior (Dabbs și Morris, 1990). Aceste descoperiri oferă dovezi În favoarea bazelor biologice ale agresivității la oameni, și deci, și În favoarea considerării acesteia ca instinct. Totuși, În studiile prezentate, legătura dintre testosteron și agresivitate este, deseori, prea puțin conturată (la mulți dintre subiecții studiați nu s-au evidențiat efectele testosteronului), ceea ce sugerează că determinanții agresivității sunt de altă natură. Agresivitatea ca răspuns Învățat Teoria Învățării sociale se referă la
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
fiecare etapa sa existe câte doua echipe (câte una în fiecare serie) care sa-si exerseze funcțiile de organizator si arbitru. Competiția se desfășoară cu jocul cu tema din modul. Programarea echipelor la jocuri se face pe baza tabelei Berger prezentata anterior. Echipele care urmau sa joace cu numărul 6 stau si preiau funcțiile de organizator si arbitru. Repartizare în serie se face în prima ora de competiție prin tragere la sorti. După etapa a V-a, echipele clasate pe același
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
turneu cu 5 echipe la fete si 5 echipe la băieți Echipele si jucătorii din echipe sunt stabiliți anterior. Arbitrarea jocurilor se realizează de cei doi căpitani de echipa; Programarea jocurilor se face după tragerea la sorti, conform tabelei Berger, prezentată anterior. Echipele fără adversari (care trebuie sa joace cu numărul 6), din fiecare ora preiau sarcinile de organizator si arbitru. La fiecare lecție de educație fizica se joaca câte o etapa la fete si una la băieți. Un joc durează
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
unui text cu literar, istoric ori civic, elevii se împart în grupe de câte 4 - 2 găsesc argumente PRO, iar 2 CONTRA. Cele două perechi realizează o scurtă dezbatere legată de faptele aflate,elaborând scurte pledoarii în favoarea sau defavoarea celor prezentate. In final, toți elevii se grupează după poziția pe care au adoptat-o, putându-se declara și indeciși. Ascultând argumentele colegilor, unii elevi își pot schimba poziția, după propriul sistem de valori. La clasa a IV-a , se adresează elevilor
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
frază , morala, mesajul textului. Lecția Apolodor, din manualul de limba română de clasa a II-a : • Explică , apoi introdu în enunțuri, cuvintele: tenor, frac, scamator, Labrador. • Ce sentimente trezește în voi prima parte a poeziei Apolodor? Dar a doua parte ? • Prezentați situații când și voi ați simțit dor de locurile natale și de familie ! • Găsiți personaje care au făcut același lucru ! • Care e mesajul transmis de text ? Puteți găsi un proverb potrivit ! METODA MORFOLOGICĂ Se bazează pe descompunerea întregului în părți
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
În sensul acesta este suficient să menționăm contribuțiile aduse de C. von Monakov și R. Mourgue, K. Goldstein și Gelb, H. Jackson, H. Ey, E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, D. Cargnello, G.E. Morselli, M. Manfredi. Din acest moment situația prezentată anterior ne apare complet schimbată. Atât psihologia, ca domeniu al normalității psihice, cât și psihiatria, ca domeniu al anormalității psihice, sunt cuprinse între neuropsihologie care le leagă de științele naturii și psihopatologie care le conexează prin antropologie la științele umane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alienare). O precizare interesantă este făcută de H. Ey care, referindu-se la „tematica psihopatologiei”, afirmă că „boala nu este un corp străin, ci ea depinde de organizarea ființei vii, apărând esențialmente ca un efect al dezorganizării sale”. Toate aspectele prezentate mai sus demonstrează că psihopatologia se constituie ca disciplină bine conturată, având ca obiect studiul „fenomenului psihic morbid” din perspectiva științelor umane, realizând prin aceasta conexiunea, atât de necesară între psihiatria clinică și psihologia generală. 