9,450 matches
-
mâini vechi spărturi.// Uimit am sărit de sub pătura sură:/ De unde vii, Doamne, din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac.// S-a așezat lângă mine pe rogojină:/ Pune-mi pe răni mâna ta!/ Pe glezne-avea urme de cuie și rugină,/ parcă purtase lanțuri cândva.// Oftând și-a întins truditele oase/ pe rogojina mea cu libărci./ Luna lumina, dar zăbrelele groase/ lungeau pe zăpada lui, vărgi.// Părea celula munte, părea căpățână/ și
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
și a ucis bărbați și feciori de-ai voștri. Oamenii stăteau în casă și el îi prindea și cîte doi-trei omora, pe bărbații voștri. Da acolo în satul acela puțini bărbați erau, că muriseră la război. El, de aceea e rănit, că a reținut armata sovietică să nu înainteze și să ocupe România. Și oamenii au început pe mine a mă ablendui, a mă ocărî, a mă stuchi, a mă bătea. Chiar mă băteau femeile de acolo. Uite, noi te plîngem
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
nopții nostalgie, Un surâs pe fața-i albă îi străluce-argintul nopții. Peste pletele în valuri, cu petale de mătase, Cern sclipirile de aur iar privirea-i un străfulger, Chipul ei, e-un zămbet viu pe-ale nopții vise arse, Sufletul rănit de ani are-un plâns mocnit de înger. Umerii prin crângul serii au un șal de nor albind, Mâinile-s ca două raze peste marea înspumată, Ea străpunge imensitatea, curcubeu viu înflorind, Viața cea nocturnă, mută,în străfunduri lin înoată
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
gură Și astfel, cu inima-mi prietenească, îți fur păcatele-ți firești eu însumi devenind avocat al diavolului rătăcit persoana pe care ai jignit-o pledează pentru ceea ce acum tu ești uitând - făr‘personalitate - că tu pe mine m-ai rănit Un conflict de interese între prietenie și umilință s-a ivit dar nu pot rezista a nu-l ierta pe cel ce așa dulce m-a strivit Referință Bibliografică: Sonet 35 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1932
SONET 35 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340105_a_341434]
-
front au venit cu drag ? Nuuu! Sunt forțați, împinși de la spate. -Câte am îndurat pe frontul acela, dar și până să ajungem acolo! Până aproape de Brăila am ajuns pe jos. Unii și-au luat încălțările în spinare, că le făcuseră răni. Alții nu au rezistat marșului. Iar eu... nu știam pe unde călcam. Lăsasem acasă copilul născut de nouă zile și fetița de patru ani neîmpliniți. În școală nimeni, în afară de soție, gândind că poate i-ar da drept de funcționare, chiar
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
intraseră în refacere, noi luându-le locul. -Eu cu compania mea am participat la lupte, iar după eliberarea Odesei am mers mai departe; avuseserăm pierderi minore. -În ianuarie, a fost pornită și compania mea spre linia întâi. Atunci am fost rănit..., și glasul său s-a stins într-un oftat adânc, iar privirea i s-a oprit la bastonul în care se sprijinea. -Cum, a fost atacat convoiul? Doar zona era pacificată și civilii ne priveau ca pe eliberatori... -E drept
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
seama, după gemetele lor de durere, am început să strig. A doua zi de dimineață, când vagonul staționa de vreo patru ore (mi-aduc aminte că auzeam megafoanele din gară transmițând știri de pe front), a apărut în compartimentul meu un rănit cu o mână lipsă de sub cot, cu un ochi și o bună parte a capului bandajate. Îl chema Opriș Octavian și era mehedințean, de profesie contabil... -Picioarele le avea bune? -Da. Ne completam reciproc. Mai întâi m-a consolat: „Dumneata
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
sosit prima dată. -Acum o mai primești? -Nu. Ultima a fost în iunie ’47, iar anul trecut m-au chemat la revizuire și mi-au redus gradul de invaliditate la jumătate. -Pe mine m-a ferit Dumnezeu să fi fost rănit. Cred că aș fi înnebunit dacă stăteam atâta timp prin spitalele alea, apoi în vagonul de cale ferată... Îmi închipui câtă mizerie, cât ați răbdat de foame, de sete, de frig, ca să nu mai vorbesc de dorul de acasă, de
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
cu ființa proprie. Nu suntem perfecți, toți greșim mai devreme sau mai târziu, toți avem momente de rătăcire, de nefericire, de cădere pe care le săvârșim mai mult sau mai puțin cu discernământ. Dar atunci când sunt produse involuntar și sunt rănite și alte persoanele dragi nouă, e nevoie de înțelegere, de iertare, de a oferi încă o șansă, fie că e vorba de părinți, de frați, de iubiți. Scenariul filmului este scris de James Clavell, un scriitor elegant și bine ancorat
