12,281 matches
-
Zâi din cobză, măi cioroi, Cât ’oi be’ măcar un țoi Ș-o ulcică rotunjică Cu vin scurs din cofăică. Zâi, țâgane, din vioară, Sî-mi toarne Ancuța iară Vinu’ cât încape-n oală Și focu’ în inimioară. *** ...Și exercițiul meu romantic, în acest chip sau în altul, mă însoțește mereu aici, la Hanu’ Ancuței, ca un duh blând, purtând chipul monumental al lui Sadoveanu, nu cel din ilustrațiile cărților sale sau ale biografilor lui, ci acela real, care mă urmărește de
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ROMANTICĂ Autor: Teo Cabel Publicat în: Ediția nr. 698 din 28 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Zâmbetul tău mi-a mușcat ochii. Da, durerea este o femeie frumoasă! Vorbele tale rotunjeau dedeochii, Păsări flamingo plecară la coasă! În zațul de cafea
ROMANTICĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351353_a_352682]
-
dospeau prin dantele, Castelul, la poartă, țintea cavalerul, Din stele făcurăm doar simple caiele, Iubirii să-i smulgem prin noapte misterul... Și-apoi, dimineața, cu lapte pe masă, Șoptim îngânând: durerea-i frumoasă! Din volumul „Tablouri fără semnătură” Referință Bibliografică: Romantică / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 698, Anul II, 28 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Teo Cabel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMANTICĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351353_a_352682]
-
lume, dar mi se pare insuficient pentru un om normal. Dar poate că nu mai știu eu ce este normalul. Normalul se traduce în ultimii ani cu absurdul. La altă emisiune, o diva blondă, era pozata goală-goluță (nud gol) rezemata romantic de raftul unei biblioteci publice, în diferite ipostaze. Comentariile sunt de prisos. Păi, Bibliotecă este un sanctuar, acolo întâlnești mii și mii de creatori care și-au închinat viața culturii. Ce se întâmplă cu noi, oameni dragi? Nu mai știm
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
Aproape că-mi vine să mă adresez, copleșit de nostalgie că Eminescu în Epigonii, predecesorilor noștri: „Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri;/ Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri”. Daniel Ioniță este unul dintre ultimii romantici ai îndeletnicirii de antologator. Stabilit în Australia, la Sydney și având altă profesie decât aceea de literat, el a continuat să citească, totuși, de-a lungul anilor, poezie românească, așa cum făcea și înainte de a se expatria. „Toată povestea - explică Daniel
POEZIA DATĂ ÎN DAR de ALEX ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351361_a_352690]
-
coltuc friguroasele străzi ale săracilor străzi așezate-n creierul ologilor lumii inefabile străzi ale memoriei străzi ale celor care-și scandează singurătatea străzi care duc în ceruri străzi care duc în pămînt străzi inerte și întrebătoare străzi cîntate de poeții romantici melancolice străzi străzi de pierdut coroana de spaimă străzi pentru cei fără de zbor străzi adormite străzi revoltate de orbitoarea lumină a zorilor. Atîtea zile și nopți în care mă dor străzile de mers. Iar voi, necititorii mei, dacă într-adevăr
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
ȚENE Doru Moțoc Ce-a mai rămas Cunoscut ca poet, dramaturg și publicist, Doru Moțoc este din nou în librării cu volumul de versuri Ce-a mai rămas, Editura "Almarom", Rm. Vâlcea, 1998, o continuare a stilului binecunoscut al poetului, romantic, în care fluxul memoriei răscolește interiorități tulburi ce trec printr-o criză a înserării vieții. Poetul e la limita dintre confesia lină și delirul suav, amestecând, într-o regie bine temperată, referința culturală cu amănuntul biografic: Totul era și aievea
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
al XII-lea, pe care apoi îl refăcuse și îl modernizase, după cele mai exigente standarde ale civilizației occidentale. Hmm, doar soția sa, tânăra doamnă Silvia Schwartz, se declara cumva nemulțumită de renovarea totală a noii reședințe. Ea era o romantică incurabilă, o cititoare pasionată a romanelor care povesteau despre viața la curtea regelui Arthur, sau despre isprăvile nobililor cavaleri ai vremilor de mult apuse. Am putea spune că tânjea după farmecul străvechilor castele și după obiceiurile acelor timpuri când bărbații
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
lui „Mihai Eminescu”, am tradus odată poemul „Criticilor mei” și i-am prezentat traducerea pentru a mi-o corecta și a-i culege totodată impresiile, pentru că am tresărit, ca român, când am auzit că el însuși este un admirator al romanticilor români. Bineînțeles că a urmat o „lecție“ interesantă de Limba Spaniolă... Pe data de 10 Martie 2010, aici în Madrid, a avut loc lansarea lucrării domniei sale intitulate „Pentagon”, lucrare ce reușește a fi ceeace-și dorește încă din titlu, un Pentagon
