3,182 matches
-
Acesta se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoană ar fi acesta: "Naškodio si sebi" „Ți-ai dăunat ție însuți”. Are formă neaccentuată la genitiv/acuzativ și la dativ. Cea de acuzativ se folosește la diateza reflexivă a verbelor: "Ja sam se počešljao" „M-am pieptănat”, "Ti si se počešljala" „Te-ai pieptănat” (feminin), "Sestra se počešljala" „Sora s-a pieptănat”, "Dječaci su se počešljali" „Băieții s-au pieptănat”. Numai pronume sunt "tko" „cine” și "što" „ce
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Cum ați aflat că voi fi în Zagreb?”, "Nikada nisam znao gdje sam" „Niciodată n-am știut unde sunt”. Când sunt mai multe enclitice diferite care se succed, ordinea lor este: Când sunt asociate două pronume personale neaccentuate, inclusiv cel reflexiv: Procliticele se plasează în felul următor: Iată câteva construcții diferite de cele din română ale unor propoziții subordonate. Propoziția circumstanțială de scop poate fi construită în mai multe feluri: Propoziția circumstanțială consecutivă poate avea predicatul la indicativ prezent ("Škola je
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
gramaticale clitice, care pot fi enclitice (plasate după un cuvant cu accent) sau proclitice (plasate înaintea unui cuvânt cu accent). Enclitice sunt particulă interogativa "li" (cu sensul aproximativ „oare”), pronumele personale forme scurte (de exemplu "ga" „îl”, "mi" „îmi”), pronumele reflexiv "se", formele scurte ale verbelor auxiliare, de exemplu cel al viitorului, "ću" „voi”. Proclitice sunt prepozițiile monosilabice și unele bisilabice, unele conjuncții monosilabice, cuvantul de negație "ne". Din punctul de vedere al accetuării, encliticele și procliticele formează un singur cuvânt
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
folosită în general ("On je vidi" „El o vede”), și "ju", înaintea verbului auxiliar "je" ("On ju je video" „El a văzut-o”) și după formă negata a acestuia: "Nije ju video" „Nu a văzut-o”. 8. Pronumele "sebe" este reflexiv. Se referă totdeauna la subiectul propoziției, de orice gen, număr și persoana ar fi acesta: "Ona govori za sebe i ja govorim za sebe. Zašto ți ne govoriš za sebe?" „Ea vorbește pentru sine și eu vorbesc pentru mine. Tu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
govori za sebe i ja govorim za sebe. Zašto ți ne govoriš za sebe?" „Ea vorbește pentru sine și eu vorbesc pentru mine. Tu de ce nu vorbești pentru tine?” Are forma scurtă numai la acuzativ. Aceasta se folosește la diateza reflexiva a verbelor: "On ide da se šeta. Ja idem da se šetam s njim. Hoćes li da se šetaš să nama?" „El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
o inteligență deosebită. Cu inteligență și ambiție putem găsi profesii ce sunt bazate pe respectarea corectă a unor reguli, precum cea de jurist sau de contabil, care nu cer o creativitate deosebită. Cu inteligență și creativitate putem descoperi profesii mai reflexive în care se lucrează în ritm propriu, precum cea de psiholog. De asemenea cu inteligență dar fară creativitate și ambiție există profesii precum cea de bibliotecar sau de comerciant, ce utilizează o singură caracteristica dezvoltată. Cu ambiție dar fără creativitate
Modelul celor 3 inele () [Corola-website/Science/308906_a_310235]
-
conceptuale proprii motivelor plastice evidențiate. Elena Greculesi, după o îndelungată experiență de viață și familiarizare cu arta sa, pare să fie un spirit calculat și auster, dar operele sale sunt marcate de o acută sensibilitate. Pictura ei este simultan atitudine reflexivă și substanță expresivă, sinteză mirabilă a purității percepției artistice și a exprimării unor idei și stări de mare intensitate. Efuziunile emoționale se temperează însă în acorduri grave, sublimate în culori evanescente, în griuri aurite și-n strălucire de sidef..."" În