To Sir, with love! – Cronica de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339288_a_340617]
-
De fapt, prin muzică, Pink încearcă să se elibereze din lumea în care trăiește. Cu toate acestea, chiar după ce cunoaște succesul, devenind vedetă rock, zidul din jurul lui continuă să crească, iar eroul se simte prins în capcana celebritații și este rănit de eșecul relațiilor personale. Un Pink , din copilărie până la apogeul carierei, când nu mai poate urca pe scenă decât drogat. Din coloana sonoră a peliculei fac parte și „Another Brick in the Wall” : “We don’t need no education We
THE WALL – PINK FLOYD: Cronică de film () [Corola-blog/BlogPost/339323_a_340652]
-
fiecare dintre povestirile cărții, Africa e un personaj în sine, unul tare și bine creionat, în fața căruia trebuie să te înclini. Blixen îți povestește cu căldură despre tot ceea ce a iubit și nu judecă prea dur pe cei care au rănit-o, și nici nu încearcă să dea vina pe cineva pentru faptul că a pierdut fermă unde speră că-și va petrece tot restul vieții. E în schimb nemiloasa cu greșelile omului alb față de pământul african. Le reproșează că nu
Karen Blixen: Din inima Africii către Departe de Africa. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339320_a_340649]
-
-mă) Dând sens căutărilor de sine, multe sunt și poeziile în care ne prezintă o neliniște din adâncul ființei sale. Trăiește tristețea cu intensitate considerând că: Tristețea nu are anotimp/ Când haina ei se-avântă în mișcare,/ Se sparg secundele rănite de pământ/ De parcă timpul o pune la-ncercare.// Tristețea nu are anotimp / Din unghiul său statornic te veghează,/ Ea mintea parcă-ți capturează/ În fiecare margine de gând.// (Tristețea nu are anotimp) Tristețea aduce adesea melancolie și meditație dând naștere
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
oameni ai omorât? Ai fost închis? - Da, trag bine, sunt un pistolar mediu, nu de acela foarte bun, însă mă descurc. Da, am împușcat oameni și în trenuri, și în diligențe, și la bănci, dar nu știu dacă au fost răniți sau au murit și nu i-am numărat. Am fost închis de vreo trei ori, dar am stat câte o lună, două, apoi am fost eliberat din lipsă de probe. De fapt banda noastră avea legături cu un judecător, care
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
lui. - Sună frumos afacerea asta, dar n-o să avem necazuri? De exemplu, cum o să intri în biroul șerifului? - M-am gândit și la asta. O să mă târăsc la ușa lui, plin de sânge, și-i voi cere ajutor că sunt rănit, iar după ce mă duce înăuntru mă ridic, îl împușc și trecem la treabă. Poate că el are cheile la îndemână și te eliberez eu, fără a mai încerca tu cu șperaclul. Ce e sigur e că el nu are cheia
FRAGMENT DIN ROMANUL „UN GORJEAN ÎN VESTUL SĂLBATIC” DE IULIAN POPESCU, EDITURA “SITECH’, CRAIOVA, 2017 () [Corola-blog/BlogPost/339340_a_340669]
-
cei doi încep o serie de conversații despre viață, familie, monotonie, dor, dorință, superstiții... Povestea lor se împarte între dorința de a mai trăi o aventură, doar pentru o noapte, și teama de a nu complica lucrurile, de a-i răni pe cei dragi lor. Din aceeași secundă, totul se poate schimba... „Întâlnirea cu Constantin Dicu, cu Jojo, în acest proiect m-a făcut să explorez, să experimentez, să conștientizez că, secundă de secundă, destinul meu poate să ia o altă
Alina Gherman: Jojo şi Claudiu Bleonţ, în musicalul „Secunda doi”, realizat de Casa de Producţie TVR – luni – () [Corola-blog/BlogPost/339434_a_340763]
-
boxeur pe balcon vioară hotelului în baobabi de flăcări flăcările se dezvoltă în formațiune spongiera flăcările sunt bureți ngànga și lovește scările urca precum sângele gangà ferigile spre stepele de lâna șansa mea spre cascade flăcările bureți de sticlă saltelele răni saltelele saltelele cad wancanca aha bzdouc fluturii foarfecile foarfecile foarfecile și umbrele foarfecile și norii foarfecile corăbiile termometrul consideră ultrarosul gmbabàba pelerina educația mea coadă mea e rece și monocromatica nfoua loua la ciupercile portocalele și familia de sunete de
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
sursa de inspirație a poetului are două componente: una „ambientală” și alta „livrescă” („Scrisul românesc”, nr. 8, 2009, p. 8). Pentru cine a făcut anterior experiența volumelor de versuri „Scrisorile către Neant” (1999) și „Cămașa de forță” (2001), în „Sonetele rănite” (Craiova, Editura Aius, 2009) îl descoperă pe Aurelian Zisu de două ori modificat. Pe de o parte, se arată mai puțin apăsat de povara obligațiilor textuale și, pe de alta, se vădește mai implicat în gestionarea inspirației sale. Ambele aceste
