3,156 matches
-
București (1960) Expoziția cu lucrări alese din anuala de grafică - București (1960) Salonul Republican de grafică București (1960) Expoziția de desen și gravură în cadrul Muzeului de Artă România - București (1961) Expoziția de gravură militantă “Parcul de Cultură București” (1961) Expoziția retrospectivă de grafică militantă (1961) Expoziția tinerilor artiști - București (1963) Expoziția Națională de Artă Plastică - București (1964) Expoziția anuală de grafică - București (1964) Expoziția de desen și gravură Sala Dalles - București (1966) Expoziția Națională de Artă Plastică - București (1966) Expoziția Națională
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
spovedania săptâmânală curățeniei săptămânale a unei camere de praf și a recomandat practicarea meditației și a examinării de sine sau introspecției de două ori pe zi: odată dimineață, ca o pregătire pentru a înfrunta ziua, și încă odată seară, ca retrospectivă. Sfaturile sale despre aplicatibilitatea practică a teologiei erau adesea subsumate în citatul sau de acum faimos, „Roagă-te, Crede și Nu-ți fă griji”. Îi călăuzea pe creștini să îl recunoască pe Dumnezeu în toate lucrurile și să își dorească
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
directorul universității IUAV. În anul 1936, obține prima sa intervenție artistică importantă, în cadrul Universității Ca' Foscari din Veneția, unde se va întoarce după douăzeci de ani, în 1956, pentru a-și modifica prima creație. În 1948, cu ocazia unei expoziții retrospective dedicată artistului Paul Klee începe colaborarea cu Bienalele Venețiene care îl afirmă ca maestru al artei de a prezenta arta. Scarpa participă la numeroase expoziții naționale și internaționale la Londra, New York, Madrid și Paris. În 1956, după obținerea Premiului Național
Carlo Scarpa () [Corola-website/Science/325645_a_326974]
-
ani mai târziu, expune la Salonul de Toamnă din Paris, precum și la expoziția internațională de artă din "Glaspalast" din München. Primele expoziții personale sunt organizate în 1912 la Magdeburg și Weimar. Paul Cassirer îi organizează în 1913 o mare exopziție retrospectivă. Cu această ocazie apare o monografie consacrată pictorului sub semnatura lui Hans Kaiser. În același an, Beckmann împreună cu Max Liebermann, Ernst Barlach și Max Pechstein părăsesc definitiv Secesiunea berlineză. La începutul primului război mondial, Beckmann se înrolează în serviciul sanitar
Max Beckmann () [Corola-website/Science/322184_a_323513]
-
denumite „Noul Obiectivism” ("Die neue Sachlichkeit"). Prima expoziție personală a Lui Max Beckmann în America are loc în 1926 în galeria „"New Art Circle"” din New York. Între 19 februarie și 1 aprilie 1928, Gustav F. Hartlaub organizează o importantă expoziție retrospectivă cu operele lui Beckmann în "Kunsthalle" din Mannheim. În același an i se acordă Premiul de Onoare al artiștilor germani și Medalia de Aur a orașului Düsseldorf. Prima expoziție personală a lui Max Beckmann la Paris are loc între 15
Max Beckmann () [Corola-website/Science/322184_a_323513]
-
august 1947, soții Beckmann se îmbarcă în Rotterdam pe bordul vasului "Westerdam" cu destinația Statele Unite ale Americii, unde Max Beckmann preia postul de profesor provizoriu la "Washington University Art School" (Saint Louis). În mai-iunie 1948 are loc o mare expoziție retrospectivă cu operele sale la "City Art Museum" din Saint Louis. În anul următor, Beckmann acceptă postul de profesor de pictură și desen la "Brooklin Museum School of Art" din New York. Cu ocazia celei de a XXV-a Bienală de la Veneția
Max Beckmann () [Corola-website/Science/322184_a_323513]
-
sale, ea a creat mai bine de 200 de picturi, desene și litografii, acum în mai multe muzee sau în posesia prietenilor și a familiei răspândite prin toată Europa. În 1998, Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania a organizat o expoziție retrospectivă și a cumpărat 50 de picturi ale ei, unele dintre acestea aflându-se expuse permanent în muzeu. În 1999, colecția Gundelsheim a fost de asemenea expusă la München, la . În 2001, din Viena a cumpărat trei portrete de ofițeri din
Edith Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329595_a_330924]
-
sale, ea a creat mai bine de 200 de picturi, desene și litografii, acum în mai multe muzee sau în posesia prietenilor și a familiei răspândite prin toată Europa. În 1998 Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, Germania a organizat o expoziție retrospectivă și a cumpărat 50 de picturi ale ei, unele dintre ele aflându-se expuse permanent în muzeu. În 1999, colecția Gundelsheim a fost de asemenea expusă la München, la . În 2001, din Viena a cumpărat trei portrete de ofițeri din
