17,784 matches
-
particule și molecule, foarte mici difuzează lumina venită de la Soare, adică o împrăștie, prin reflexie și refracție, în toate direcțiile, formând ceea ce numim lumina difuză, adică o iluminare generală. Culoare albastră a cerului Se datorează fenomenului de difuzie a luminii; radiațiile albastre sunt mai puternic difuzate decât cele roșii și infraroșii, astfel încât acestea lipsesc din lumina difuză a atmosferei terestre și de aici nuanța albastră a cerului. Atmosfera terestră absoarbe mult mai puternic radiațiile albastre decât cele roșii; așa explicându-se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Se datorează fenomenului de difuzie a luminii; radiațiile albastre sunt mai puternic difuzate decât cele roșii și infraroșii, astfel încât acestea lipsesc din lumina difuză a atmosferei terestre și de aici nuanța albastră a cerului. Atmosfera terestră absoarbe mult mai puternic radiațiile albastre decât cele roșii; așa explicându-se că, la orizont, discurile Soarelui și Lunei, sunt turtite din cauza refracției și au acea culoare roșiatică aprinsă. Lumina nopții Într-o noapte cu cer senin și fără Lună, dacă ne-am afla pe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Statele Unite, New Mexico Radioastronomia, a apărut din 1930. Aceste unde radio au lungime de undă mare și poartă energie puțină, au putut fi studiate datorită perfecționării radarelor, în timpul celui de-al doilea război mondial. Atmosfera terestră captează o serie din radiațiile emise de aștri. Undele radio și lumina vizibilă sunt același tip de radiații electromagnetice ce diferă prin lungimea de undă sau prin energia fotonilor . Radiațiile emise de planete, sunt parțial prelungiri spre lungimi mari de undă a radiațiilor termice în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de undă mare și poartă energie puțină, au putut fi studiate datorită perfecționării radarelor, în timpul celui de-al doilea război mondial. Atmosfera terestră captează o serie din radiațiile emise de aștri. Undele radio și lumina vizibilă sunt același tip de radiații electromagnetice ce diferă prin lungimea de undă sau prin energia fotonilor . Radiațiile emise de planete, sunt parțial prelungiri spre lungimi mari de undă a radiațiilor termice în infraroșu și parțial rezultatul întâlnirii vântului solar cu câmpul lor magnetic. Această situație
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
perfecționării radarelor, în timpul celui de-al doilea război mondial. Atmosfera terestră captează o serie din radiațiile emise de aștri. Undele radio și lumina vizibilă sunt același tip de radiații electromagnetice ce diferă prin lungimea de undă sau prin energia fotonilor . Radiațiile emise de planete, sunt parțial prelungiri spre lungimi mari de undă a radiațiilor termice în infraroșu și parțial rezultatul întâlnirii vântului solar cu câmpul lor magnetic. Această situație a permis descoperirea de noi corpuri cerești, ca radiogalaxiile (1953), quasarii (1960
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
serie din radiațiile emise de aștri. Undele radio și lumina vizibilă sunt același tip de radiații electromagnetice ce diferă prin lungimea de undă sau prin energia fotonilor . Radiațiile emise de planete, sunt parțial prelungiri spre lungimi mari de undă a radiațiilor termice în infraroșu și parțial rezultatul întâlnirii vântului solar cu câmpul lor magnetic. Această situație a permis descoperirea de noi corpuri cerești, ca radiogalaxiile (1953), quasarii (1960) și pulsarii(1967). Detectarea, în 1964, a radiației termice emise de Univers de la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
lungimi mari de undă a radiațiilor termice în infraroșu și parțial rezultatul întâlnirii vântului solar cu câmpul lor magnetic. Această situație a permis descoperirea de noi corpuri cerești, ca radiogalaxiile (1953), quasarii (1960) și pulsarii(1967). Detectarea, în 1964, a radiației termice emise de Univers de la începuturile sale a condus la gloria radioastronomiei. Teoreticienii aveau acum un argument în favoarea Big Bang-ului. În 1970. S-a descoperit bogăția uluitoare a mediului interstelar. Asemenea atomilor simpli, moleculele emit și absorb energie în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de Univers de la începuturile sale a condus la gloria radioastronomiei. Teoreticienii aveau acum un argument în favoarea Big Bang-ului. În 1970. S-a descoperit bogăția uluitoare a mediului interstelar. Asemenea atomilor simpli, moleculele emit și absorb energie în valuri. Spectrul radiațiilor pe care le emit sau absorb se caracterizează prin succesiuni de linii și benzi ce permit identificarea moleculei. Știați că : undele radio au dezvăluit mai mult de o sută de molecule interstelare, ca monoxidul de carbon (CO), acidul cianhidric (HCN
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
