3,496 matches
-
etc. Nu putem încheia această prezentare sumară a argumentelor vizând concepția monistă, fără a aminti de dreptul internațional privat, ale cărui raporturi formează obiect de reglementare a Cărții a VII-a a noului Cod civil. Și în privința acestuia putem remarca reîntoarcerea la "matcă" a reglementărilor de drept internațional privat, mult îmbunătățite (calitativ, dar mai ales cantitativ). Vechiul Cod civil cuprindea puține reglementări de acest fel. Un singur articol (art. 2) servea, în principiu, ca sursă reglementării raporturilor de drept privat cu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se soldeze prin recunoașterea saltului decisiv în modernitate. Or, lăsată în afara Conferinței de Pace din 1919, România ia cunoștință de marginalitatea sa. O veritabilă acțiune experiența războiului nu a produs adevărați actori în ochii marilor puteri... Identitatea figuranților antrenează o reîntoarcere violentă, în ciuda reînnoirii tradiției oceidentaliste. Fără îndoială că în 1919-1920 se produce alunecarea progresivă a țării spre o eră de revoluție permanentă. Un fel de insomnie cuprinde sferele conducătoare care vor progresul, dar nu mai cred în forma lui occidentală
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acord cu influența maghiară în legenda românească și arată că motivul vînătorii ritualice a bourului este autohton acest animal bucurîndu-se de o mare prețuire la daci. Mult mai periculoasă pentru o confruntare națională româno-maghiară este trimiterea făcută de către tradiția unei reîntoarceri a volohilor într-o țară pustie. Această imagine a repopulării alimentează teza părăsirii Daciei de către poporul romano-dac în 270 și produce acest vertij al pustiului care îi cuprinde pe militanții romantici cînd aceștia încearcă să formuleze coerența și continuitatea istoriei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ștefan cel Mare. Cronicarul său, Macarie, șterge înfrîngerile pe care le suportă în războaiele contra maghiarilor, valahilor, polonezilor și turcilor. Învins în 1538, el fuge și se refugiază în Transilvania. Trei ani rnai tîrziu, își recîștigă tronul, după ce își negociase reîntoarcerea cu turcul Soliman, cu ajutorul darurilor adunate de către soția sa, de origine sîrbă Elena Ecaterina Brancovici. Macarie nu spune nimic despre dependență și glorifică domnia prințului său, luînd ca model al propriei povestiri pe cronicarul bizantin Manasses. Acest aranjament, ca și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Maria de Mangop, descendentă a Comnenilor, a Paleologilor și a Assanizilor. Cronicarii îi amestecă pe perși, altădată inamicii Bizanțului cu turcii, cu care se bat moldovenii. Se povestește că domnitorul împreună cu oștenii săi, după fiecare victorie, sărbătoresc și, cu ocazia reîntoarcerii la Suceava, mitropolitul și întregul cler fac o primire deosebită domnitorului. Modelul celebrat în legătură cu persoana lui Ștefan cel Mare este acela al împăratului Constantin, învingător, în 330, al rivalului său, Maxențiu. Tema este utilizată de istoriografia slavonă a mănăstirilor din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
inițiate de Rareș, maghiarii și germanii trecuți la Reformă fiind persecutați. Prințul este de partea ortodocșilor favorizînd formarea tinerilor popi și întreținînd în acest sens o corespondență cu comunitățile ortodoxe de la Lvov. Succesorul lui Alexandru Lăpușneanul, Despot-Vodă, operează imediat o reîntoarcere radicală, iar proclamația de la Vaslui (1561) anunță tuturor protestanților din Europa că vor fi bineveniți în Moldova. Competiția între ortodoxie și Reformă presupune un raport de contact mimetic și de redefinire în contra-atac. Ea este condusă de mitropolitul Kievului, Petru
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Moldova și angajează, în timpul unei călătorii la Paris, actori pentru Teatrul din Iași. Tînărul Alecsandri este trimis la Paris în 1834 în compania viitorului domnitor Cuza. Acolo îl întîlnește pe cel care îi va deveni prieten, Ion Ghica. La reîntoarcerea în țară, Alecsandri își începe cariera de publicist și de dramaturg, alături de Kogălniceanu, și montează primele sale piese la Iași, între 1840 și 1844. Obiectivul tinerilor este să ajungă la un public și să-l mobilizeze, să depășească opinia creată
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și, în sfirșit, revenii în Moldova în înfricoșătoarea iarnă a anului 1849, după douăzeci și două de luni de exil". Și datează: "1850 revin la ocupațiile literare și ofer scenei mai multe piese. Plec în Franța, vizitez Germania și Marea Britanie, reîntoarcere în țară". După Bălcescu, revoluția a eșuat din cauza dezbinărilor interne și din lipsa unei reflecții asupra puterii, asupra ierarhiei dreptului: drept natural, drept istoric, fundamente istorice și politice ale ideii de națiune. Problema care îl obsedează în acele momente este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intelectualilor cu el s-a dovedit fragilă. În întregul folclor, punerea în scenă a poporului alimentează imaginarul și îndepărtează amintirile amare. Corespondența lui Alecsandri este revelatoare în acest sens, în același timp printr-un dezgust față de politică, o silă față de reîntoarcerea la ordine și refuzul unui reformism considerat ca fiind prea amestecat cu uniforma. Scriitorul este încîntat cînd este vorba de culegerea și apoi de prelucrarea fragmentelor folclorice. În martie 1851, îi scrie prietenului său Golescu: "Scrisoarea ta m-a încîntat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