Casa de Soterius von Sachsenheim () [Corola-website/Science/329594_a_330923]
-
să studieze clarinetul. Și așa, au pornit-o amândoi, bunic și nepot, din poartă în poartă, pe la vecini, să întrebe dacă nu are cineva un clarinet de vânzare. Negăsind clarinet, s-a văzut nevoit să se reîntoarcă la vioară. Privind retrospectiv, cu maturitatea omului care a trăit și și-a hrănit sufletul, o viață, din cântatul la vioară, Ioan Fernbach concluzionează: „muzica este cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat și pe care îl pot face”. A știut dintotdeauna
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
psihic-social. Numai că demonstrația, deși cu notații succinte și tipologii variate, e mai curând retorică decât artistică, în pofida efortului montezei Adina Georgescu-Obrocea (Pr. ACIN) de a o disimula. „Rolul era scris cu mult mai interesant decât a fost făcut...” - aprecia retrospectiv protagonista.”" Fostul regizor Mihnea Columbeanu consideră că rolul interpretat de Irina Petrescu în acest film este "„principalul ei rol de maturitate”", regizoarea și actrița reușind "„să construiască un personaj profund și complex, urmărind cu acuitate și o mare finețe a
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
Lomnasan, Carmen Paraschivescu, Ileana Micodin, Popa Ala Jalea, Ion Atanasiu, Mircea Nechita și Ștefan Iacobescu, iar în lunile noiembrie-decembrie 2003, are loc o expoziție personală de grafică, la Galeria Sabina & Jean Negulescu. I se face un catalog și o expoziție retrospectivă, post mortem, în 2003, cu gravură alb negru și color, prin grija artistului plastic Ibrahima Keita. Este prezent cu lucrări în muzee: Muzeul Național de Artă al României (București), Muzeul de Artă Vizuală (Galați) și Muzeul de Artă (Tulcea) și
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
perioadă locuri din Torun și multe peisaje. Numele său este purtat de una din străzile din Torun. Julian Falat, a fost directorul Departamentului de Artă pe vremea ministeriatului lui Anthony Ponikowskiego. În anul 1925, Julian Falat a organizat o expoziție retrospectivă în Cracovia și Varșovia. Falat moare în Bystra Śląska la 9 iulie 1929. Un muzeu din Polonia, numit Fałatówka, este dedicat lui. Din cei trei copii doar Kazimierz (Togo) (1904-1981), a continuat să picteze în acuarelă. Unele lucrări, au fost
Julian Fałat () [Corola-website/Science/329322_a_330651]
-
Varșovia (1923) și la Palatul de Arte din Cracovia (1924). La Expoziția Națională din Poznan (Powszechna Wystawa Krajowa) din anul 1929, Józef Pankiewicz primește medalia de aur. În 1933, Institutul de promovare culturală din Varșovia a organizat o mare expoziție retrospectivă pentru a sărbători cea de a 40-a aniversare a carierei sale artistice. Ziua de naștere a artistului din anul 1936, zi în care se aniversa și împlinirea a vârstei de 70 de ani, a determinat organizarea unei expoziții a
Józef Pankiewicz () [Corola-website/Science/329300_a_330629]
-
Expoziția cenaclului plastic din Bacău. [Expune și Nicu Enea]. "Steagul roșu", 10 dec 1955. Autorul articolului semnează C. I. Enășoaie, V[ictor]. Pictorul Nicu Enea - înzestrat cântăreț al plaiurilor moldovene. "Steagul roșu", nr. 2591, 28 mai 1961, p. 2. Expoziție retrospectivă, la Muzeul regional Bacău, cuprinzând 66 de lucrări. Articolul conține date biografice Nicu Enea și reproduceri după: “Autoportret la 30 de ani”, “Mama oarbă”, “Barajul Hidrocentralei “V. I. Lenin” de la Bicaz”, “Revoltă din mină de la Lapoș”. Enea, Nicu. Tătăroaice. [Reproducere
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
date biografice și reproducerile “Peisaj la Mogoșoaia”, “Barajul de la Bicaz”, “Iarnă la Valea Arinilor”, “Mama oarbă”, “Nud” și “Autoportret”. Enea, Nicu. 1. Peisaj. 2. Natură moartă. 3. Iarnă. [Reproduceri]. "Ateneu", 2, nr. 2, feb 1965, p. 14. Coban, Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la Galeria de artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la Galeria de artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor uitat? Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 5, măi 1965, p. 5. Articolul conține reproducerea “Cosașii”. Catalog retrospectiv Nicu
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor uitat? Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 5, măi 1965, p. 5. Articolul conține reproducerea “Cosașii”. Catalog retrospectiv Nicu Enea 18 martie - 1 mai 1965. Bacău, 1965. 56 p. cu reprod. Cronică. [Expoziție retrospectivă “Nicu Enea” cuprinzând 128 de lucrări, organizată de Muzeul Regional Bacău, în perioada 18 martie - 1 mai 1965]. "Artă plastică", nr. 5 / 1965, p.