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
poeme, nici lirismul sentimental din "Cântice"»; «versul se clasicizează, anecdota și morala pătrund în poem»; «ereticul Miron Radu Paraschivescu străbate și el, fără revoltă, deșerturile literaturii sfătoase, „înaripate“ (cum o numește critica momentului), scriind, pe teme curente, poeme didactice și reflexive, fără originalitate» (SSra, I 24), după cum certifică Eugen Simion. Dar printre textele ce se constituie în tributul dat și de Miron Radu Paraschivescu proletcultismului - "Cântarea României, Cinci toasturi de ziua partidului" etc. - se ivesc și câteva caligrafii, memorabile poeme ale
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Steaua", debutul editorial constituindu-l volumul de poezie Intimitatea verbului, apărut în 1981. A mai colaborat la „Luceafărul", „Convorbiri literare", „Viața românească", „Caiete critice", „România literară" etc. Din 1997, este re-dactor-șef al revistei „Viața românească". Intimitatea verbului anunță un lirism reflexiv, retractil, livresc, abstractizant, de care autorul nu se va despărți nici în volumele următoare. Temele predilecte sunt destinul, dra-gostea, cunoașterea, adevărul, memoria, existența / inexistența, moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cu-vintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor". Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui Dragomir. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini și
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
prezent, viitor simplu și viitor compus), două număre (singular și plural, există și rămășițe ale dualului), trei persoane (eu/noi, tu/voi, el/ei), două aspecte (perfectiv și imperfectiv), trei moduri (indicativ, imperativ și condițional), trei diateze (activă, pasivă și reflexivă), șapte cazuri (nominativ, gentitiv, acuzativ, dativ, instrumental, locativ și vocativ) și trei genuri (masculin, feminin și neutru, feminin și neutru schimbând în așa-numit „nemasculin” la plural). Limba poloneză este unica limbă slavă în care atât în limbajul comun cât
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
forms (unconjugated) have the suffix "-y" ("much'a"= "kiss"; "much'a-y" = "to kiss"). The endings for the indicative are: To these are added various suffixes to change the meaning. For example, "-chi" is a causative and "-ku" is a reflexive (example: "wañuy" = "to die"; "wañuchiy" = to kill "wañuchikuy" = "to commit suicide"); "-naku" is used for mutual action (example: "marq'ay"= "to hug"; "marq'anakuy"= "to hug each other"), and "-chka" is a progressive, used for an ongoing action (e.g., "mikhuy
Limbi quechua () [Corola-website/Science/314423_a_315752]
-
orientarea în carieră, educația adulților și altele; ... f) dezvoltarea și extinderea competențelor transversale privind interacțiunea și comunicarea cu mediul social și cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind organizarea, conducerea și îmbunătățirea performanței strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități și altele. ... (6) Descrierea competențelor menționate, precum și a modalităților de evaluare și certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269910_a_271239]
-
sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenței la un gen literar), reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidențierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte narațiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.). II. COMPETENȚE GENERALE, COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI ASOCIATE Tabelul de mai jos cuprinde competențele
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, potere, �� volere); verbele impersonale; verbe defective; ● Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente"; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.”