4. Formarea atomilor - 300 000 ani 5. Formarea galaxiilor - 1 miliard de ani 6. Formarea nebuloaselor, Protogalaxii, galaxii, stele - 2 miliarde de ani 7. Formarea Sistemului Solar 10 miliarde de ani 8. Universul azi - 15 miliarde de ani 3.2 Radiații remanente de la explozia inițială a Universului În anul 1965, doi astronomi americani, Arno Penzias și Robert Wilson au reușit să capteze niște unde radio venite din Cosmos. Mai târziu au sesizat că aceste radiații vin din toate direcțiile spațiului cosmic
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
15 miliarde de ani 3.2 Radiații remanente de la explozia inițială a Universului În anul 1965, doi astronomi americani, Arno Penzias și Robert Wilson au reușit să capteze niște unde radio venite din Cosmos. Mai târziu au sesizat că aceste radiații vin din toate direcțiile spațiului cosmic, nefiind caracteristice unui anumit astru. Datorită teorie marii explozii, această radiație ar fi un rest al căldurii inițiale a Universului, corespunzând radiației emise acum 300.000-400.000 de ani de la Big Bang, când lumina
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
astronomi americani, Arno Penzias și Robert Wilson au reușit să capteze niște unde radio venite din Cosmos. Mai târziu au sesizat că aceste radiații vin din toate direcțiile spațiului cosmic, nefiind caracteristice unui anumit astru. Datorită teorie marii explozii, această radiație ar fi un rest al căldurii inițiale a Universului, corespunzând radiației emise acum 300.000-400.000 de ani de la Big Bang, când lumina a început să se propage. 3.3 Se apropie Big Crunch ? Datorită dilatării expansiunii Universul - acesta va
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
niște unde radio venite din Cosmos. Mai târziu au sesizat că aceste radiații vin din toate direcțiile spațiului cosmic, nefiind caracteristice unui anumit astru. Datorită teorie marii explozii, această radiație ar fi un rest al căldurii inițiale a Universului, corespunzând radiației emise acum 300.000-400.000 de ani de la Big Bang, când lumina a început să se propage. 3.3 Se apropie Big Crunch ? Datorită dilatării expansiunii Universul - acesta va deveni din ce în ce mai gol, galaxiile îndepărtându-se una față de alta și spațiul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ce se extind rapid, având în mijloc o mică stea ce se rotește, aceasta fiind o STEA NEUTRONICĂ. Ea este foarte densă și grea - imaginați-vă o minge de ping-pong ce cântărește cât un zgârie-nori. Unele stele neutronice pot emite radiații, impulsuri în cerc. În timp ce steaua se rotește, aveam de a face cu STELE PULSANTE (PULSAR) Supernova SN - 1604 3.8 Nebuloasele Stelele noi încep să se formeze ca nori de praf și gaze, numite NEBULOASE. Acestea pot fi strălucitoare sau
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
polii magnetici și întinzându-se în spațiu până la cele mai apropiate stele. Observarea lui a condus la dezvoltarea fizicii solare. Determinarea fenomenelor și proceselor, în general periodice, ce alcătuiesc așa numita «activitate solară ă, cercetările privind compoziția internă a astrului, radiația solară furnizată de interiorul Soarelui, procesele nucleare complexe ce au loc aici, la temperaturi și presiuni imense, a căror esență este prefacerea hidrogenului în heliu a propus soluții spre analiză a ceea ce este vizibil și invizibil. Straturile Soarelui 1. partea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
multitudine de procedee naturale sau artificiale, cum ar fi: fotosinteza - realizată de plante, prin captarea energiei solare și convertirea chimică în oxigen și compuși reduși ai carbonului și prin încălzire directă sau conversie realizată de celule fotovoltaice pentru generarea electricității. Radiația solară Atmosfera reflectă aproximativ 30% și absoarbe 20% din radiația solară, astfel pe suprafața terestră ajung doar 50% din această radiație, care și așa această cantitate este de 170 de miliarde de ori mai mare decât productivitatea celor mai mari
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
realizată de plante, prin captarea energiei solare și convertirea chimică în oxigen și compuși reduși ai carbonului și prin încălzire directă sau conversie realizată de celule fotovoltaice pentru generarea electricității. Radiația solară Atmosfera reflectă aproximativ 30% și absoarbe 20% din radiația solară, astfel pe suprafața terestră ajung doar 50% din această radiație, care și așa această cantitate este de 170 de miliarde de ori mai mare decât productivitatea celor mai mari centrale.. În cuptorul solar modern, lumina solară este folosită pentru
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
