6,870 matches
-
relaxarea musculară slabă și tranzitorie. Folosirea unor benzodiazepine pe cale intravenoasă pentru anestezie generală rapidă (Diazepam, Midazolam, Lorazepam) are ca efect o deprimare centrală de intensitate relativ mică, dar benzodiazepinele au ca reacție adversă comună hipotonia musculaturii striate și diminuarea reflexelor. Pe lista substanțelor interzise sportivilor se află și următoarele narcotice: Buprenorphine, Dextromoramide, Diamorphine, Hydrocodone, Methadone, Morphine, Pentazocine, Pethidine [28]. Și dintre anestezicele locale, Cocaina este interzisă sportivilor, iar Bupivacaina, Mepivacaina, Lidocaina, Procaina și Clorprocaina se pot administra acestora doar sub
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și asupra motricității - atonie musculară, hiporeflectivitate. Inducerea somnului se poate realiza și cu alte medicamente, de exemplu cu unii derivați benzodiazepinici (Nitrazepam, Flurazepam, Flunitrazepam - Rohypnol®, Triazolam, Estazolam, Temazepam), care însă influențează motricitatea prin hipotonia musculară, erorile de decizie și diminuarea reflexelor apărute ca reacții nedorite. Zopiclona (preparat Imovane®), este un hipnotic asemănător benzodiazepinelor dotat și cu proprietăți sedative, tranchilizante, miorelaxante și anticonvulsivante. Efectul calmant al sedativelor nu se limitează numai la nivelul sferei psihice, extinzându-se asupra componentelor senzitivo-senzorială și motorie
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
în timpul mersului. Amiotrofia (lipsa de troficitate a mușchiului) este simptomul principal în distrofiile musculare progresive. Acest grup de boli, cu determinism genetic, și deci cu debut precoce, se caracterizează clinic prin amiotrofii proximale și simetrice însoțite de afectarea progresivă a reflexelor osteo-tendinoase în sens proximo- distal. În distrofia musculară pseudohipertrofică (de tip Duchenne), masa musculară este mărită dar structura microscopică și deci proprietățile funcționale ale mușchilor sunt anormale, aceștia fiind deficitari în ceea ce privește forța și rezistența. Modificările genetice afectează nu numai mușchii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de-a lungul sciaticului (lombosciatică). Tabloul clinic poate fi variat: dureri lombare spontane sau provocate prin mobilizare în caz de lumbago, redoare a coloanei lombare și rectitudine, iar în lombosciatică dureri, pareze sau paralizii în teritoriile inervate de sciatic, diminuarea reflexului achilian. Osteoartroza vertebrală poate favoriza spondilolistezisul, herniile de disc, deformările coloanei, compresia rădăcinilor sau trunchiurilor nervoase. Consecințele sunt diferite afecțiuni neurologice specifice leziunilor nervilor periferici: paresteziil contracturi, amiotrofii, fasciculații, parapareze, paraplegii, tulburări senzoriale sau sfincteriene. Alte manifestări ale osteoartrozei sunt
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
paraliziile extremităților. Reacțiile adverse sunt locale și constau în erupții eritematoase. Revulsin® se prezintă sub formă de soluție hidroalcoolică sau unguent conținând nicotinat de benzil. Acest ester are efecte vasodilatator (acționează asupra musculaturii netede vasculare) și revulsiv (prin stimularea unor reflexe cutiviscerale segmentare), utile pentru amelioarea durerilor reumatice, a mialgiilor (inclusiv traumatice) și nevralgiilor. Reacțiile adverse constau în iritație locală; nu se folosește în caz de boli inflamatorii cutanate, arterită obliterantă, microangiopatie diabetică. Având în vedere că bolile reumatice au o
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
devenit tot mai subțire. Avem totuși, volens-nolens, o cale. Remarcabilă a fost, în context, prestația Băncii Naționale, pe fondul unei economii reale precare și al celebrelor falimente bancare din anii 1990-2000. Suntem conduși prin monedă și avem, în acest sens, reflexe pavloviene. Din păcate, s-au degradat foarte mult sistemul educațional și cel de sănătate, înflorind, în schimb domeniul imobiliar și mass-media. Una peste alta, am devenit impotenți economic, deși talentați individual, dezagregați social, culpabili moral, corupți politic, decadenți cultural ș.