3. Antropologia medico-psihologică Aspectele antropologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deschide calea către „intuiția imediată a interiorității”, unificând interioritatea sufletească subiectivă cu exterioritatea lumii obiective. Din această unificare a „dublului” naturii persoanei umane, rezultă cunoașterea. Fundamentarea unei antropologii psihopatologice Să încercăm în continuare ca, pe baza celor de mai sus prezentate, să schițăm cadrul unei antropologii psihopatologice. Dacă psihiatria clinică este structurată, ca specialitate medicală, după modelul științelor biologice, psihopatologia este structurată după modelul științelor umane, înfățișându-se ca o „antropologie a fenomenului psihic morbid”. Elementul la care face cel mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care G. Rosolato o pune în raport de comparație cu „fenomenele psihice normale”. Astfel, pentru G. Rosolato, discursul psihopatologiei este un comentariu al „excesului de negativ sau de lipsă” care caracterizează fenomenele psihice morbide, în raport cu cele normale. Cele mai sus prezentate se referă, în primul rând, la limbajul epistemic al psihopatologiei. Acesta exprimă termenii denominativi și conceptele științifice „construite” de cercetătorul psihopatolog, ca urmare a observării și ascultării manifestărilor și relatărilor bolnavilor psihici. Este vorba de limbajul științific. Alăturat acestuia este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a fi”, caracterizat prin ruptura, hiatusul, care apare în existența bolnavului și pe care numai discursul clinic al psihopatologiei îl poate obiectiva și supune analizei unui model de gândire fenomenologică. Acum se poate desprinde clar, din cele mai sus prezentate, faptul că „limbajul” și „discursul” referitor la denumirea și descrierea fenomenelor psihice morbide, propriu psihopatologiei, constituie una dintre laturile esențiale ale acestei discipline. Plecând de la „observarea” și „ascultarea” bolnavilor psihici, psihiatrul reconstituie „istoria psiho-biografică interioară” a acestora sub forma unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
El este tipul epileptoid și reprezintă terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, conduitele deviante violente, tulburările de caracter și comportament. d) Tipul displastic, este constituția care prin caracteristicile sale psihosomatice nu intră în nici unul dintre tipurile mai sus prezentate, împrumutând caracteristici disparate de la toate acestea. Acest tip constituțional reprezintă terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, tulburările de comportament, în special cele deviante antisociale. Tipologia somato-psihică a lui E. Kretschmer a fost ulterior completată de K. Conrad care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o îndelungată evoluție clinică a bolii: vechii bolnavi schizofrenici, deliranții cronici, în cursul psihozelor afective etc. Defectul post-procesual este o stare ireversibilă a personalității, care poate fi compensată, într-o anumită măsură prin socioterapii sau psihoterapii ocupaționale. Aspectele mai sus prezentate, constituie repere importante în înțelegerea dinamicii sistemului personalității umane în condițiile oferite de psihopatologie. Se poate desprinde clar faptul că înțelegerea fenomenelor psihice morbide și a dinamicii acestora în psihopatologie, depinde de cunoașterea organizării acesteia și de înțelegerea dinamicii sale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
așa cum sunt ele întâlnite în cursul următoarelor afecțiuni psihiatrice: PGP, stările pseudo-paralitice, sindromul psiho-organic cerebral, demența parțială (dismnestică), sindromul Korsakow (amnestic-confabulator, sindroamele demențiale (presenile, senile și presbiofrenia). 16. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE II (Descrierea sistematică a sindroamelor psihopatologice) Cadrul general Cele anterior prezentate au căutat să definească natura, cadrul și conținutul sindroamelor psihopatologice. În continuare vom face o prezentare detaliată, de ordin analitic-descriptiv, a diferitelor sindroame psihopatologice, așa cum sunt ele descrise în literatura științifică de specialitate și cum sunt întâlnite în practica clinico-psihiatrică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de latura sa subiectiv-psihologică reprezentată prin suferință. Orice boală este însoțită de suferință. Cadrul conceptual al suferinței este mult mai larg ca semnificație, întindere și determinare decât cel al bolii considerată ca „proces patologic” pur și exclusiv. Suferința este permanent prezentată și ea însoțește orice proces patologic, în asemenea măsură încât se consideră că orice boală este o suferință. Trebuie însă făcută diferența între ele, acest aspect fiind de domeniul psihologiei medicale. Suferința care însoțește boala este o stare subiectivă, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