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase au scris M. Eminescu și M. Codreanu. „Sonetele rănite”, prin articulare, se arată orientate finalist către completarea seriei deschise a acestei specii lirice. Dincolo de acest aspect formal de înregimentare, recurgerea la sonet este un gest voluntar de eliberare. După cum știm, în general, textul poetic nu trebuie să se conformeze
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
oricum omul trebuie să fie beat „necontenit”, „beția artei” fiind „mai potrivită decât celelalte”. La A. Zisu beția exercită mai multe funcții. Se profilează, mai întâi, ca intoxicație și intră ca element al izotopiei rănilor omului. Alcoolul dăunează, este toxic, rănește. Este apoi o experiență corporală cu valoare de gest opozitiv. În al treilea rând, beția este o componentă a poeticii, aceea responsabilă de starea de inspirație a eului creator. Ea se integrează ca fond și ca amplificator al inspirației lirice
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
-se cu un negru și cu o femeie. O ia în freză de la amândoi. Negrul, un bucălat picat parcă din HBO Comedy, pafarist total în materie de duel Jedi, reușește, cu încredere în forțele proprii și entuziasm americănesc, să-l rănească din prima la coaste pe Maestrul Forței Întunecate. După care, pe Vader îl ia la poceală Rey, fata care schimbă ciomagul cu sabia albastră Jedi, îndată ce se scoală Forța în ea. Cu Albăstrița, ea i-o îndoaie lui Darth pe
Star Wars – Forța se scoală () [Corola-blog/BlogPost/339000_a_340329]
-
Presa britanică, de la Associated Press la Daily Mirror scrie despre curajul brutarului român Florin Morariu, care s-a lovit în noaptea de duminică spre luni de atacatorii care au ucis șapte oameni și au rănit 48. I-a dat unuia din teroriști cu o navetă în cap, i-a cerut unuia dintre colegi făcălețul pentru a se lupta cu atacatorii în cazul în care aceștia revin și a oferit adăpost pentru 20 de oameni care
Florin Morariu schimbă discursul presei britanice: „Românul-erou!” () [Corola-blog/BlogPost/339051_a_340380]
-
am dat în cap! I-am dat cu basketul (naveta - n.r.) în cap! I-am dat un basket de l-am zăpăcit!”, poate fi auzit Morariu. Nu se consideră erou: „Sunt doar un simplu om” În jurul să se văd oameni răniți în atac, iar brutarul poate fi auzit cerându-i unul dintre colegi un făcăleț pentru a-l avea pe post de armă. „Du-te și adu parul care e sub masă! Florin, făcălețul ăla tare de sub masă du-te și
Florin Morariu schimbă discursul presei britanice: „Românul-erou!” () [Corola-blog/BlogPost/339051_a_340380]
-
vina pe presiune, pe tensiunea acumulată, pe oboseală, era prea târziu, următorul punct pe ordinea de zi a devenit: „Țigani, sau romi?”. Pauză s-a luat abia peste trei ore, când s-a decis că nu cuvintele sunt cele care rănesc, ci contextul. Ca o mitralieră, descărcată, pe panoplie, sau cu burta plină de gloanțe, în mulțime. S-a ajuns la un acord cu profesioniștii din minoritățile etnice, că lupta cu o prejudecată trebuie dusă de ambele părți. Dacă vrei ca
Trei zile fără ei... „- Așa repede ați venit, copii? Ți-am zis, bă, Livache, c-o să fie bine, hai, pe ei!” () [Corola-blog/BlogPost/339105_a_340434]
-
în Cauza Handyside împotriva Regatului Unit, paragraful 49). De asemenea, Curtea a subliniat în repetate rânduri importanța acestui articol, care este valabilă nu doar pentru „informații“ sau „idei“ primite favorabil sau considerate inofensive ori indiferente, ci și pentru cele care rănesc, șochează sau îngrijorează, arătând că acestea din urmă necesită pluralismul, toleranța și deschiderea, fără de care nu există „societate democratică“ (a se vedea hotărârea pronunțată în Cauza Handyside, precitată, paragraful 49, și Hotărârea din 26 noiembrie 1991, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
a uitat limba deseori, Părând pe viețile românilor prea posesori, Chiar de fiind din același neam sau sânge, Ei fac doar 'copy-paste' și inima ne-o frânge... Aceia ce-au muncit și asudat pe acest pământ, Chiar de s-au rănit, dar și-au găsit un cânt, Prin care să doinească, vitregiile să treacă Reînviind basmele bunicii, veselia să înceapă! Aceia ce și-au uitat a lor cuvinte proprii, Scindându-și sufletul cu sunete improprii, Și-au sterpezit curat-murdar și a
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]