5,505 matches
-
gesturilor făcute cu mâinile sau cu brațele, adesea folosind armele sau uneltele din vremea respectivă. În general, reprezentarea omului în pictură și sculptură s-a realizat după niște canoane: • în sculptura egipteană: corpul este geometrizat, simplificat în atitudini statice și rigide; • în pictura bizantină: omul este spiritualizat și reprezentat prin forme plate, decorative, proporțiile variind în funcție de spațiul arhitectural; • în arta romantică: forma, proporțiile corpului sunt încorporate elementelor arhitectonice pe care le decorează; • în stilurile clasice umaniste (de exemplu: renașterea, clasicismul greco-roman
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal de avertizare a unui elev) sau de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicării gestuale. Am analizat și interpretat, pe rând, rezultatele semnificative statistic pentru fiecare categorie a grilei de observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala de clasă cu o postură a corpului rigidă sau aplecată/încovoiată comparativ cu cei care prezintă o reactivitate scăzută la stres și adoptă o postură relaxată (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 12,04 18,68, p < 0,01) [Anexa 6]. Analizând aceste diferențe, putem menționa faptul că
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este explicat din punct de vedere anatomic de ,,mușchii netezi, comandați de sistemul neurovegetativ, care au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres"143. Postura rigidă a profesorilor cu reactivitate accentuată la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment de superioritate, aroganță, neadaptare. La fel și postura aplecată/încovoiată se întâlnește mai ales la profesorii obosiți, descurajați, timizi, negativiști, stări psihice care pot să apară pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificativă este corelația între gesturile profesorilor și efectul produs asupra elevilor. Astfel, pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stres) și eficientizează gesturile (cu reactivitate scăzută la stres), atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are o expresie facială amenințătoare în timpul comunicării didactice; - stabilește contact vizual de sus în jos cu elevii. b) reflectă natura ostilă a relației de comunicare cu elevii: - nu se deplasează, păstrând astfel distanța față de elevi; - încrucișează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
afectiv al mesajului profesorului și de a indica starea emoțională a acesteia. Din păcate, nu toate gesturile înlesnesc o funcție formativ-pedagogică, fapt demonstrat de prezența unui număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris insistent; încrucișarea mâinilor atunci când clarifică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
6 Grad didactic II, vechime în învățământ 12 ani, Liceul Industrial H Anexa 6 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind postura corpului profesorilor în funcție de reactivitatea la stres (12,04 18,68) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.postură rigidă 17 3 20 2. postură relaxată 24 44 68 3. postură încovoiată 9 3 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 18,682 df = 2 p = ,000 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 18
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
postură rigidă 17 3 20 2. postură relaxată 24 44 68 3. postură încovoiată 9 3 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 18,682 df = 2 p = ,000 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 18 5 23 2. postură relaxată 24 40 64 3. postură încovoiată 8 5 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 12,040 df = 2 p = ,002 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 18
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
postură rigidă 18 5 23 2. postură relaxată 24 40 64 3. postură încovoiată 8 5 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 12,040 df = 2 p = ,002 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 18 4 22 2. postură relaxată 24 43 67 3. postură încovoiată 8 3 11 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 16,570 df = 2 p = ,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 15
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
postură rigidă 18 4 22 2. postură relaxată 24 43 67 3. postură încovoiată 8 3 11 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 16,570 df = 2 p = ,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 15 4 19 2. postură relaxată 24 44 68 3. postură încovoiată 11 2 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 18,682 df = 2 p = ,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 17
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
postură rigidă 15 4 19 2. postură relaxată 24 44 68 3. postură încovoiată 11 2 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 18,682 df = 2 p = ,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1. postură rigidă 17 4 21 2. postură relaxată 24 43 67 3. postură încovoiată 9 3 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val. = 16,436 df = 2 p = ,000 Anexa 7 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind expresia facială a profesorilor în funcție de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de sprijin care își dispută domeniul consilierii psihologia, psihiatria, asistența socială și consilierea din punctul de vedere al formării profesionale, al referințelor legale și al rolurilor fiecărui specialist. Trebuie avut în vedere faptul că granițele acestor profesiuni nu sunt foarte rigide, rolurile se confundă și se suprapun uneori, întâlnind situații de consilieri școlari care practică (și) terapie, psihologi de formație clinică activând în școli, ca și consilieri școlari sau psihoterapeuți care ocupă posturi de asistenți sociali în slujba comunității. Oricum, dincolo de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
învăța, cele două autoare pun în discuție termenul de cultură ca fiind un set de procese sau practici prin intermediul cărora se oferă sens lucrurilor. Înțeleasă ca producție și schimb a semnificațiilor, cultura e mai curând un proces decât un set rigid de practici și interpretări. Interpretarea diferită a unui obiect sau eveniment cultural provine din aceea că fiecare interpret se bazează pe experiențe și cunoștințe diferite. Cu toate acestea, semnificațiile se stabilesc la nivelul unui proces de negociere între diferiții interpreți
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
