17,529 matches
-
informații prețioase privind raportul ideologie vocabular în cadrul unui anumit discurs. Analizele lexicometrice, dincolo de favorizarea dimensiunii cantitative, oferă cadrul de obiectivare a analizelor calitative ulterioare. Mărcile lexicale funcționează asemenea unor embleme: ele permit ideologiilor să se autodesemneze și să-și definească referenții, să-și indice originile și relațiile de înrudire, și, ca și în cazul emblemelor, apar peste tot, ajungând să sufoce de multe ori discursul. Lexicometria scoate în evidență ocurențele, dar nu trebuie neglijată nici analiza termenilor in absentia, a cuvintelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
elaborată. Amplificarea include procedee precum: repetiția, anafora, epifora și acumularea. e) Repetiția unui sunet, a unui cuvânt, a unei structuri, marchează insistența asupra unei idei și prezintă valențe eufonice remarcabile. f) Anafora constă în folosirea unui pronume care are același referent cu un termen anterior. În accepție retorică, anafora definește repetarea unui cuvânt sau a unei expresii la începutul unor propoziții succesive. Relația anaforică are la bază principiul echivalenței semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și viziunea prospectivă a jurnalistului. Înregistrând o accentuată dimensiune narativă, care constă în prezentarea referențialului istoric, politic, social al epocii, și sugerând ierarhii ale problematicii sociale, limbajul publicistic eminescian prezintă și o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de lectură a gazetarului. Publicistica presupune o serie de selecții la nivelul problematicii abordate, a mijloacelor de semnificare utilizate și a modalităților de reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare, modalizare etc.). În acest context, fenomenul de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este guvernată de un simț deosebit al limbii și de o bună cunoaștere a limbii române, iar opțiunea pentru neologism este condiționată de lipsa unor termeni care să exprime noile realități politice, sociale, economice ale timpului. Mutațiile înregistrate la nivelul referentului evenimențial impun redimensionarea lexicului românesc, îmbogățirea și modernizarea acestuia, potrivit nevoilor de exprimare ale vorbitorilor. O perspectivă diacronică asupra lexicului publicistic eminescian caracteristic celor patru etape ale activității jurnalistice relevă renunțarea treptată la formele lexicale arhaice, specifice primelor articole ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
distingem în cadrul publicisticii eminesciene două tipuri de texte, specializate (studii, analize economice, expunerea unor teorii politice ș.a.) și vulgarizatoare (note informative, prezentări ale ședințelor din Parlament, glose politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
România liberă și Pressa. Analiza are la bază convingerea că limbajului politic eminescian ilustrează specificul publicisticii românești din secolul al XIX-lea, iar individualitatea lui nu poate fi evidențiată decât prin comparare cu texte care au aceeași tipologie și același referent evenimențial. Analiza contrastivă are la bază tehnici ale lingvisticii computaționale, care vizează, în principal, investigații de natură lexico-semantică. Disciplină relativ nouă, lingvistica computațională utilizează tehnici computerizate de analiză lingvistică, implicând algoritmi, structuri de date și modele formale ale reprezentării, precum și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de receptare a textelor. Sub aspectul semanticii intensionale, respectiv al semanticii extensionale, publicistica eminesciană marchează o schimbare de paradigmă în discursul jurnalistic al vremii, atât sub raportul cantității și calității conținuturilor comunicate, cât, mai ales, sub raportul explicitării și resemantizării referentului evenimențial. Astfel, densitatea de informații, de date empirice referitoare la cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se împletește în textura articolelor eminesciene cu excursuri istorice, cu analize și glosări tematice, cu evidente valențe paideice. Instituind o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spre Adevărul incircumscriptibil. Cei care nu sînt în stare să facă saltul interpretativ de pe un nivel de realitate pe altul, cei incapabili de transmutație verticală riscă să simtă confuzia pe propria piele ; pot fi transformați ei înșiși în simbol fără referent, în drum oprit locului. Pot ajunge stîlp de sare, precum femeia lui Lot, sau, mai hazliu, se pot vedea încununați cu pene și preschimbați în păsări, precum acei filozofi încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