oxigen și compuși reduși ai carbonului și prin încălzire directă sau conversie realizată de celule fotovoltaice pentru generarea electricității. Radiația solară Atmosfera reflectă aproximativ 30% și absoarbe 20% din radiația solară, astfel pe suprafața terestră ajung doar 50% din această radiație, care și așa această cantitate este de 170 de miliarde de ori mai mare decât productivitatea celor mai mari centrale.. În cuptorul solar modern, lumina solară este folosită pentru a găti, cu ajutorul unei oglinzi concave (reflector) se focalizează razele Soarelui
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
din carbon și dacă acesta ar arde într-o atmosferă de oxigen, el s-ar consuma în vreo 2.000 de ani; * ipoteza meteoritică - s-a examinat dacă nu cumva căderea meteoriților pe Soare ar putea produce destulă energie pentru radiația solară. Căderea acestor corpuri, cu viteze de 618 Km/h dezvoltă căldură. Dar creșterea masei Soarelui este inadmisibilă, deoarece ar putea produce perturbații foarte sensibile în mișcarea planetelor Mercur și Venus - fenomene ce nu s-au verificat; • ipoteza contracțiunii - conform
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
marginea discului solar. Totuși, deși foarte folositoare, aceste filtre sunt foarte scumpe pentru amatorul român. Știați că ... când stai și te încălzești la Soare, razele lui te încălzesc deoarece primești energie termică de la acesta ? Căldura se propagă înspre Terra prin radiații termice, ce s invizibile și vin de la Soare cea mai mare parte din căldura Soarelui este absorbită de atmosfera Pământului ? mai puțin de o milionime ( a milioana parte) din căldura Soarelui ajunge pe Pământ ? O parte din căldura solară este
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai mare parte din căldura Soarelui este absorbită de atmosfera Pământului ? mai puțin de o milionime ( a milioana parte) din căldura Soarelui ajunge pe Pământ ? O parte din căldura solară este reflectată, o parte din căldura Pământului se pierde prin radiație și planeta noastră absoarbe sau preia numai o parte din căldura astrului nostru; de la un metru pătrat din suprafața Soarelui vine tot atâta lumină cât ar produce 1 milion de becuri electrice? Lumina de la Soare ajunge pe Pământ în 8
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
poli; specialiștii afirmă că în momentul în care Soarele își va schimba tot hidrogenul pe care-l conține în heliu, va deveni o stea gigantică roșie și va avea o rază de 50 de ori mai mare decât în prezent? Radiația solară și plantele *Algele marine și radiația solară Algele marine trăiesc numai până la adâncimea la care lumina poate pătrunde, adică este suficient de puternică. O parte din razele solare sunt reflectate de oglinda apei și pe măsură ce coborâm în adâncurile mărilor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
care Soarele își va schimba tot hidrogenul pe care-l conține în heliu, va deveni o stea gigantică roșie și va avea o rază de 50 de ori mai mare decât în prezent? Radiația solară și plantele *Algele marine și radiația solară Algele marine trăiesc numai până la adâncimea la care lumina poate pătrunde, adică este suficient de puternică. O parte din razele solare sunt reflectate de oglinda apei și pe măsură ce coborâm în adâncurile mărilor, intensitatea luminii scade ca urmare a absorbirii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe măsură ce coborâm în adâncurile mărilor, intensitatea luminii scade ca urmare a absorbirii razelor de apă de către unele corpuri străine ce se găsesc în ea și chiar de stratul gros al apei. Din spectrul solar, cel mai repede scad în intensitate radiațiile roșii, apoi cele portocalii, galbene, verzi și la urmă cele indigo. La adâncimea de 34m, practic nu mai sunt raze roșii de lumină, în timp ce razele albastre și violet pot ajunge la adâncimi de până la 500m. Limitele între care își pot
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în Oceanul Înghețat de Nord, unde lumina cade cu unghiuri mai ascuțite, nu mai pot fi întâlnite alge sub 45m de la nivelul apei. Tot așa și algele au o repartizare zonală pe verticală, datorită clorofilei sau altor pigmenți ce absorb radiațiile predominante la anumite adâncimi și complementare culorii lor. Astfel, de la suprafața apei până la adâncimea de 6m, unde proporția razelor roșii e mare, cresc mai ales algele verzi care folosesc în fotosinteză ca și plantele terestre, aceste radiații mai calde, iar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pigmenți ce absorb radiațiile predominante la anumite adâncimi și complementare culorii lor. Astfel, de la suprafața apei până la adâncimea de 6m, unde proporția razelor roșii e mare, cresc mai ales algele verzi care folosesc în fotosinteză ca și plantele terestre, aceste radiații mai calde, iar între 6m și 30m își găsesc un optim de dezvoltare alge brune, deoarece la această adâncime domină razele galbene. La adâncimi mai mari de 35m cresc algele roșii, deoarece optimul de intensitate al fotosintezei are loc la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]