11,157 matches
-
-se din motive medicale și dedicându-se exclusiv literaturii. Colaborează la „Tribuna”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Cronica”ș.a. Personalitate care se manifestă în poezie, proză și eseu, unitară prin constanța preocupărilor de fond, care vizează problematica existenței individului și a colectivității în istorie, P. a debutat ca poet, ipostază pe care a confirmat-o și în anii maturității depline - Priveliștile lumii (1967), Omul bântuit de cuvinte (1980) ș.a. Lirica sa se plasează în linia poeziei moderne
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
de teatru P., cu un gust sigur în selectarea repertoriului Naționalului clujean, este mai puțin inspirat în încercările dramatice proprii: comediile, misterele sau dramele sale psihologice, reunite parțial în volumul Teatru (1945), sunt artificioase și livrești, chiar atunci când ating o problematică incitantă. După moartea autorului, au fost publicate Amintiri din teatru (1968), povestirile din Ceartă oltenească (1973), o trilogie romanescă inspirată din viața universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986), alt volum de Teatru (1975), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), ca și cel consacrat
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
universitară - Chinuiții nemuririi (1976-1986), alt volum de Teatru (1975), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), ca și cel consacrat periferiei citadine - Coana Truda (1988), Decameronul româneasc (1996) ș.a., cărți ce vin să completeze imaginea unui creator cu preocupări multiple. Interesat de problematica spirituală, investigată prin acțiuni și personaje din mediul rural sau intelectual, ca și de experiența căutării adevărului, prezentă în romane uneori schematice și marcate de retorism, precum și în piese cu accente mistice sau psihanalitice insuficient prelucrate artistic, P. se distinge
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
ani, tunsă zero, slabă, plină de păduchi, evadată dintr-un spital de psihiatrie. Ea este „îngereasa cu pălărie verde”, apariție oniric-suprarealistă și model al inadaptării și al refuzului unei lumi care nu oferă nici o șansă de împlinire autentică esenței umane. Problematica existențialismului francez - de la căutarea sinelui mascat de aparențe falsificatoare la greața față de ceea ce au făcut ceilalți din tine - se regăsește într-o narațiune plină de vervă, antrenantă, deloc explicativă și sugestiv descriptivă. Romanul a fost imediat adoptat ca un fel
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
parte, multe dintre lucrările cele mai influente din sociologia, economia sau știința politică din țările occidentale dezvoltate, publicate mai ales după 1990, deși am putea cu ușurință să coborâm până prin anii ’70, se raportează, prin tematică și concluzii, tot la problematica tranziției. Numai că, evident, au în vedere o cu totul altă tranziție, întrucât transformările vizate sunt diferite. Ele se referă la acea tranziție a modernității de la societatea industrială la cea postindustrială (sau la societatea cunoașterii) sau de la valorile materialiste la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dizolvă societatea industrială și o altă modernitate începe să existe”. Problema fundamentală a noii modernități constă în „modernizarea principiilor societății industriale”, iar acest lucru nu se poate realiza cu „categoriile societății industriale”, ci cu cele ce corespund noii epoci și problematicii ei. Fiind vorba despre o nouă raționalizare, care-i a doua după cea clasică, întrucât se referă la „modernizarea societății industriale” (adică moderne), pe când prima a constat în „modernizarea societății tradiționale”, este nevoie de o nouă înțelegere și de noi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Alexandru Moruzi și lui Chesarie de Râmnic, abordează din același unghi „cartea de înțelepciune” și două individualități ale culturii române. Întemeiat în primul rând pe o bogată bibliografie de specialitate, M. discută cu argumente provenind din mai multe discipline o problematică interesantă, încheindu-și pledoaria cu unele contribuții inedite. Pe aceeași linie, a evidențierii unor aspecte inedite în context româno-polon, se situează și alte investigații de istorie literară, referitoare la Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Gh. Asachi, Mihai Eminescu, Adam Mickiewicz ș.a.