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Director", scrisul e real, dar omul nu rezolvă nimic, e așa, ectoplasmic, alunecos, nu poate fi prins în niște repere clare, poate doar secretara. Acești oameni (?) nu doar fac fără să facă nimic, ci și vorbesc fără să spună nimic, reflex al gîndirii absente. Sunt oameni goi pe dinăutru și uneori și pe dinafară, niște fantome, ca politicienii. Am mai văzut în jurul acestor fantome o mulțime de aparate, o lume de aparate. Astea păreau reale și păreau și funcționale: făceau ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
prezent, îi simțim puterea atunci când ne zgâlțâie și face să se miște pământul sub picioarele noastre. Desigur, gândul ne poartă repede la zona de curbură a Carpaților Orientali, amintindu-ne de groaznicele cutremure care ne-au marcat existența. E un reflex logic având în vedere aria întinsă pe care își etalează forța distructivă 3. Cutremurele nu sunt, așadar, decât ultima zvâcnire a alunecării coloșilor est european și ponto moesic sub cel intra alpin. Fenomenul de subducție determină existența în dreptul curburii a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
elitele actuale. Eșecul rus nu a fost de moment, și nici măcar de etapă, ci unul pe termen lung. Acești lupi tineri, purtând flamura pașoptismului, sub care au revendicat origini daco romane, au implementat un proiect etatic de durată cu vădite reflexe negative față de Rusia. Paradoxal, dar perfect explicabil la o privire atentă, rusofobia avea să înregistreze cote alarmante pentru Moscova inclusiv în perioada regimului comunist (instaurat la noi chiar de URSS). Firește, proiectul nu ar fi avut succes fără sprijin extern
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
romanic oriental a fost strâns legată la apartenența la ritul bizantin (greco ortodox și greco catolic), și nu la cel latin (romano catolic). Situația devine explicabilă nu doar prin prisma rolului jucat de Bizanț în creștinarea noastră, ci și a reflexului de autoapărare în fața tendințelor de asimilare din partea unor puteri romano catolice (Ungaria, Austria și chiar Polonia). Să nu cădem în păcatul a gândi că romano catolicismul este o confesiune care deznaționalizează prin ea însăși, ci reticența noastră s-a datorat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a economiilor menajurilor, la o inhibare puternică a consumului pe credit, ceea ce ar însemna practic o schimbare a modului de viață american. Fără aceste schimbări, locul dominant și rolul hegemonic al Statelor Unite în lume sunt puternic amenințate. China economisește din reflexe tradiționaliste și din precauție, confruntîndu-se ea însăși cu o degradare a sistemului său de protecție socială și de educație, cu șomaj și mari discrepanțe sociale. Cel mai bine se vede criza în dansul monedelor și ratelor de schimb pe plan
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Nike), Be yourself (Calvin Klein), Think Different (Apple). Altădată, ea afișa fața radioasă a mărfii: acum, pune în scenă războiul, sida, pedeapsa cu moartea, respectul față de mediul înconjurător, rasismul, drepturile omului. Nu este vorba doar de a stimula nevoi și reflexe condiționate, ci și de a crea legături emoționale cu marca, promovarea imaginii devenind mai importantă decât cea a produsului. Expansiunea publicității societale și a viziunilor de mărci care-i face pe adversari să denunțe o nouă formă de mașinație comercială
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și social s-a schimbat, ideea „ororii” consumeriste își continuă drumul. Ea este sistematic exprimată, cu mai multă sau mai puțină violență, în presă, în cadrul curentelor antipublicitare, în mișcările New Age, de către intelectualii consumofobi: ea a devenit mai ales un reflex intelectual care se declanșează cvasiautomat la contactul cu stimulul „societate de consum”. Este măcar adevărată? Și până unde? Este adevărat că hiperconsumatorul e condamnat, asemenea lui Tantal, să suporte la nesfârșit supliciul bucuriilor furate, să trăiască într-o stare de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să i se substituie un bacant al lui Hades, ca un mort sau moartea însăși să ia în posesie trupul (antropologia africană ne-o confirmă și ea). Cu Gorgo, s-ar zice că masca se esențializează, purtând întipărit pe chip reflexul lumii de dincolo, reflex care exprimă, spune Vernant, „groaza cumplită, oroarea inspirată de o alteritate radicală” cu care omul se identifică, transformându-se în piatră, încremenit într-o imobilitate asemănătoare celei a colossos-ului înălțat spre cer. În context african, examinând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un bacant al lui Hades, ca un mort sau moartea însăși să ia în posesie trupul (antropologia africană ne-o confirmă și ea). Cu Gorgo, s-ar zice că masca se esențializează, purtând întipărit pe chip reflexul lumii de dincolo, reflex care exprimă, spune Vernant, „groaza cumplită, oroarea inspirată de o alteritate radicală” cu care omul se identifică, transformându-se în piatră, încremenit într-o imobilitate asemănătoare celei a colossos-ului înălțat spre cer. În context african, examinând fetișul de lemn sau
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