totuși să nu aibă nici o referință, iar o propoziție declarativă care ar conține acel nume ar exprima un gând dar i-ar lipsi valoarea de adevăr. Strawson îmbrățișa această idee 50 de ani mai târziu și spunea că existența unui referent este presupusă și nu implicată. Pentru Frege o descripție definită este un nume propriu, iar valoarea de adevăr a unei propoziții ce conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există" sau "Homer nu există", Frege recunoaște că propoziția "Homer nu există" este despre un nume "Homer", nu despre bărbatul Homer și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere că numele proprii veritabile servesc pentru a introduce referentul lor în propoziție și astfel nici o aserțiune sau negare plină de înțeles nu poate fi generată 172. Frege considera în "Fundamentele aritmeticii" că nu este corect să spunem că un nume comun este un nume al unui lucru deoarece se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
interlocutor și ceea ce nu este semnificativ. Modelul lui R. Jakobson propune una din primele scheme ale comunicării, în al cărei proces intervin următorii factori: - destinator (emițător) - trimite (emite) mesaj destinatarului; - mesaj - care necesită un context pentru a fi operant; - context - referent, verbalizat, susceptibil a fi verbalizat de către destinatar; (Prin context, Jakobson a desemnat: a) situația comunicanților; b) contextul - mesajele fac parte din același ansamblu de la care-și primesc sensul; c) referentul - la ce trimite mesajul, sau ce încearcă să descrie) - cod
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mesaj - care necesită un context pentru a fi operant; - context - referent, verbalizat, susceptibil a fi verbalizat de către destinatar; (Prin context, Jakobson a desemnat: a) situația comunicanților; b) contextul - mesajele fac parte din același ansamblu de la care-și primesc sensul; c) referentul - la ce trimite mesajul, sau ce încearcă să descrie) - cod - ansamblul de semne comun destinatorului (emițătorului) și destinatarului; codificatorului și decodificatorului; - canal - contact, conexiune psihologică între emițător și destinatar, care le permit să stabilească și să mențină comunicarea; - destinatar - primește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
destinatorului (emițătorului) și destinatarului; codificatorului și decodificatorului; - canal - contact, conexiune psihologică între emițător și destinatar, care le permit să stabilească și să mențină comunicarea; - destinatar - primește mesajul transmis (receptor) Cele șase elemente ale comunicării generează fiecare câte o funcție: Context (Referent) Funcție referențială Destinator (emițător) Funcție expresivă Mesaj Funcție poetică Receptor Funcție conativă Canal Funcție fatică Cod Funcție metalingvistică Modelul elaborat de reprezentanții școlii de la Palo Alto este inspirat din cibernetică și din teoria generală a sistemelor. Conform acestui model, pragmatica
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman Jakobson (1958) adaugă încă trei funcții ale limbajului, diferite de primele. Acesta identifică și alți factori constitutivi ai actelor de vorbire: transmițătorul (E) transmite un mesaj destinatarului (R); există un context (referent) la care se referă mesajul, un cod comun și un contact, o conductă materială sau o legătură psihologică între cei doi. Fiecare din acești factori generează o altă funcție a limbajului. Conform teoriei lui Roman Jakobson, limbajul are șase funcții
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau nu, se comunică pe sine însuși, își manifestă emoția, sentimentele, dispoziția afectivă. Funcția referențială (denumită funcție reprezentativă de către Bühler și limbaj intelectual sau logic, de către Vendryes), cunoscută și sub numele de funcție denominativă sau cognitivă, este orientată către context (referent) și este dominantă în textele științifice. Prin intermediul acestei funcții, datele obținute prin percepții de la realitatea înconjurătoare sunt fixate de gândire prin cuvintele care denumesc noțiuni (substantive, pronume, numerale, adjective, verbele predicative, adverbele care pot îndeplini funcții sintactice) și se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
rugăminți, indicații, interdicții, în enunțurile incantative de urare, adulație, peiorative etc. Frazele imperative diferă esențial de cele declarative; cele din urmă pot fi supuse unui text al adevărului, pe când primele nu. Funcția metalingvistică centrează mesajul asupra codului, asupra limbii, devenită referent al comunicării. Funcția se realizează nu numai în lucrările științifice care țin de domeniul lingvisticii, ci și în comunicarea obișnuită. Ori de câte ori transmițătorul sau receptorul său simt nevoia să controleze dacă folosesc același cod, vorbirea se concentreză asupra codului: ea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
