3,857 matches
-
care se ascundeau nemulțumiri personale. Autorul a fost urmărit în viața lui profesională cu o stăruință sălbatecă, suportată cu dispreț și indiferență. Ce rost are acum a destăinui, în ton patetic, toate aceste mizerii inerente existenței? Ar fi să mă răzbun, iar răzbunarea e o vorbă lipsită de sens în câmpul artei. Timpul rămâne nepăsător la micile noastre lupte, ochiul lui nu îmbrățișează decât operele durabile. Poate oare cineva îndrăzni să prevadă judecățile viitorului? E cu putință ca victime, oricât de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit a fost înghițit de pământ în urma rugii tovarășelor sale, spre a nu cădea în mâinile păgânilor. Sirena lacului are factură schilleriană. O sirenă (fostă fată înșelată de un boier) se răzbună. Sugestia pe alocuri e a unei poezii superioare, mijloacele sunt insuficiente. Nuvelele lui Asachi, dificile și prin limba amestecată, plină de imposibile neologisme (milian, manin, vasfrîns, covil, pelice, vîntă etc.), par astăzi bizare, mai ales romantice, lipsite de percepțiunea istorică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu ceva din sălbăticia lui Sihleanu, sau transpune într-un chip fantastic cinegetica lui Odobescu: Am scos din panoplie o veche carabină Să fiu pândar de toamnă pădurilor secrete, Voi împăia o piele în pod sau de perete Ca să-mi răzbun amarnic pe-o singură jivină Totala-ngălbenire ce va să se arate, Adusă-n blăni de șuie sălbăticiuni roșcate. EUGEN JEBELEANU ȘI ALȚI POEȚI Eugen Jebeleanu, care voia în poezie "puritățile din ape și din cer", "incendii" "în diamant", barbiza excesiv
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uită la un latinist, a cărui îndeletnicire sistematică și laborioasă era să cerceteze fiecare cuvânt românesc pentru a-l valida ori invalida, și, apoi, cuvintelor validate să le dea o formă conform cu o sumedenie de legi fonetice. Alecsandri s-a răzbunat, cum am văzut, în Ianus Galuscus. Citiți declarația de iubire a acestuia către o țărancă, în jargonul lui Laurian, sau care vrea să fie al lui Laurian. Antipatia lui pentru latiniști nu slăbește un moment. În Scrisorile sale1 nu contenește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a zugrăvit în schițele sale copii, i-a zugrăvit cu antipatie, ne-ar îndritui să credem că marele nostru scriitor nu numai că nu e om bun, dar că e chiar un om foarte rău, că în aceste schițe se răzbună de neplăcerile ce le-o fi avut de la copii, care, prin neastâmpărul firesc al vârstei lor, nu pot fi decât plicticoși și antipatici, când nu-i iubești. Dar nu, încă o dată: în aceste două schițe e vorba tot de clasa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu ceilalți. Și, în adevăr, pe când Popa Niță face o faptă bună și morală, strângând băietul de pe drumuri, "societatea bună" din oraș, privată de o "plăcere", găsește în procuror, privat și el de această plăcere, unealtă prin care să se răzbune împotriva popei că le-a răpit această distracție. Și procurorul, în numele legii, răstindu-se la popă, cât pe ce să "scape" pe Mitu de abuzul ce-l făcuse popa, răpindu-i libertatea de a muri beat sub un gard, dacă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fără experiența unor lupte cu aceștia. Ne mai spun ei că Samson, fiind ars de gelozie pentru că a fost refuzat ca ginere de că-tre un părinte filistean, a dat foc grînelor acestora care i-a pus pe filisteni să se răzbune asupra ivriților. ,,15,6 Filistenii au zis: Cine a făcut lucrul acesta? Li s-a răspuns: Samson, ginerele Timneanului(Temneanu este nume de familie în Moldo-va), pentru că acesta i-a luat nevasta și a dat-o tovarășului lui... 16
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
urîcios nu numai pe ai lui dar și pe filistenii care le-au tras ceva poace cînd i-au înhățat de chică babilonienii, îi amenință ,,25,15 Așa vorbește Elohim: Pentru că filistenii s-au dedat la răzbunare, pentru că s-au răzbunat în chip batjocoritor și din adîncul sufletului, voind să nimicească totul în ura lor străveche»”. Textul ne amin-tește că înaintea cuceririi Iudeei de către Nabucodonosor în anul 597 î.e.n. filistenii erau ținuți sub apăsare ivrită, dar odată apărut invadatorul caldeean, băștinașii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
