3,551 matches
-
sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id="3, p. 63 ; 70, p. 180"/>), „Evreii n-au vrut să mănânce mană, de aceea mănâncă usturoi (ceapă)” (proverb polonez, ucrainean și rusesc ; <endnote id="cf.3, p. 64 ; 70, p. 177"/>). În Moldova, usturoiului i se spune „ai jidovesc” <endnote id="(559)"/>, iar expresia românească „Pute a usturoi” e folosită ironic de către antisemiți pentru a indica prezența În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote id="cf. 3, p. 20"/>), pentru că ar fi stăpânit de Diavol (care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar fi predestinat iadului, pentru că ar fi asociat porcului (ultima motivație operează mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clișee s-a mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca evreul să se spele pe corp cu apă, fie ea și baptismală („Firea evreului n-o schimbă botezul”, zice un proverb din lumea slavă) ; el ar trebui, zice-se, să se spele cu sânge de copil creștin. Deicidul provoacă deci foetor iudaicus, iar acesta impune infanticidul. Încă din 1523, În perioada sa neantisemită, Martin Luther taxa drept „baliverne” legendele conform cărora
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îl vor urî cu Înverșunare. Să ferească Dumnezeul străbunilor noștri pe orice român sau orice româncă să dea naștere la așa specimene teratologice !” <endnote id="(336, vol. II, p. 517)"/>. „Un pește și o pasăre se pot iubi - spune un proverb -, dar unde Își vor construi ei cuibul ?” Dacă În mod excepțional o căsătorie dintre o evreică și un neevreu, considerată „Împotriva firii”, avea totuși loc, cei doi tineri trebuiau să fugă În lume, pentru că „nu Încăpeau În sat” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cam atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu, o „jidovoaică bucureșteană” vindea diverse „găteli femeiești” <endnote id="(743, p. 40)"/>. De altfel, receptarea evreicei ca fiind purtătoare de haine elegante și de bijuterii prețioase este confirmată de un vechi proverb unguresc : „De evreică atârnă Întotdeauna câte ceva de preț” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Descrieri similare se regăsesc și În alte locuri din Europa. Heinrich Heine vorbește despre eleganța deosebită a evreicelor din Germania medievală <endnote id="(367)"/>. La rândul său
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Începutul anilor 1920 -, evreii au ajuns să-și vândă În Occident „femeile tinere și chiar copilele”, „pe care le plasează [fie] pe la musichalluri și café-concerte”, fie la „casele de prostituțiune” <endnote id="(252, p. 76)"/>. Îngroșând la maxim, un proverb rusesc sintetizează, chipurile, lipsa de scrupule și mercantilismul evreilor : „Oferă evreului o mie de ruble pentru nevasta sa, el Îți va mai cere una ca să-ți dea și fata” <endnote id="(3, p. 68)"/>. Autorii falselor Protocoale i-au făcut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În conformitate cu această insolită ecuație etnico-etică, viciul de căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul”), la macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
macedoneni („Un ovrei Înșală zece greci, un grec Înșală zece albanezi”) și la ruși („Un evreu face cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Pentru alte proverbe similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Pentru alte proverbe similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun afacerist, evreul este, de asemenea, greu de păcălit : „Dacă vrei să Înșeli un evreu - spune un proverb polonez - trebuie să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun afacerist, evreul este, de asemenea, greu de păcălit : „Dacă vrei să Înșeli un evreu - spune un proverb polonez - trebuie să te scoli foarte devreme” <endnote id="(127, p. 91)"/> ; sau : „Dacă cineva Încearcă să-i Înșele [pe evrei] - scria Henryk Sienkiewicz În 1877 -, este Înșelat el Însuși” <endnote id="(682, p. 100)"/>. Pentru ruteni, „să