natural. Aliniind argumente pornind de la dreptul popoarelor de a hotărî asupra lor rasele acest drept pe care îl agită patrioții Basarabiei și Transilvaniei pînă la dreptul istoric care trebuia să se impună prin revenirea Basarabiei la patria mamă și prin reîntoarcerea Transilvaniei leagănul Daciei -, România producea un discurs ideologic conform aceluia care orchestra Franța lui Clemenceau. Această adeziune la un fel de normalitate occidentală oculta trăsăturile specifice ale unei tradiții, bulversările economice și incertitudinile politice cu care se confruntau românii. A
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intenția unei lovituri de stat în vederea luării puterii. Umbra sa apasă asupra guvernului național-țărănesc, căci mediile carliste așteaptă ca Maniu, care le frecventează, să impună restaurarea. Carol are contacte cu generalul Averescu. O parte a armatei este favorabilă întoarcerii sale. Reîntoarcerea are într-adevăr loc. Să fie aceasta o reconciliere familială? Mihai crede aceasta în momente de confuzie și tensiune: "Pînă în 1930, nu am nici măcar o amintire despre tatăl meu. Acasă era o atmosferă aproape insuportabilă. Mi-era greu să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și, în mijlocul neîncetatei și vanei agitații a partidelor, a fost creatorul unei întreprinderi de civilizație și de înzestrare economică? Aceasta este speranța celor care doresc ca România să-și împlinească destinul". ÎN CĂUTAREA UNEI REPREZENTĂRI UNITARE În acești ani ai reîntoarcerii lui Carol, observatorii străini insistă asupra unei fragilități esențiale a României Mari: distanța între vechiul și noul regat. Această fragilitate este exploatată de către vecinii unguri și sovietici: primii doresc să revizuiască tratatul din 1920; cei din urmă refuză să recunoască
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
soldat cu înfrîngerea -, refularea apasă aici mult mai greu decît în altă parte. Mișcarea națională este construită în 1918, nu în 1916-1917. Eroismul își are originea în epopeea națională... ÎNTRE APĂRARE ȘI REVOLUȚIE FASCISTĂ Experiența războiului creează efecte opuse. Posibilitatea reîntoarcerii la filosofiile politice din trecut este exclusă dar, cu toate acestea, practica politică a liberalilor caută să reînnoade legătura cu proiectele dinainte de război ale aripei stîngi liberale care prevăzuse reforma electorală și cea agrară, ca și cum o operă neterminată se cerea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în parte, de tezele istoricului naționalist Nicolae lorga. În 1913, cu ocazia războaielor balcanice, el publică lucrarea Bizanț după Bizanț, în care furnizează un nou arsenal politic fondat pe moștenirea bizantină a momentului cînd dominația otomană ia sfîrșit în Balcani. Reîntoarcerea la romanitatea lui Nae lonescu se înscrie în această filiație care își are originea în sămănătorism și în scrierile lui Iorga. Aceasta pretinde ca ortodoxia să renunțe la tarele sale instituționale și cere ca Biserica să se elibereze de relațiile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la care participă Nae lonescu este ilustrată prin itinerariul și dezvoltarea revistei Gîndirea. Fondată în 1921, revista se înscrie în tradiția unei drepte clasice care evoluează spre o filosofie reînnoită prin contactele cu dreptele și fascismele europene, dar și prin reîntoarcerea la unele izvoare ale spiritualității naționale ortodoxe. Gîndirea reprezintă locul de întîlnire al conservatorismelor tradiționale cu formele unei reînnoiri culturale. Astfel, la sfirșitul anilor '30, revista se va angaja în epopeea unei "noi Europe". Din 1926, publicația este condusă de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
uzinelor Grivița simboliza și ea, într-un fel patetic și artificial, "pierderea paradisului", adică intrarea noastră brutală în istorie". O CULTURĂ NAȚIONALĂ: AMBIVALENȚĂ ȘI MULTIPLICITĂȚI În această perioadă se configurează și se confruntă două curente majore, unul occidentalist, celălalt de reîntoarcere la un fundament național, ambele dînd tonul dezbaterilor politice și a luărilor de poziție în plan cultural. Ar fi simplu să trasăm o linie de demarcație între atracția spre Vest și seducția Estului. De fapt, curentele de gîndire care se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
jidan cu cel de bolșevic. Interzicerea partidului comunist îi determină pe militanți să se regrupeze într-o uniune a țăranilor revoluționari sau în Blocul muncitorilor și țăranilor, care participă la alegerile pentru Parlament. Trădarea lor inițială este că au cerut reîntoarcerea Basarabiei în componența URSS și că au considerat drept acte contra-revoluționare modalitățile unirii din 1918 cu Vechiul Regat. Activismul acestora introduce în Basarabia un factor de tulburare care degenerează în septembrie 1924, la Tatar-Bunar, în sudul Basarabiei. Acest orășel se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