6) Tulburări ale mișcării animale (moleșala, neliniștea, tremurătura, cutremurarea, paralizia, spasmul); 7) Tulburări ale excrețiilor (catarul); 8) Tulburări care reproduc stări mixte sau boli în care simptomele se amestecă (epilepsia, catalepsia, apoplexia). Se poate remarca la clasificările bolilor mai sus prezentate că afecțiunile somatice și cele psihice sunt puțin diferențiate, iar modul de a privi și înțelege boala psihică este puternic influențat de modelul somatic al bolii. Începând cu secolul al XVII-lea modul de a înțelege boala psihică se diferențiază
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și senilă. 7) Stările morbide congenitale reprezentate prin imbecilitate, idioție și cretinism. Dincolo de aspectele „modelelor clinico-nosologice” mai sus prezentate și discutate, teoria care marchează profund concepția clinico-psihiatrică a secolul al XIX-lea referitoare la bolile psihice este teoria degenerescenței enunțată de A. Morel și dezvoltată de V. Magnan și C. Lombroso. Plecând de la criteriile de evaluare etiologică a bolilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinic au valoare în primul rând tristețea, frica și starea de angoasă. Reacțiile conflictuale interne corespund cu „reacțiile personalității” descrise de E. Kreischmer și ele sunt reprezentate prin următoarele: reacții de gelozie, reacții depresive grave, reacții psihotice. La clasificările anterior prezentate ale lui K. Schneider și E. Kreischmer, A. Porot adaugă o clasificare a stărilor reactive în două grupe principale și anume: A. Reacții individuale, proprii unei singure persoane și care pot fi: a) Reacții primitive: - reacții explozive constând din agitație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
doua situație, victima va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea reacției. Din punct de vedere psihopatologic mecanismele reacției, conform teoriei lui K. Jaspers, mai sus prezentate, sunt net inteligibile în raport cu cauza care le-a produs sau declanșat. În cazul contra-reacției mecanismele sunt explicabile mai mult din punct de vedere moral decât psihologic, ele apărând ca o „atitudine morala internă” a persoanei frustrate față de consecințele acestor frustrări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care influențează sau generează tulburări psihice 13) Psihalgii - dureri psihogene 14) Stări reactive acute - situații de stress acute 15) Tulburări de adaptare - situații de stress cronice 16) Alte tulburări nevrotice - tulburări factice - sindromul Münchausen - simularea Descrierea formelor de nevroză Cele prezentate mai sus oferă un tablou de ansamblu al formelor clinice de nevroză, așa cum sunt ele sistematizate în clasificările nosologice. În ceea ce ne privește reținem următoarele forme clinice, pe care le vom descrie în continuare: stările anxioase nevrotice, nevroza de angoasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
halucinat. În aceste condiții poate comite acte de violență absurde, iraționale sau se poate chiar sinucide. Avitaminozele din grupa B sunt cauze în special ale unor tulburări neurologice de tipul polinevritelor, paralizii, stări de astenie, depresie, somnolență, torpoare. Din cele prezentate mai sus se poate desprinde faptul că psihozele metabolice și carențiale pot constitui un grup clinico-psihiatric cu o configurație psihopatologică proprie, destul de specifică. Ele sunt datorate unor tulburări ce recunosc cauze și mecanisme specifice, demonstrând, prin existența lor, o interdependență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicidare” se înscriu din punct de vedere psihanalitic în seria de manifestări ale „pulsiunii de moarte” (Thanatos) care se opun „pulsiunii de viață” (Eros) și care sunt dominante în cazul personalității sinucigașilor. Personalitatea sinucigașilor prezintă anumite dispoziții specifice, mai sus prezentate, cu caracter latent. Acestea se pot manifesta „în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin tendințele autoagresive ale individului (automutilări, operații chirurgicale repetate efectuate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]