furi de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este perceput evreul de către ucraineni : „O zicală rămasă din bătrâni spune că jidanul e În stare să se fure și pe el, numai să vreie” (N.V. Gogol, Taras Bulba, 1835 ; <endnote id="cf. 660, p. 173"/>). Mai rar sunt atestate proverbe care exprimă, dimpotrivă, corectitudinea evreilor la bani : „Să ne iubim ca frații, dar să ne ținem socotelile ca evreii” (proverb polonez ; <endnote id="cf. 70, p. 179"/>) ; sau dispo nibilitatea lor de a ajuta neevrei : „Când Îți merge greu, apelează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe el, numai să vreie” (N.V. Gogol, Taras Bulba, 1835 ; <endnote id="cf. 660, p. 173"/>). Mai rar sunt atestate proverbe care exprimă, dimpotrivă, corectitudinea evreilor la bani : „Să ne iubim ca frații, dar să ne ținem socotelile ca evreii” (proverb polonez ; <endnote id="cf. 70, p. 179"/>) ; sau dispo nibilitatea lor de a ajuta neevrei : „Când Îți merge greu, apelează la un evreu” (proverb polonez ; <endnote id="cf. 127, p. 89"/>) ; sau faptul că evreii sunt calculați În afaceri și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
corectitudinea evreilor la bani : „Să ne iubim ca frații, dar să ne ținem socotelile ca evreii” (proverb polonez ; <endnote id="cf. 70, p. 179"/>) ; sau dispo nibilitatea lor de a ajuta neevrei : „Când Îți merge greu, apelează la un evreu” (proverb polonez ; <endnote id="cf. 127, p. 89"/>) ; sau faptul că evreii sunt calculați În afaceri și nu riscă orbește : „Copiii lui Abraham nu se aventurează lesne pe gheața subțire” (proverb olandez și german ; <endnote id="cf. 3, p. 65"/>). Trebuie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ajuta neevrei : „Când Îți merge greu, apelează la un evreu” (proverb polonez ; <endnote id="cf. 127, p. 89"/>) ; sau faptul că evreii sunt calculați În afaceri și nu riscă orbește : „Copiii lui Abraham nu se aventurează lesne pe gheața subțire” (proverb olandez și german ; <endnote id="cf. 3, p. 65"/>). Trebuie aduse aici corecțiile de rigoare. Alexander Hertz (The Jews in Polish Culture, 1961) susține că, În orice structură de piață primitivă, nu numai evreii, dar orice mici negustori tind să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adică : În considerarea negoțului ca o hoție patentă” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Cu un alt prilej, același autor scria despre „prejudețele românilor contra comerciului”, ocupație „pe care o consideră ca o hoție” <endnote id="(109, p. 46)"/>. Un vechi proverb românesc confirmă existența acestei mentalități : „Tot negoțul neguțătorului de Înșelăciune spânzură” <endnote id="(796, VIII, p. 403)"/>. Pentru Adolphe Stern, evreii au dominat „de veacuri” comerțul și meseriile pentru că „românii erau prea fuduli pentru negoț și disprețuiau meșteșugul” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se poate” are și un revers, la fel de uzual : „Ovrei cinstit n-am văzut” <endnote id="(3, p. 46)"/>. Fiind, chipurile, imposibil de găsit, evreii cinstiți au devenit un fel de ființe fabuloase, cu semne fiziologice neumane : „Evreii cinstiți - spune un proverb german - au păr În palmă” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Problema este prezentată În termeni de supraviețuire : „Ovreiu’ până nu Înșală nu mănâncă”, consemnează Anton Pann În a sa „culegere de proverburi”, care au fost „de prin lume adunate” În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu despre „a Înșela” este vorba, ci despre „a munci”. „Cine n-a muncit - sună o zicală populară evreiască - nu va mânca”, pentru că „Însuși Adam nu s-a hrănit Înainte de a fi muncit” <endnote id=" (481, pp. 278- 280)"/>. Din proverbul românesc se subînțelege că evreul trebuie să Înșele un neevreu. De regulă, acest fapt este formulat explicit, ca Într-o cărticică populară, Ruhălă și Mesia, datând cam din aceeași epocă : „Ei sunt Îndatorați de Talmudul lor ca să nu mănânce În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înșela