capitalistă a producerii de mărfuri supuse valorii de schimb 161. Extrăgându-și temele, strategiile și conținutul din critica culturală politicizată a Noii Stângi, unele voci din arta conceptuală se inspiră din scrierile Școlii de la Frankfurt și din activismul Situaționiștilor. Compartimentalizarea rigidă a domeniului autocriticii formale a artei, prin conduita eliminatorie a oricăror împrumuturi din medii adiacente artei, a cărei standard de calitate ar trebui să fie "puritatea", devine focarul de critică predilect al artiștilor care reacționează alternativ față de propunerile ideologice din
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
abandonarea instituțională, alegerea realizându-se în funcție de cazuri particulare, asigurând un grad înalt de flexibilitate. Gene Ray numește acest model "nomadic" după "mașinile de război" nomadice teoretizate de Gilles Deleuze și Félix Guattari în Mille Plateaux (1980)280. Opunându-se ierarhiilor rigide ale "aparatelor de stat", "mașinile de război" ar multiplica posibilitățile comunicării și cooperării contestatare prin parcurgerea "transversală" a teritoriilor organizate și "striate" de puterile instituite, producând atât "linii de fugă" care scapă în mod activ și inventiv constrângerilor și controlului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
educaționale conversaționale, de dezbatere. Dincolo de interesul studiilor culturii vizuale pentru practici culturale vizuale obișnuite în contrast cu practicile culturale elitiste, responsabilitatea imediată, în înțeles de răspuns asumat, presupune deschiderea unui dialog sofisticat între înțelegerea culturii ca muzeu care ar dispune de practici rigide de conservare și prezentare, și apelul la cultură din perspectiva înțelegerii sale ca set de orizonturi de așteptare și practici de ameliorare a relațiilor sociale. Cele două consecințe comentate ale studierii teoriei postestetice, respectiv dezvoltarea practicilor discursive ale teoriei critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
efect de evicțiune sau crowding out a unor lobby-uri active de dinaintea intervenției publice, acestea fiind înlocuite cu altele subvenționate. Acest efect de evicțiune va fi cu atât mai puternic cu cât oferta de timp a politicienilor va fi mai rigidă. Până la ce punct se atinge obiectivul de a crește egalitatea de șanse între grupuri depinde de alegerea grupurilor subvenționate de către executiv. O variantă a alternativei anterioare, mai intervenționistă dacă se poate, constă în stabilirea unui sistem de reprezentare corporatistă, care
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cu împletitura) rară" (seyrek "rar", ağ "plasă, năvod, fileu, rețea"); rom. soft "(sistem de) program(e) pentru calculatoare" < soft[ware] "idem", preluat în această formă din engl. (soft "moale"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, drept, fix", Leder "piele"); germ. Schwarz "(porție de) cafea neagră" < Schwarz[kaffee] "idem" (schwarz "negru"); lat. torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, rom. turtă "idem") < torta [panis] "pâine rotundă" (tortus,-a,-um "rotunjit, rotit, răsucit, contorsionat, sinuos"; rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
respectiv, numit și melc" < germ. Spiral[pumpe] "pompă centrifugă cu carcasă spirală" (v. Avram, pp. 142-143); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "plată"); rom. verc (dial.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nici atât de specifice încât fiecare lecție nouă să reclame alte reguli. Relevanța presupune o anumită ierarhie a regulilor, prezența unei compatibilități între acestea, precum și o relativă flexibilitate în interiorul ierarhiei respective. Pentru o flexibilitate relativă a regulilor pledează și Kasambira: Seturile rigide de reguli tind să încurajeze încălcarea acestora; mai mult, este posibil ca ele să constrângă profesorul să impună anumite reguli pe care nu ar dori să le impună. Câteva reguli bine definite sau principii generale de comportament lasă loc profesorului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cu setul său de valori, cu cultura proprie și cu elementele identitare de civilizație. Abordarea europeană a legăturilor (relațiilor) reciproce disipează raportările de tip tradițional (clasice), îngrădite de formalisme și frontiere (și de tot ceea ce derivă din această clasică și rigidă așezare a lucrurilor). Astăzi, Europa cea nouă face, produce, întreține și stimulează colaborarea, cunoașterea, iar influențele reciproce definesc și surmontează barierele, distanțele, odinioară extrem de rigide, de nepătruns. (august 25, 2009) Chișinău, Chișinău... 11 septembrie. Zi cu rezonanțe tragice pentru istoria
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
clasice), îngrădite de formalisme și frontiere (și de tot ceea ce derivă din această clasică și rigidă așezare a lucrurilor). Astăzi, Europa cea nouă face, produce, întreține și stimulează colaborarea, cunoașterea, iar influențele reciproce definesc și surmontează barierele, distanțele, odinioară extrem de rigide, de nepătruns. (august 25, 2009) Chișinău, Chișinău... 11 septembrie. Zi cu rezonanțe tragice pentru istoria omenirii, zi după care nimic nu a mai fost ca înainte. Din nou 11 septembrie. Voronin pleacă, cu demnitate, de la conducerea Republicii Moldovei. Ce va
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
este în acord și cu sugestia culminativă a categoriei tradiționale și cu descoperirile pe care psihologia le-a adăugat universului contextual al temei, o condiție care invită la o sinteză teoretică aptă să combată pentru folosul general al cunoașterii diferențierea rigidă a școlilor de gândire. În consecință, pentru o viziune partizană cauzei demersului reflexiv, suprastructurile biografiei umane esențiale (a evoluției destinale a individului) converg către o filosofie a raportării la sine pe care fiecare și-o acordă atunci când îmbină strategii și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mai reprezentativă expresie a sa, ca atare este o imagine a autonomiei funciare a ființei umane și împrumută acest atribut princeps de la ea (nefiind de conceput o considerare liberă de sine în condițiile unei reglementări aplicative stricte a unor principii rigide ale cogniției). Evaluarea de sine trebuie să fie laxă exact în măsura în care are de surprins o mare de manifestări individuale și în măsura în care pentru asemenea țintă cognitivă nu există un aparat conceptual unanim-consacrat. Ca atare, spre deosebire de evoluția logic-înlănțuită care conduce la tabela
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]