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
și miracolul tăcerii, Despre vanitatea iertării, Despre mizantropie, Despre gelozie, Despre tabieturile noastre, Despre fumat, Despre sexualitate, Despre minciună, Despre echilibru. În ceea ce privește latura aplicativă, comedia Cine pe cine mântuiește, de exemplu, inclusă în volumul Teatru, dezvoltă într-o structură dialogică problematica sinuciderii, a cărei expresie teoretică se regăsește într-un eseu din Ipocrizia disperării. Două personaje, „un candidat la sinucidere... sănătos tun” și „un salvator de meserie... c-un picior în groapă”, aflate în biroul unei instituții filantropice profitabile, din moment ce poate
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
al ideilor, gradul de implicare subiectivă în actul comunicării. Demersul critic este conceput ca o ieșire în agora, ca o participare la viața cetății, destinat să mobilizeze și să convingă. Cronica dramatică, spontană și degajată, e întotdeauna centrată pe o problematică teoretică, după cum articolele de sinteză și studiile au vioiciunea ideilor trăite. Totuși, nu și-a adunat în volum publicistica, doar culegerea Actori pe scena lumii (1990) recurgând la forma colocvială, a interviului și a caracterizărilor pertinente. Cercetarea de tip academic
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
deja medicul veterinar început să aplice regulile” (femeie, 59 de ani). Mulți dintre respondenți consideră că decizia consiliului local în legătură cu curățenia obligatorie în fața caselor și în curți preîntâmpină integrarea României în Uniunea Europeană. Oamenii din Zerind prezintă un interes sporit față de problematica integrării României în UE: se văd direct implicați în acest proces, prevăd anumite efecte ale integrării care le-ar aduce beneficii, respectiv dezavantaje. Urmăresc dinamica evenimentelor legate de integrare și încearcă să surprindă aspectele legate de mediul rural și de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vorbesc despre UE” (vânzătoare la alimentară, Zerind); „Sunt care discută: cam jumătate” (bărbat, 30 de ani). Subiectele de discuție de prim interes și cu frecvența cea mai mare vizează cotele în agricultură, normele de creștere și sacrificare a animalelor și problematica locurilor de muncă. Discuțiile aduc inclusiv prognoze referitoare la creșterea posibilităților de muncă în străinătate sau la crearea de noi locuri de muncă în Zerind prin atragerea de investiții: „În sat se discută în special despre cum vor fi cotele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sat sunt văruite primăvara; animalele sunt închise în spații special amenajate pentru creșterea lor în interiorul gospodăriilor; este interzisă parcarea autoturismelor și a utilajelor agricole pe stradă; sătenii întrețin gardurile și spațiile verzi ce împrejmuiesc gospodăria. Nivelul ridicat de informare asupra problematicii integrării și interesul activ al majorității sătenilor față de aceasta au avut, ca premise principale, cel puțin două contexte premergătoare acestei situații: a. Valorificarea potențialului comunitar al unui sat, în care întrajutorarea a rămas și astăzi o valoare socială, prin sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un loc în care oamenii trăiesc bine” (bărbat, Tomșani) sau „UE este o adunare de state în care vom trăi mai bine” (bărbat, Tomșani). Deși atitudinea față de „chestiunea europeană” este una pozitivă, în general, interesul manifestat de săteni față de această problematică este destul de scăzut. Satele seamănă destul de mult între ele, excepție făcând Zerindul. Locuitorii celorlalte cinci sate dețin informații generale cu privire la UE și la aderarea României, dar nu caută activ să se informeze suplimentar, considerând că propria lor bunăstare este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este unul focalizat pe subiectul respectiv, adunând informațiile numai dacă acestea sunt disponibile și ușor de accesat. Pe de altă parte, interesul față de informațiile cu privire la UE nu este omogen în interiorul localităților. Chiar dacă majoritatea populației nu prezintă un interes deosebit față de problematica integrării, autoritățile locale și antreprenorii locali caută activ astfel de informații. Atât antreprenorii, cât și reprezentanții locali sunt interesați mai ales de informații referitoare la obținerea de suport financiar pentru proiecte de dezvoltare. Întreprinzătorii locali sunt interesați și de reglementările
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
recunoaște că nu deține suficiente informații, face puține eforturi de a se informa suplimentar, interpretează mai degrabă negativ informațiile deținute și acuză emițătorii de informație că nu îi oferă materiale astfel organizate încât să fie ușor de parcurs. Iar în privința problematicii europene, acesta pare să fie un subiect care nu are de-a face cu ei, îi depășește și, din această cauză, nu intră în preocupările zilnice. O altă informație valoroasă pentru noi în proiectarea campaniei a detaliat și mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
degrabă moderat, însă paleta atitudinilor este foarte largă, întinzându-se de la un grad foarte mare de interes, până la ignorarea completă a informațiilor transmise. Acest din urmă tip de atitudine se justifică fie prin lipsă de timp sau de interes față de problematica abordată, fie prin lipsa obiceiului de a citi ziare. Unii dintre cei intervievați, chiar dacă declară că au citit ziarul, nu își amintesc nimic din ceea ce conținea acesta. Alte opinii califică ziarul drept fiind „propagandă agricolă” sau un produs academic, greu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