explicarea acestei înlocuiri au fost invocate motive de ordin personal; altfel spus, atitudinea dezinvoltă a lui Titulescu față de colegii săi și față de suveran ar fi iritat spiritele. Au existat și explicații politice: Titulescu tîrguia o colaborare cu liberalii și dorea reîntoarcerea național-țărăniștilor. Aceste analize ascund însă factorul major: Titulescu era partizanul Societății Națiunilor, iar în 1936 nu mai exista încredere în acest organism. Concedierea lui Titulescu era, prin urmare, semnificativă în contextul evoluției alianțelor externe, în vederea unei securități întărite și în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în fața democraților, în suveranul care respectă instituțiile. În 1931, în fața ziariștilor străini veniți la București la o reuniune a Micii înțelegeri, el își afirma loialismul constituțional. Încă din primăvara anului 1932, Maniu și Titulescu adoptaseră o atitudine fermă, cerîndu-i suveranului reîntoarcerea fără restricție la viața constituțională. În 1936, atmosfera se schimbase în mod radical: în prim-planul scenei apăreau manifestările unui nou naționalism, a unei noi etici, alături de reflecțiile în favoarea unei noi ordini economice. Aceste manifestări erau conduse, în majoritate, de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Lucrarea lui Mihail Manoilescu, Rolul și destinul burgheziei române (București, 1942), oferă o sinteză a curentelor de gîndire. În centrul acestei reflecții se situează concepția organică și caracterul ierarhic al tradiției românești. Autorul se așază sub semnul "Marelui Bizanț ignorat", reîntoarcerea spre lumina culturală a Balcanilor și a Orientului alimentînd renașterea; viitorul va șterge pagubele secolului al XIX-lea, "jungla materialistă", pentru a consacra trecutul în ce are acesta esențial. Putem afirma fără a ne înșela, notează Manoilescu, că toate virtuțile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Vizita la Londra, împreună cu fiul său Mihai, apare ca un succes de prestigiu fără un sens precis. El merge, de asemenea, la Sigmaringen și se oprește la Berchtesgarden, în vederea unei întîlniri cu Hitler: tratativele economice de aici sînt importante. La reîntoarcere, regele îl numește pe Grigore Gafencu la Afaceri Externe, acesta fiind fidel alianței cu democrațiile occidentale. Însă în 1939, el subscrie la un acord economic cu Reich-ul. Acest acord este rezultatul negocierilor care s-au intensificat începînd din decembrie 1937
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de interesul lor vital să reziste prin forță, guvernul englez și guvernul francez se angajează să le ofere imediat asistență în măsura în care le este posibil". Cîteva zile mai tîrziu, adjunctul comisarului poporului pentru Afaceri Externe, Potemkin, se oprește la București, la reîntoarcerea sa din Turcia, pentru a întreține cu Gafencu discuții "luminate" la nivel înalt, între Moscova și București. Este vorba de stabilizare? Îndoiala planează. Gafencu se străduiește să mențină un echilibru balcanic, ceea ce este în conformitate cu perspectivele Parisului și Londrei, în vreme ce Bulgaria
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
resimțită negativ de stînga transilvană, chiar și de aceea maghiară. De partea românească, reacția este extrem de puternică: numeroase studii consacrate "terorii horthiste" evocă deportările de populații spre lagărele de muncă, munca obligatorie pentru țărani, abrogarea reformei agrare din 1920 și reîntoarcerea marilor proprietari unguri, maghiarizarea forțată a populației. Exodul românilor fugind de ocupația ungară ar fi atins, după estimările românești, 500.000 de persoane. Studiile pun accentul cînd pe organizarea unei rezistențe comuniste și social-democrate, cînd pe o listă de martirizați
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-l determin să abdice. Am chemat la guvernare mișcarea legionară singurul organ pe care puteam să mă bazez cu tinerețea, capacitatea sa de muncă, dezinteresul, ardoarea și sacrificiul său". Există și un "dar": "Am lipsit din țară două săptămîni. La reîntoarcerea mea, legionarii m-au pus în fața unor fapte împlinite foarte grave. Dacă mișcarea nu înțelege că trebuie să pună capăt imediat activităților sale vinovate, voi trece la sancțiuni severe". Antonescu manifestă siguranța unui om ce se știe susținut de Hitler
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este utilă și face confortabil discursul tradiționalist și conservator care acoperă convingeri mai ample. Imaginea tînărului foarte atașat de mama sa, Elena, este un atu pentru general, el pledînd pentru revenirea reginei în România. Este celebrată restaurarea demnității familiei regale. Reîntoarcerea reginei este orchestrată pentru mulțime care o aclamă pe tot parcursul, de la gară la Palatul Victoria. Aghiotantul lui Antonescu își amintește: Acest act a fost înțeles cu entuziasm de popor, care de-a lungul primirii rezervate reginei, își exprima nemulțumirea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]