capul celor care luptau pentru apărarea adevărului. S-a adeverit zicala :”adevărul umblă cu capul spart”. Legionarii lui Codreanu și-au propus să nu caute la fața oamenilor, ci numai la fața adevărului, iar oamenii „sus-puși” de minciună, s-au răzbunat crunt pre cei ce le-au pus în față oglinda, pentru ca să se vadă ei înșiși așa cum sunt și cine sunt, că sunt hoți și tâlhari. Scriu pentru tineretul românesc căzut în ghiarele diavolului care-l amăgește cu plăcerile păcatului uricios
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
E materie pentru un bun roman de moravuri în notele de subsol ale D-lui C. Popescu - Cadem, dar se ridică, iată, întrebarea dacă nu cumva acest Petru Poenaru va fi fost profesoraș prin Craiova - și, apoi, dornic să-și răzbune tatăl de infidelitatea Cleopatrei, ca „Dl. Goe” dar fără săbiuță de lemn ci cu praștie și bolovan. Dl. C. Popescu - Cadem este dator să scoată din subsoluri aceste fragmente de informații - între altele, și pentru că-și propune, cum declară la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
21 ianuarie 1941; la împlinirea unui secol de viață, 25 octombrie 1905 25 octombrie 2005, și a 23 ani de temniță grea 1941-1964, din partea camarazilor băcăuani: „Ziua de azi Părinte, vă închinăm prinos Un secol cât o mie, v-ați răzbunat cu ele Ați înmulțit cu sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care-l parcurge din întunericul neștiinței la lumina certitudinii. Înaintea călătoriei simte nevoia unei purificări sufletești, ține post negru în toate "vinerele negre [...] fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură". Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă printre oameni întrebând cu discreție și inteligență din loc în loc, din han în han despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu simți! Peste câteva minute se sfârșește alegerea și se proclamă deputat al vostru Dandanache; sunt sigură... sigură... că în același moment, mișelul, care s-a ascuns și ne pândește din întuneric, o să-și împrăștie publicația lui infamă... ca să-și răzbune! Ei... atunci eu?... Tipătescu: (scoate polița din buzunar și i-o arată) Nu poate... dacă face asta, e pierdut... Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine!... Fănică! N-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui infamă... ca să-și răzbune! Ei... atunci eu?... Tipătescu: (scoate polița din buzunar și i-o arată) Nu poate... dacă face asta, e pierdut... Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine!... Fănică! N-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă scapi... Prevedeam asta... Presimțeam c-o să ajungem aici, când am văzut scandalul de alaltăieri seara la întrunire... Iată culmea nenorocirii: el nu știe că ai plastografia lui;... el nu știe că dacă ar veni aici să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o cameră trei inși. Într-o mizerie! Eu am plecat pe șantier, În sfârșit... am lucrat pe șantier... Între timp, mătușa a murit și am rămas eu cu taică-miu. Și În ’56, proprietarii care au stat acolo, să se răzbune, probabil, că erau și În legătură cu Securitatea, au adus un pistol de pe vremuri, cu butoi așa, dar lipsea butoiul, și l-a pus Într-o magazie și s-a dus și: „Uite, dom’le, ce are colonelul Brezeanu și cu fiul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu eram nici membru de partid, nici activist, eram Împotriva lor. În loc să stau la ora aia politică mă duceam la baschet. N-am făcut nici o politică, decât munca și sportul, fiind jucător de volei, fotbal, Înotător. Eu prin sport mă răzbunam pentru teroarea care-au pățit-o părinții, că după ce au fost negustori bogați, comuniștii le-au luat totul și nici o pensie nu le-au dat... Și tata a orbit, mama n-avea servici..., și eu munceam pe șantier, că eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
apoi În Închisoare, m-a ajutat tot restul vieții să rămân curat și cinstit. Nu regret nimica, n-am făcut nimica rău, mi-am iubit țara și nu cred că veți găsi un deținut politic care să vrea să se răzbune. Eu n-am auzit... Și m-am Întâlnit cu securiștii care mă anchetau pe mine, dar, dimpotrivă, Îi cunoșteam, Îl salutam eu Înainte să mă salute el, și asta și după ’89... Deci nu m-am gândit vreodată la răzbunare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Îl salutam eu Înainte să mă salute el, și asta și după ’89... Deci nu m-am gândit vreodată la răzbunare. Să le fie rușine pentru ceea ce au făcut... Vulcănescu a spus la Aiud ca un motto: „Să nu ne răzbunați!”. Cred că ăsta a rămas gândul de bază la toți deținuții politici... V-a tentat să faceți politică după ’90? Nu, cu toate că simpatii am avut față de țărăniști, dar m-au dezamăgit și ei... Vă mulțumesc. Petru Anton Codreatc "Petru Anton