avut aici o audiență reală pentru că majoritatea locuitorilor se uită la canalele de televiziune din Ungaria, însă posterul și ziarul au avut un impact mai ridicat comparativ cu celelalte comunități rurale investigate. Acest fapt demonstrează interesul populației din localitate cu privire la problematica europeană, însă ne arată că trebuie folosit un alt canal de comunicare pentru această categorie de populație. Efectul campaniei: schimbarea atitudinilor și a opiniilor Pentru cei mai mulți dintre sătenii intervievați, Europa reprezintă încă ținta la care aspiră, însă consideră că mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu puține sisteme filozofice rapsodice precum niște „benzi desenate” (Michel Tournier), așa cum putem descoperi „benzi desenate” care rivalizează claritatea carteziană. Pentru că morfologia scriiturii filozofice codifică regulile propriului „joc de limbaj”, un modest survol de natură istorică ar putea identifica avatarurile problematicii „centrului” în raport cu tipurile de scriitură posibile în reflecția filozofică și teologică 1. Localizarea centruluitc "Localizarea centrului" Centrul este o temă fundamentală a gândirii religioase, specifică tradițiilor celor mai importante. Ca instituție simbolică a culturii greco-romane sau iudeo-creștine, „centrul” a reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a sinelui nelărgit, așa cum apariția oglinzii în epoca lui Van Eyck sau Dürer a stimulat autoportretul și semnătura. Speculația devine un mod de a te privi în oglindă. Îndoiala programatică a eseistului este consecința speculației rebarbative, în fața oglinzii (speculum). În raport cu problematica centrului, eseul este deja descentrat. Lumina gândului pătrunde acum doar prin interstițiile literelor, care, altminteri, trăiesc mai ales din patetica iubire de sine a autorului. Lumea ca suprafață textualătc "Lumea ca suprafață textuală" În această neputință de a transcende sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ockham (1288-1347) - au apoi toate motivele să suspecteze ineficacitatea mecanic-cauzală și futilitatea logic-matematică ale postulatului existenței lui Dumnezeu. Dintr-un timp al negării unei anumite imagini despre Dumnezeu, modernitatea devine un timp al uitării divinului. Dispar problemele existențiale și rămâne problematica teoretică. În acest punct, exegeza făcută de Mircea Eliade (1907-1986) timpului profan al modernității 2 nu contestă realitatea renunțării consimțite a omului recent la întrebările clasice privind sufletul, mântuirea sau Dumnezeu. Uitarea modernilor târzii nu este doar pasageră sau involuntară
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Platon, pentru cetățeanul modern, urmele sale n-ar putea fi căutate decât în istoria în mare parte nescrisă a neamului omenesc. Așa cum o biografie este clădită sau minată mai curând de pulsiuni afective decât prin reci opțiuni intelectuale, interesul față de problematica istoriei universale nu se poate mărgini într-un plan strict cognitiv. Cultul memoriei are o dimensiune patetică. Pentru creștini, memoria secretă câteva inevitabile semnificații soteriologice. Dacă cunoașterea este o foame înrudită cu iubirea, atunci când cunoașterea privește destinul umanității - oricât de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
științe» sau al celorlalte confesiuni? Răspunsul lui Mihail Neamțu e unul nuanțat, mergând pe dialog și participare, în defavoarea unei fixări istorico-dogmatice a discursului teologic ortodox. E vorba, cu alte cuvinte, despre o hermeneutică mobilă care caută să deschidă Ortodoxia către problematica modernității fără a ieși din orizontul patristic și scripturistic.” Adrian Romila, Luceafărul * „Ineditul cărții este dat de concurența mai multor elemente: stilul autorului - proaspăt și atât de străin de stereotipiile limbajului de lemn al teologiei, practicat la scară largă în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a tinerilor care prin tăria lor psihică, prin talent și măiestrie tehnico-tactică vor dinamiza pe mai departe interesul și atenția copiilor pentru activitatea de educație fizică și sport. Literatura de specialitate, cercetarea științifică, documentele care ordonează activitatea sportivă de performanță, problematica acesteia dezbătută în cadrul consfătuirilor profesionale, consideră selecția ca pe un element decisiv în crearea premiselor pentru realizarea marilor performanțe. Selecția și pregătirea copiilor și juniorilor apțti să facă sport de performanță este foarte importantă pentru că nu este o acțiune de
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
începători la atletism 5 fete, reprezentând un procent de 31,2% din totalul de 16 fete supuse testării. În funcție de rezultatele obținute am selecționat 5 băieți, reprezentând un procent de 35,7% din totalul de 14 băieți supuși testării. Concluzii 1. Problematica selecției este destul de complexă, presupunând cercetări și studii laborioase, rezultatele obținute contituindu-se într-o cerință decisivă pentru orientarea sportivă a viitorului atlet. 2. Analizând rezultatele obținute la subiecții cuprinși în studiu, 145 de elevi (74 fete și 71 băieți) la
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
a unei gloate barbare și criminale sau a unui grup de acțiune cu ambiția puterii, de stânga sau de dreapta. Fiindcă nu am trăit în acele vremuri - dar am trăit sub regimul comunist și am meditat de atunci încoace la problematica puterii - și fiindcă am o natură mai lucidă și mai sceptică, insist, nu vreau să-l diabolizez pe Eliade. Dar nici circumstanțele istorice (greu de judecat în alb-negru fără exces ideologic și fără anacronism, așa cum spuneam mai înainte), nici cele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]