așa cum se întâmplă și în relația cu Gorgo. În violența întâlnirii cu cea mai radicală alteritate, intervine întotdeauna și un „efect al oglinzii”, oglindă care te trimite la propria umbră, la propria transformare în fantomă. Creând profunzimea necesară jocului de reflexe, oglinda susține, în același timp, ca factor intermediar, privirea îndreptată asupra alterității. De altfel, miracolul, extraordinarul miracol al dragostei (wonder, wondrous, miracle ), nu era, în Regele Ioan, cel trăit de principele Lewis atunci când o privește pe Blanch, „miracolul” de a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
e-ntruchipată-n ei; Deși e umbra fiului tău doar, Se face-un soare, fiul tău o umbră. Jur, niciodată nu m-am îndrăgit Ca pân-acum, pe mine, ’ntr-acest chip Scris, în privirea ei, cu-atâta har1. În acest joc de reflexe și de umbre, născut din intensitatea unor priviri îndrăgostite, cine deține reala, adevărata forță: reflexul sau umbra? Ființa reală? E cu neputință de știut, într-atât privirea iubirii are puterea de a face să răsară umbre, ele însele deținătoare de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
umbră. Jur, niciodată nu m-am îndrăgit Ca pân-acum, pe mine, ’ntr-acest chip Scris, în privirea ei, cu-atâta har1. În acest joc de reflexe și de umbre, născut din intensitatea unor priviri îndrăgostite, cine deține reala, adevărata forță: reflexul sau umbra? Ființa reală? E cu neputință de știut, într-atât privirea iubirii are puterea de a face să răsară umbre, ele însele deținătoare de putere. Dar umbrele acestea ascund și capcane, amăgiri care fac ca unele priviri ce par
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mormânt, dar oare orbii nu stăteau și ei așezați pe niște pietre încă de la începutul piesei? Acțiunea demarase tocmai în acest spațiu cu personaje plasate astfel încât preotul mort și nevăzătorii încă vii să se afle în centrul unui joc de reflexe, să-și răsfrângă reciproc imaginea. Descoperirea preotului ce-și dăduse obștescul sfârșit la câțiva pași de ei va transforma așteptarea de până atunci a orbilor (întoarcerea la azil, sub îndrumarea ghidului și păzitorului lor) într-o așteptare a morții, o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
O operă de artă, da, încă ireală”. Așa se explică și de ce propria-i contemplare în oglindă o fascinează: în imaginea răsfrântă de apele oglinzii, ea își caută adevărata identitate, o realitate mai puțin carnală și mai ales spirituală, realitatea reflexului, a dublului, a spectralului. Oare nu seamănă oglinda femeii narcisiste cu acea oglindă din Visul..., montată deasupra orgii din biserică pentru a-l ajuta pe organist să urmărească desfășurarea slujbei religioase? Doar ea îi permite acestuia să vadă lumea pe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acestuia să vadă lumea pe față, lumea reală fiind doar o copie pe dos, un revers al lumii autentice, o contrafacere. Prin jocul reflectării inverse, oglinda restaurează adevărul, ordinea inițială. Cheia enigmei, secretul ascuns sunt scoase la iveală de un reflex, de un vis, de o imagine spectrală. În prologul la Visul..., Agnes, fiica lui Indra, coboară purtată de un nor pe pământ, printre oameni; în ultimul tablou al piesei, ea va găsi explicația tuturor celor văzute aici: materia terestră a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
camera cu oglinzi” ia locul mai vechii camere „a aparițiilor”. Repetatele răsfrângeri ale imaginilor anulează, în cele din urmă, realitatea, instalând o „absență solemnă”, care transformă încăperea într-o anticameră a morții. În arhitectura spațiului Marelui Balcon, înlănțuirea și întretăierea reflexelor este și o înlănțuire, o răscruce a mormintelor. Fiecare contemplare în oglinzile din saloane înseamnă o intrare în moarte, iar în Camera doamnei Irma, situată în centrul edificiului, oglinda dublă din fundul scenei se deschide, în tabloul al nouălea, lăsând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
reflectă o realitate compactă și continuă”. În teatru, spectralul nu există decât dacă e înscris în vizibil, în materialitate. În teatru, adică în acea sferă paradoxală a „durei aparențe”, care ține în egală măsură de rigiditatea monumentalului și de evanescența reflexului. În jocurile de reflexe din teatrul lui Genet, oglinda lui Narcis stă alături de cea a lui Gorgo. Antichitatea, ne amintește Vernant 1, cunoștea trei mari mituri legate de oglindă: al Gorgonei, al lui Dionysos și al lui Narcis. La ieșirea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și continuă”. În teatru, spectralul nu există decât dacă e înscris în vizibil, în materialitate. În teatru, adică în acea sferă paradoxală a „durei aparențe”, care ține în egală măsură de rigiditatea monumentalului și de evanescența reflexului. În jocurile de reflexe din teatrul lui Genet, oglinda lui Narcis stă alături de cea a lui Gorgo. Antichitatea, ne amintește Vernant 1, cunoștea trei mari mituri legate de oglindă: al Gorgonei, al lui Dionysos și al lui Narcis. La ieșirea din templul de la Lycosura
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ca reflectare, dar o reflectare în centrul căreia se află Celălalt, străinul de esență divină, întruchipare a unei alterități a cărei expresie extremă o constituie Gorgo. Oglinzile lui Genet sunt, într-un anume fel, urmașele oglinzilor antice. Ele servesc drept reflex unui spectral ce ține deopotrivă de oglinda lui Narcis și de aceea a lui Gorgo. E de ajuns, pentru a ne convinge, să-l ascultăm pe Archibald din Negrii: „Teatrul! Locul unde ne jucăm de-a oglinditul, numai că, încetul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]