Pata: un volum despre activismul pentru dreptul la locuire decentă () [Corola-website/Science/296128_a_297457]
-
rupă.” Să fie oare lumea descrisă în sonetul 66, cu adevarat, o lume pe dos? Nu cumva îți pare, mai curînd, iubite cetitor, o lume cunoscută? Lumea, pur și simplu, așa cum e? În aceste condiții, să fie oare moartea omului reflexiv singura soluție la repugnanta împrejmuire? Skakespeare își închide sonetul printr-un distih ce lasă a se înțelege că iubirea ar fi capabilă să alunge dorința autodizolvantă. Traduce, retoric și interogativ, Tomozei: „Scîrbit de tot, m-aș stinge fără glas,/ dar
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
în care cuvintele sunt folosite, de la utilizarea cuvântului „om” cu literă capitalizată pentru a te referi la întreaga umanitate, până la pronumele personal standard „el” ce devine pronume pentru o persoană de gen incert, sau ca o înlocuire a clasicei diateze reflexive. Acesta este exemplu cel mai evident al schimbărilor dintre dicțiune și discurs pe care postmodernismul le patronează. Un concept important în perspectiva postmodernă asupra limbii este ideea de „joc”. În contextul postmodernismului, joc înseamnă schimbarea cadrului de conexiune al ideilor
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
selectarea corectă a pronumelui, sistemul genurilor mai poate fi simplificat la trei clase la singular și două la plural. Forma verbelor poloneze se modifică după persoana, numărul și genul subiectului. Verbul se mai caracterizează și prin categoriile de diateză (activă, reflexivă și pasivă), aspect (imperfectiv și perfectiv), mod (indicativ, imperativ, condițional, participiu și gerunziu), și timp (prezent, trecut și viitor). Dacă se iau în considerare formele temporale combinate cu cele aspectuale, numărul timpurilor se ridică la cinci. În trecut au existat
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
genuri gramaticale, "den" și "det", genul comun și neutru. Spre deosebire de substantive, pronumele au o formă adițională de obiect gramatical, derivată de la forma antică a dativului. "Hon", de exemplu, are următoarele forme de nominativ, posesiv și obiect: Suedeza folosește și pronumele reflexive posesive pentru persoana a treia (acestea făcând referire la subiectul propoziției), o caracteristică limitată limbilor germanice de nord. Suedeza avea în trecut genitivul, care era poziționat la sfârșitul sau la începutul frazei. În suedeza modernă, genitivul este reprezentat de terminația
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
un domeniu al filozofiei ce conține atât ontologia cât și cosmologia. Ba mai mult, conform lui C. I. Lewis metafizica ar cuprinde ontologia și epistemologia, "ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive." În sensul său ontologic (în secolul XX), conceptul de metafizică semnifică ceea ce este dincolo de fizică, de fizicalitatea lumii înconjurătoare și, deci, dincolo de real sau de experimental.
Metafizică () [Corola-website/Science/298223_a_299552]
-
Exemplu: "be" „înăuntru” (pe lângă verbe ce exprimă deplasarea către interior) - "bent" sau "benn" „înăuntru” (pe lângă verbe ce nu exprimă deplasarea) - "bentről" „dinăuntru” (pe lângă verbe ce exprimă deplasarea dinspre interior). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Se consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Pronumele personale prezintă
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
activă. Este vorba de toate verbele tranzitive și de marea majoritate a celor intranzitive: "j’ai mangé une pomme" „am mâncat un măr”, "elle aurait volé en ballon" „ea ar fi zburat cu balonul”. Être se folosește pentru toate verbele reflexive ("nous nous sommes promenés" „ne-am plimbat”, "s’être entendus" „a se fi înțeles”). Tot cu acest auxiliar se formează și timpurile compuse ale unor verbe active intranzitive: "vous êtes venus" „ați venit”, "qu’elle soit arrivée" „(ea) să fi
Verb auxiliar () [Corola-website/Science/317536_a_318865]
-
română se poate exprima cu verb la persoana a III-a singular, cu subiect exprimat prin pronume nehotărât (Oricine trecea pe drum...") sau fără subiect exprimat prin cuvânt aparte. În al doilea caz, verbul poate fi cu sau fără pronumele reflexiv "se" ("Aici se doarme bine", Sună de ieșire"), ori la plural fără pronumele "se": Au adus marfă". Se mai exprimă și la persoana a II-a singular ("Cum îți vei așterne, așa vei dormi) sau la persoana I plural: "Nu
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]
-
personal "on": On a souvent besoin d'un plus petit que soi" „Deseori ai/avem nevoie de cineva mai mic ca tine/noi”. Există și o contrucție tot la persoana a III-a singular, numită cu verb impersonal la forma reflexivă cu sens pasiv, în care subiectul gramatical este "il" și agentul este nedeterminat sau general: Il se vend beaucoup de livres" „Se vând multe cărți”. Un astfel de subiect mai poate fi și la persoana a II-a plural: "Vous
Persoană (gramatică) () [Corola-website/Science/317546_a_318875]