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Coban, Grigore V. Un pictor uitat? Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. "Ateneu", 2, nr. 5, măi 1965, p. 5. Articolul conține reproducerea “Cosașii”. Catalog retrospectiv Nicu Enea 18 martie - 1 mai 1965. Bacău, 1965. 56 p. cu reprod. Cronică. [Expoziție retrospectivă “Nicu Enea” cuprinzând 128 de lucrări, organizată de Muzeul Regional Bacău, în perioada 18 martie - 1 mai 1965]. "Artă plastică", nr. 5 / 1965, p. 275. Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]. Parcul Herăstrău Pavilioanele A și B. București, Sfatul Popular; Comitetul
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
18 martie - 1 mai 1965. Bacău, 1965. 56 p. cu reprod. Cronică. [Expoziție retrospectivă “Nicu Enea” cuprinzând 128 de lucrări, organizată de Muzeul Regional Bacău, în perioada 18 martie - 1 mai 1965]. "Artă plastică", nr. 5 / 1965, p. 275. Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]. Parcul Herăstrău Pavilioanele A și B. București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Catalogul expoziției numără 84 de lucrări și conține reproduceri după lucrările: “Autoportret”, “Tătăroaice la fântână”, “Portul Dubrovnic”, “Odihnă pe câmp - Compoziție”, “Mama
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
84 de lucrări și conține reproduceri după lucrările: “Autoportret”, “Tătăroaice la fântână”, “Portul Dubrovnic”, “Odihnă pe câmp - Compoziție”, “Mama oarbă”, “În portul Dubrovnic 1934”, “Poezie - Compoziție”, “Dânsul - Compoziție” și “Cosașii”. Frunzetti, Ion."' Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. În: "Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]." București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Brudiu, M. Retrospectivă de pictură Nicu Enea. [La sala Fondului plastic din Galați]. "Viață nouă", 22, nr. 6561, 13 ian 1966. Articolul conține reproduceri după lucrările “Iarnă la
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Brudiu, M. Retrospectivă de pictură Nicu Enea. [La sala Fondului plastic din Galați]. "Viață nouă", 22, nr. 6561, 13 ian 1966. Articolul conține reproduceri după lucrările “Iarnă la Valea Arinilor” și “Cosașii”. Jalea, I. Retrospectivă Nicu Enea la București. "Ateneu", 3, nr. 9, sep 1966, p. 14. Antonescu, Eugenia.Creația plastică pe meleaguri băcăuane. Catalog. Bacău, Comitetul Regional pentru Cultură și Arta; Muzeul Regional, 1967, p. 4, 5, 6. Referiri la Nicu Enea. Coban, Grigore
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
29, nr. 6580, 11 apr 1974, p. 2. Coban, Grigore V"'. Nicu Enea - desenator. "Ateneu", 11, nr. 4, apr 1974, p.11. Barbosa, Octavian. Enea, Nicolae. În: "Octavian Barbosa. Dicționarul artiștilor români contemporani." București, Meridiane, 1976, p. 172. Mardare, Măndica. Retrospectivă Nicu Enea - eveniment artistic cu semnificații deosebite pentru băcăuani. "Steagul roșu", 33, nr. 6812, 27 mai 1978, p. 6. Bujor, Doina. Retrospectivă de pictură și grafică Nicu Enea - sărbătoare a culorii și luminii. "Steagul roșu", 33, nr. 6814, 10 iun
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
deosebite pentru băcăuani. "Steagul roșu", 33, nr. 6812, 27 mai 1978, p. 6. Bujor, Doina. Retrospectivă de pictură și grafică Nicu Enea - sărbătoare a culorii și luminii. "Steagul roșu", 33, nr. 6814, 10 iun 1978, p. 6. Coban, Grigore V"'. Retrospectivă Nicu Enea. Jurnalul galeriilor. "Ateneu", 15, nr. 2, iun 1978, p. 12. Enea, Nicu. 1. Natură statică cu ceramică. 2. Autoportret. 3. Peisaj cu stejari. 4. Peisaj la Dubrovnik. 5. Elvira. 6. Autoportret cu ștergar. 7. Peisaj cu dealuri. 8
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
p. 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12. Retrospectivă de pictură și desen Nicu Enea. "Buletinul cultural-educativ", trim. 2, 1978, p. 13. Ciucă, Valentin."' Nicu Enea. "România literară", 11, nr. 39, 28 sep 1978, p.18. Deac, Mircea. Jurnalul galeriilor. Retrospectivă Nicu Enea [la sală Dalles]. "Informația Bucureștiului", 26, nr. 7809, 28 oct 1978. Grigorescu, Dan. Un artist reprezentativ al specificului românesc. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. (Cronică plastică). "România liberă", 36, nr. 10581, 2 nov 1978, p. 2. Cârneci
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Ciucă, Valentin."' Nicu Enea. "România literară", 11, nr. 39, 28 sep 1978, p.18. Deac, Mircea. Jurnalul galeriilor. Retrospectivă Nicu Enea [la sală Dalles]. "Informația Bucureștiului", 26, nr. 7809, 28 oct 1978. Grigorescu, Dan. Un artist reprezentativ al specificului românesc. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. (Cronică plastică). "România liberă", 36, nr. 10581, 2 nov 1978, p. 2. Cârneci, Radu. Un pictor al timpului său. [Retrospectivă Nicu Enea la sala Dalles]. "Contemporanul", nr. 44, 3 nov 1978. Articolul conține reproducerea “Autoportret
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]