18,605 matches
-
un indice 2 și recunoașterea cu indice 5. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător). Pentru anul 2025, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2023, conform relației unde: perf_tip (CD^rs,U_j,ps ) - tipul de performanță sportivă, sub formă
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293152]
-
împărțind la 25 suma scorurilor obținute de cadrele didactice raportate la nivel de instituție de învățământ superior. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care instituțiile de învățământ superior au programe universitare în ramuri de știință pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare. Se iau în calcul toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293152]
-
Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute. Pentru anul 2025, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2023, conform relației unde: pr_tip (CD _j,ca^rs,U
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293152]
-
brevetele europene/internaționale și 12 puncte pentru brevetele triadice. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul Știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute. Pentru anul 2025, aplicarea formulei se va realiza pentru cea mai recentă raportare disponibilă, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2023, conform relației unde: ps_tip (CD_j,ps^rs,U) - tipul
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293152]
-
de insiprat definea Părintele Vasile Coman omul! “Unic și slab prin trupul tău în fața nesfârșitului univers, mare și de preț, prin sufletul tău înaintea lui Dumnezeu”. Era conștient că suntem și rămânem creștini numai în măsura în care gândurile noastre se odihnesc în ramurile credinței, iar faptele sunt măsura și fructul credinței. Pe oameni îi vedea, îi trata și îi aborda, din punct de vedere spiritual - duhovnicesc, “stratificați” pe mai multe register și planuri de viață: “Unii trăiesc prin simțuri și pentru simțuri, alții
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
societății se răsfrânge foarte simțitor în sufletul nostru și în produsele lui. Toate felurile de activitate românească, știință, literatură, arta noastră, agricultură, industria și comerțul nostru poarta pecetea neisprăvitului. Activitatea noastră, sub toate înfățișările ei practice și teoretice, în toate ramurile, se găsește în fașe, și se zbate în greutățile nașterii ei. Dacă, spre pildă, în Franța, toate fructele minții și activității franceze poartă pecetea caracterului de isprăvit, al intraductibilului “fini”, “acheve”; la noi, toate roadele muncii noastre se înfățișează sub
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
în casa prietenului său, dacă îl mai putea numi acum astfel, și în primul oraș întâlnit în cale, la vreo patruzeci de kilometri distanță, își angajase un avocat. În apropierea celei de a treia poieni, lăstărișul se îndesise peste măsură. Ramurile se uneau peste capul său, dându-i impresia că înaintează printr-un tunel. Ce păzesc funcționarii ăia de la ocol? se întrebase iarăși, înainte angajau oameni la rărit, și el câștigase ceva bani din asta ... Cu toate că fabrica își închisese porțile, oamenii
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
ardă. Din copaci se-nălță-n roiuri, Scâncete în mii de soiuri; Vântul trece și se pierde, Parc-ar vrea și parcă nu, Să se coloreze-n verde. Se trezește din somn vremea, Scutură și-alungă lenea; Se întind pe ramuri plozii, Parc-ar vrea și parcă nu, Să țâșnească în explozii. Iarăși mă apucă frica; De va roboti furnica Și-o să-mi spună: "Fă ca mine!” Parc-ar vrea și parcă nu, Să mă facă de rușine. Țipă-n mine
PARC-AŞ VREA ŞI PARCĂ NU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358860_a_360189]
-
ne mai cumpăra și șoșoni albi ca să le apărăm de noroi - am intrat împreună cu mama în sala de clasă. În colțul de lângă catedră apăruse un brad împodobit cu hârtie creponată de toate culorile și cu smocuri mici de vată pe ramuri, imitând zăpada. Sub brad erau așezate cutii frumos ambalate, în interiorul cărora părinții și învățătoarea puseseră cadouri pentru fiecare copil. Serbarea era pe punctul să înceapă. Până să iau loc în bancă am văzut-o deja pe una dintre colegele mele