codului: ea îndeplinește o funcțiune metalingvistică (adică de comentariu). Alte funcții ale limbii Stabilirea funcțiilor limbajului are la bază analiza factorilori constitutivi în orice act de comunicare verbală: cel care se adresează („transmițător”, “emițător”), un mesaj, destinatarul („receptorul”), un context („referent”) la care se referă mesajul, un cod întru totul, sau cel puțin parțial, comun atât expeditorului, cât și „destinatarului” și un contact - conducta materială sau legătura psihologică dintre cei doi, care le dă posibilitatea să stabilească și să mențină comunicarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care se manifestă într-un discurs prin trăsăturile lor proprii, există numeroase interferențe. într- un mesaj, pe lângă funcția dominantă, se manifestă, concomitent, încă una sau câteva funcții. De exemplu, funcția metalingvistică se împletește cu cea referențială (limba este, ea însăși, referent) într-un text științific ce ține de domeniul lingvisticii; într-un descântec funcția magică se îmbină cu funcția conativă, cărora li se adaugă, de multe ori, funcția poetică. în beletristică funcției poetice i se adaugă cea emotivă (în cazul speciilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și mecanismele psihofizice. Versiunea competenței de comunicare propusă de Bachman (1990) vizează trei componente: competența de organizare, care constă în două tipuri de abilități: gramaticale și contextuale, competența pragmatică; competența strategică. Competența pragmatică se referă la relațiile dintre semne și referenți, pe de o parte, și utilizatorii limbii și contextul de comunicare, pe de altă parte. Pragmatica este un set de reguli care permit adaptarea funcțiilor structurilor lingvistice în anumite contexte de operare. În competența strategică, Bachman include trei componente: evaluare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Gesellschaft für Weltraumforschung, Fédération Internaționale d’Astronautique, Österreichische Mathematische Gesellschaft, R.A.A.G. - Tokyo, ASME (Amercican Society of Mechanical Engineering) - New York, Société Mathématique de Bruxelles, Institutul pentru Aplicațiile Calculului - Romă, Institutul Român de Matematică, Societatea de Stiinte Matematice din România. f) Referent științific la revistele internaționale de bibliogrefie critică de Matematică, Mecanică teoretică și aplicată: Referativnyj Žurnal - Matematika, Referativnyj Žurnal - Mehanika, Zentralblatt für Mathematik und ihre Grenzgebiete, Applied Mechanics Reviews. Mathematical Reviews. În această calitate a publicat un număr impresionant (peste 1000
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
în 7 monografii publicate în străinătate și în cel puțini 15 teze de doctorat susținute la universitățile din Iași, Bucutrești, Timișoara și Cluj. A fost recenzent științific Zentralblatt für Mathematik (Germania) cu pește 420 articole și cărți de specialitate recenzate, referent științific al revistelor Publicationes 94 Mathematicae Debrecen (Hungary), Rendiconti del Circolo Mathematico di Palermo (Italia), Tamkang Mathematical Journal (Taiwan), si Analele Științifice ale Univ. "Al.I. Cuza" din Iași. A prezentat conferințe la mai multe congrese din țară și din
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
membru activ al comunității academice: membru al Societății de Stiinte Matematice (SSM) din România, membru al Seminarului Matematic “Al. Myller” din Iași, membru în mai multe comisii de examinare la concursurile de admitere din facultăți, admitere și examene la doctorat, referent pentru susținerea a 15 teze de doctorat, membru în comisiile de examinare ale profesorilor (din învățământul preuniversitar), membru în Consiliile profesorale ale facultăților de Matematică, Ingineria textilelor și pielăriei + Management industrial, Electronică și Telecomunicații, Electrotehnica. În ultimii ani a avut
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de indicare a referentului / 219 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît / 222 3. Determinantul demonstrativ / 228 4. Articolul nehotărît / 231 5. Determinantul hotărît generic / 234 17. Coeziunea textului: anafora și catafora / 239 1. Endofora / 239 2. Pronominalizarea / 245 3. Anafora lexicală / 248
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
destinată doar la anumite ore fumătorilor. Încă o dată, o simplă cunoaștere a gramaticii și a lexicului limbii franceze nu este suficientă pentru a permite interpretarea corectă a acestui enunț. Demonstrativul "aceasta" posedă și el o valoare "deictică" (vezi cap. 9), referentul său se schimbă în funcție de situația enunțiativă în care apare: "aceasta" desemnează un obiect care este presupus a fi accesibil în spațiul fizic al enunțării sale. Majoritatea enunțurilor posedă astfel mărci care le ancorează direct în situația enunțiativă: "această încăpere", "aici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]