pe un român”, cum apare această zicală În colecția de snoave populare culese de Petre Ispirescu „din gura celor ce știu multe”, În a doua jumătate a aceluiași secol XIX <endnote id="(80, p. 128)"/>. În forme aproape identice, proverbul apare și În cultura folclorică a polonezilor : „Până nu Înșală, evreul nu mănâncă micul dejun” <endnote id="(70, p. 178)"/>. Totuși, astfel de similitudini nu-l Îndreptățesc pe Moses Schwarzfeld să afirme - invocând și părerile lui Petre Ispirescu și Alexandru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cultura folclorică a polonezilor : „Până nu Înșală, evreul nu mănâncă micul dejun” <endnote id="(70, p. 178)"/>. Totuși, astfel de similitudini nu-l Îndreptățesc pe Moses Schwarzfeld să afirme - invocând și părerile lui Petre Ispirescu și Alexandru Odobescu - că acest proverb ar fi „ori o traducere din vro limbă străină, ori mai mult ca rarisim” <endnote id="(109, p. 46)"/>. O credință destul de asemănătoare, atestată În Bucovina la sfârșitul secolului al XIX-lea, spune : „Jidanii, lunea, nu dau nimică pe datorie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bună fără de jidan”, spune o credință populară uzuală, devenită zicătoare, pe care nu Întâmplător a pus-o Liviu Rebreanu În gura unui „băiat de țăran amărât”, Toma Pahonțu, personaj al romanului Gorila, apărut În 1938 <endnote id="(211, p. 130)"/>. Proverbe populare similare În esență sunt atestate În tot spațiul central și est- european : „Nici o afacere fără un cap de evreu” sau „Un jidov nu duce butoiul gol la târg” <endnote id=" (660, p. 170)"/> (la ucraineni) ; „Evreul la târg [este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
3, p. 73)"/> etc. Evreul se autopercepe În mod similar : „Cu evreul n-o scoți la capăt cu târguiala” și „Nu poți face evreului un rău mai mare decât să-i dai cât cere [fără să te tocmești]”, sună două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Evident, târguiala În exces nu era un obicei anume al comerciantului evreu, ci al comerciantului În general și mai ales al celui oriental. Irina Nicolau a prezentat adevărate „strategii ale târguirii” la negustorii sud-est-europeni. O butadă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
similară există și În franceză : Riche comme un juif <endnote id="(3, p. 65)"/>, după cum există și alta, invers formulată, În poloneză : „Care evreu a fost vreodată sărac ! ?” <endnote id="(70, p. 121)"/>. „Dacă scarpini un [evreu] sefard - spune un proverb -, găsești dedesubt monede de aur” <endnote id="(361, p. 183)"/>. În tradiția populară românească și cea aromânească <endnote id="(511)"/>, legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74)"/>. Și În folclorul rutenilor bucovineni sunt dese referiri la legătura evreilor cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secretarul domnesc din București, François Recordon, Încearcă să corijeze imaginea negativă a evreului cămătar, imagine cu care el Însuși era obișnuit În Franța. Vorbind despre „dragostea evreilor pentru muncă” și despre „inteligența lor”, Recordon conchidea : „Cu toate că evreii sunt pomeniți În proverbe ca cei mai josnici cămătari, nu trebuie crezut că toți indivizii acestui popor sunt lipsiți de orice probitate” ; exemple nefericite „se găsesc și la alte popoare” <endnote id="(109, p. 47 ; 535, p. 470)"/>. La rândul său, trecând În revistă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce se ridică În fața ei ca un loc alternativ de formare a atitudinilor colective” <endnote id="(652, p. 71)"/>. Așa cum biserica este „Casa Domnului”, cârciuma este - pentru imaginarul colectiv - „Casa Dracului”, În care oficiază evreul cârciumar. Cum spune un vechi proverb românesc, transcris de Iordache Golescu și de Eminescu Însuși, „Dracu nu face biserici” <endnote id="(179, p. 259 ; 702, p. 396)"/> ; el face cârciumi. Vorba lui Anton Pann : „Cine te vede intrând În cârciumă nu zice că ai intrat să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]