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
redusă, aproape un nimic, Și ar vrea să tot crească, s-ajungă pân’ la soare, Dar soarele-i departe și el e încă mic. Dar tocmai când se-înalță mai mândru ca oricând Și din tulpina-i groasă nasc alte ramuri dure Sporind în greutate, tinzând înspre pământ, Atunci el simte-n oase tăișul de secure Care-i pătrunde-n suflet treptat, tot mai profund Și cade jos și moare pe iarba din pădure. 21 august 1985 Referință Bibliografică: Sonetul copacului
SONETUL COPACULUI SEMEŢ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/358935_a_360264]
-
23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Transform ploaia de gânduri în petale de cuvinte le aștern în calea clipelor grăbite să le oprească pașii, să pot privi prezentul în ochii-i limpeziți de regretele dragostei, care s-a pierdut printre ramuri de suflet vreau să fur o rază din sufletu-ți curat, să-mi învăluie gândurile cu un fum de vise vântul pribeag și năuc să-mi spulbere îndoială cu ecoul surâsului tău. acoperă-mă iubite, cu un val de cer
PETALE DE CUVINTE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358933_a_360262]
-
la numele dumneavoastră! Câte articole ați publicat? Al Florin ȚENE: Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de pretutindeni, Napoca News, Făclia, Adevărul de Cluj
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
sunt, și sângerez păcate, / și cui îți sunt, și-n rana ta, popas - // Și umbrei mele, nu îi sunt stăpânul, / și unde cade, n-am putere, n-am, / să-I țin Dumnezeirii Tale, spinul, / cu năruitul suflet, să-ți fiu ram - // De aș privi în rana de lumină, / aș vrea o veșnicie să fiu lut, / să nu cumva pe Tatăl să-l sărut, / pe rana Dumnezeului din tină - // Atunci sărut doar rana din icoană / și neștiut, aș vrea să fiu pământ
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
este poezia-omagiu dedicată mamei, intitulată “ În livada cu meri”, o elegie-pastel și imn de recunoștință, dar și un ecou de dor pentru Ardeal, unde se află rădăcinile: “în livada cu meri, ceruite-n tăceri, / poame roșii duceau dorul ierbii în ramuri. / odihnea sub un nuc umbra zilei de ieri, / chipul mamei săpa o icoană în geamuri. // peste cale, un bici trezea rar licurici. / în umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
de îngeri, de mai sunt, / Să ni-i trimiți, să batem cotca. Să ningă florile mărunt, / Pe unde-Ți trece-n vise, lotca - // Și din cireșii lui Avram, / Din merii verzi ai lui Simion, / Ne mai apleacă,-n somn, un ram, / Căci, Doamne, ești, și Tu, tot om. // Mai du-ne tălpile pe râu. / Adu-ne peștii pe aproape, / Să le-aruncăm din palme, grâu, / Să coborâm cu ei, pe ape - // Și din izvoare, din oglinzi, / Unde Te vezi, cu bărbi
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia înflorată ce-o purtam. Miros de roade putrede sub rouă Ce se isca pe ulițele strâmte, Frumosul curcubeu atunci când plouă Și nucile - atârnate-n ramuri frânte. Mi-e dor de fânul cel cosit devreme Sub soarele ce răsărea încă pe lună, Căpițe strânse, odihnite-n vreme Doreau povestea lor ca să ne-o spună. Răzeșii mei, rămași în oful lor acasă În satul cel uitat între
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
pășim pe podul lui Traian Spre ținta deplină din acest an! Licinius vei merge în frunte! Armia romană e un munte! ( Oastea începe să treacă, înșiruindu-se pe pod. ). TABLOUL VI ( Înăuntru templului sacru din Sarmisegetusa. Pereții sunt împodobiți cu ramuri înverzite. Deoparte și de alta stau strajurile-lupii de armă. În față e o perdea mare albastră, ce se trage înlături când rugăciunea începe odată cu furtuna. Pe întinusul perdelei uriașe, în linii simple și mari se desenează o trimitere la zeul
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
NOI, dar nu sunt ca NOI. NOI muncim, NOI producem, NOI suntem BIP-ul (Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiEI în interiorul unEI țări în decurs de un an). EI au priceput de la început că „banii nu aduc fericirea dar e foarte bine să-i ai” iar dacă tot îi ai, e foarte bine să ajungi la putere, ca să-i