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din copilărie, Gică Badea, care a lucrat tot ca securist la ambasada din Londra și, pe urmă, la Washington... Era atașat cultural 4... A murit de curând, da’ a ajuns colonel de Securitate. Ăsta a vrut, de fapt, să se răzbune pe mine... I-a zis: „Bă, ia-l p-ăsta la anchetă și-l condamni!”. La anchetă zice ăla, anchetatoru’: „Ce, mă, ești și tu obosit?”. Că eram tare obosit, terorizat așa... „Bă, obosit sunt eu, că toată noaptea am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numitul Paraschivescu ar fi fost un „vechi funcționar al poliției care nu se mai afla de câtva timp în bunele grații ale d-lui Catargi“ (Alegătorul liber, an. I, nr. 140, 14 ianuarie 1876, p. 4) și care, ca să se răzbune, l-a lovit pe prim-ministru cu un „ciomag gros“. Deși Lascăr Catargiu intervine personal în discuție și cere respingerea moțiunii, aceasta este votată, în aplauzele frenetice ale majorității Senatului și ale tribunelor, cu 31 voturi contra 21. În urma acestui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ofițerilor din jurul său, le spuse: „Iată inamicul! Pe acesta trebuie acum să-l combatem!“ Lufti-Gelil plecă în susul Dunării, peste o zi sau două, bombardă Oltenița, apoi se reîntoarse pe canalul Măcinului. Intenția turcilor era - așa se zvonea în Brăila - ca să răzbune scufundarea celor două monitoare bombardând orașul. Era o zi plină de soare și o lume imensă staționa pe lungul mal brăilean. Bateriile rusești de calibru mic și de calitate inferioară, cum am spus - în cepură să tragă asupra crucișătorului, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trăncăneala, retorica oficială, recitările zgomotoase, relatările afectate, chichi-urile, exprimările simandicoase, schimonoselile didactice, certurile furibunde, confesiunile de bețivi, povestirile scabroase, abordările familiare, mojiciile, înjurăturile etc. Ori de cîte ori am fost nevoit să ascult așa ceva, am fost torturat interior. M-am „răzbunat” notîndu le, să știu din gura cui le-am luat și, eventual, în gura cui să le pun. Sînt cuvinte de proză, din cea groasă, nu din cea subțire. Unele s-au prefăcut în mîl uscat, altele stau ca jăraticul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și îndemnînd „La muncă!” A fost dus acasă cu mașina de Nanianu, care (de unde atîta voinicie?) l-a „depus ca pe un sac” în fața ușii. Ascultînd „reportajul”, eu am prizat latura comică, în schimb Bălăiță s-a pronunțat compătimitor: „își răzbună și el insuccesele...” În timp ce stăteam de vorbă cu Mircea Filip (colegul de facultate, Filip Leteanu, nu scriitorul) și nu mult după ce-i pomenisem numele, a apărut lîngă noi Sp.: arăta rău, încercănat, palid, cu o grimasă scîrbită, puțin aplecat de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
celor două grupări rivale. După părerea sa (a unuia ce se află în „conflict de opinie” cu criticii de la „România literară”), de vină sînt cei de la „Săptămîna”. Eugen Barbu e înconjurat de inși care-i aplaudă orice gest și-i răzbună cea mai neînsemnată rezistență. Deși pasionant, îndeosebi pentru scriitorii bucureșteni, acest război este dintre acelea în care, totuși, consideră el, „nu, nu e bine să te amesteci”. *„Pisica de jad”, capitolul întîi: La nuit blanche. Opt alineate. Ca să folosesc un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
puchinoasă”. Abia ridicată din așternut, „fleșcăită de somn”, l-a cuprins de gît pe Virgil, pe la spate, și (scenă demonstrativă) după ce l-a pupat zgomotos sub ureche, a declarat că el e „bărbatul dorit dintotdeauna”. Intenționează chiar, pentru a se răzbuna, să i-l prezinte, ca pe un „trofeu”, unuia dintre mai vechii ei „cavaleri servanți”, pe care l-a așteptat cîțiva ani ca să se mărite. Dacă o va face, aceasta ar fi, după A., „o imensă tîmpenie”. Virgil, adoratul, e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]