OMUL SECOLULUI XXI de VIOREL BAETU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359049_a_360378]
-
vocea liniștii.E dulce că o atingere de clopot ce se prelungește dincolo de minte.Asta am descoperit privind un copac.Mergeam fără țintă și mi-am zis ”stop”. Soarele se frunzărea în fața mea .Vântul se alinta prin verdele atârnat de ramurile viguroase .Privirea mea se posterna în fața frumuseții lui.A venit noaptea și că ziua în oglindă mă fermeca conturul frunzelor în cerul șters. Griul neuniform se adâncea pe brațele vânjoase și turbioanele minții s-au odihnit oprindu-se în tabloul
VOCEA LINIŞTII de DALELINA JOHN în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359065_a_360394]
-
Momente > PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu un dangăt plin de jale plânge clopotul în turlă; Turmele coboară-agale, lupii, dând târcoale, urlă. Vântul șuieră prin ramuri, bruma arde iarba udă. Caii trag din greu în hamuri, bacii-s obosiți de trudă. Prin copaci, umflate-n pene, păsări, toamnei, stau priveghi; Frigul, agățat de gene, doarme asudând sub zeghi. La fereastră, prin perdele, frunze numeri în gutui
PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359282_a_360611]
-
nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu mă ascund de noapte și de lume La adăpostul brațelor cuminți. Acolo îmi strig ruga către sfinți, Când soarele în palme îți apune. La rădăcina ta mă odihnesc, Sub umbra ramurilor fremătând, În adierea frunzei, rând pe rând, Din vise albe, brațele mă cresc. Și plouă flori de măr din brațul tău, Când soarele în palmă îți răsare, Eu adăpost îți sunt în așteptare, Tu-n brațe mă-nvelești cu Dumnezeu
LA ADĂPOSTUL BRAŢELOR TALE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359299_a_360628]
-
nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului când obosesc iau soarele drept umbrela mă întind plapuma peste ierburi și atunci simt apele cum curg, simt cum din trupul meu ies copacii simt păsările cum mi se ascund printre ramuri încolțesc, cresc ,îmbobocesc o dată cu florile planetei apoi respir ziua de luni ziua de marți ziua de miercuri ziua de joi ziua de vineri ziua de sâmbătă ziua de duminică - toate se prefac într-un carusel numit viața și mă învârt
CÂND OBOSESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359318_a_360647]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PEISAJ DE IARNĂ CU RODII Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 751 din 20 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului te potrivești brațelor mele precum un zbor aripii din care a fost zămislit doi lotuși pe un ram de apă singura creangă care nu se rupe sub greutatea rodului în brațele tale sunt rodia din care privighetorile își culeg boabă cu boabă întâia oară cântecul între un sărut și cealaltă secundă extrasistola cerului consacrată iubire Referință Bibliografică: peisaj
PEISAJ DE IARNĂ CU RODII de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359367_a_360696]
-
-l mai păstrezi încă. Acolo e o parte din mine. Bunicul a știut s-o marcheze, să-i creeze limite. Mi-e drag peisajul acela. Mereu m-am dus acolo. Și bunicul adoră acel loc. Încă mai există stejarul cu ramuri uriașe și nici pârâul n-a secat. Vom merge într-o zi, dacă vrei. L-am înrămat în suflet și voi iubi totdeauna acel petec de rai. - Asta fiindcă mi-ai dăruit tabloul care te reprezenta, exact acolo, sub stejar
PROMISIUNEA DE JOI (I) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359361_a_360690]
-
Facultatea de Chimie. Devenită inginer, Vavilei Popovici i-a plăcut să lucreze în fabrică. Muncea adesea, peste program, însă nu simțea oboseala, pentru că ea credea în profesia pe care o făcea. În paralel, Vavila Popovici debutează în 1982, în revista “Ramuri”, din Craiova, iar șase ani mai târziu, în 1988, câștigă premiul Editurii Eminescu. Vavila Popovici locuiește în prezent în Raley, capitala statului Carolina de Nord din Statele Unite ale Americii. „Cartea mamei” - un roman despre trecut și prezent „Cartea mamei” este
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]