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
ostenească în truda de a găsi unicitatea ideilor, a faptelor pe care să le înalțe pe piedestalul scrierilor, scrisul lor să aibă culoare, să aibă vibrație, să aibă viață. “Sfântul prea curat al ghiersului românesc” - Cine sunt poeții și scriitorii romantici pe care îi admirați cel mai mult? - Am avut pasiuni pentru mulți scriitori și nu numai romantici. Au stăruit în mine autori diferiți, în diferite etape de viață, dar m-am întors mereu la Eminescu, “Sfântul prea curat al ghiersului
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
scrierilor, scrisul lor să aibă culoare, să aibă vibrație, să aibă viață. “Sfântul prea curat al ghiersului românesc” - Cine sunt poeții și scriitorii romantici pe care îi admirați cel mai mult? - Am avut pasiuni pentru mulți scriitori și nu numai romantici. Au stăruit în mine autori diferiți, în diferite etape de viață, dar m-am întors mereu la Eminescu, “Sfântul prea curat al ghiersului românesc”, cum îl numea Arghezi. Îi cânt sau recit poeziile cu aceeași căldură tainică și proaspătă ca
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
un colț, iar pe alții îi sfâșiară în bucăți. - Să nu vă mișcați de aici, dacă vreți să mai trăiți! Voi ați comis mai puține greșeli și vă dăm încă o șansă să redresați țara! - le strigă Contele. Vampiricele, mai romantice, îi ridicară în aer de parcă valsau, apoi cu caninii le străpunseră vena jugulară, iar cu unghiile lungi le spintecară burta, le scoaseră bucăți de ficat, plămâni și inimă. Urletele de durere și groază ale acoliților „Imperatorului” se împletiră cu chiotele
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
în: Ediția nr. 715 din 15 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Noaptea, precum un fluviu cu ape cristaline, ducea spre veșnicie iubirea noastră, corabie de aur și rubine, cu toate pânzele desfășurate pe calea spre Eternitate. Sub înfloriri de roze romantice-n visare, am străbătut milenii trecând peste hotare de lumi celeste... Iubirea noastră sublimă își risipea în noapte dulceața-i divină... La marginea lumii sosise tinerețea noastră precum un șoim, din înălțimi albastre. Referință Bibliografică: Iubirea noastră / Floarea Cărbune : Confluențe
IUBIREA NOASTRĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351606_a_352935]
-
în scurgeri de ape/ Prin mine se rup în secunde/ Clepsidre lichide și-n unde/ Vin norii uscați să se-adape.” Tot în „dogmă” fixă, poezia cu formă prozodică - Sonetul - reia într-un alt capitol tema iubirii, cu o melancolie romantică, amintind de tristețea solitară din poemele lui Grigore Alexandrescu, de influență franceză, ca în „Sonet de iarnă”: Gândesc la prima mea iubire,/ Pe banca udă de sub nuc/ Și în a mea închipuire/ Fantasma dragă readuc.” Tema ploii revine în Sonetul
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
ciclul: „Misterele din pașnicul oraș X... ” www.corectbooks.com Treisprezece este numărul vagonului jefuit dintr-un tren care transportă secret focoase, declanșând astfel anchete internaționale. Viața ca-n filme o duce un artist boem care predă artă cinematografică unor studenți romantici, trezindu-se cu toții implicați într-un conflict cu traficanți, politicieni și politicieni-traficanți. Bombă sexi e o femeie admirată și filmată de ei, care complică toate misterele unei corupte lumi politice din realitățile bucureștene și ale provincialului oraș ce pare sărăcit
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
TV 1967 - ” Viața particulară a lui Constant Hagiu” - român, Editura Tineretului 1967 - înființează postul “Radiovacanța” 1968 - “Dreptul la dragoste” - nuvele, Editura pentru literatură 1968 - începe realizarea și prezentarea pe parcursul mai multor ani a serialului TV de film de autor “Călătorii romantice” 1969 - înființează Editură Eminescu și colecția “Românul de dragoste” 1970 - “Femeia cu ochi albaștri” - român, Editura Junimea 1970 - înființează Studioul de filme al televiziunii începând producția primelor seriale românești și a coproducțiilor TV 1971 - “Asediul” - film artistic de lung metraj
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
coproducție “Romaniafilm” și TVR 1978 - “Prețul dragostei, al credinței și al urii” - român, Editura Cartea Românească 1979 - apare în “Dicționar de literatură română“, Editura Univers 1979 - “Patriarhii” - român, Ed. Cartea Românească 1979 - “Teatru comentat” - volum antologic, Editura Eminescu 1979 - “Reporter romantic în țară și pe glob” - antologie reportericeasca Editură Junimea 1979 - apare în “Dicționar cronologic de literatură română“ , Editura Științifică și Enciclopedica 1979 - “Baladele pământului natal” - povestiri, Ed. Ion Creangă 1979 - “Românul unei zile mari” - Editură Albatros 1980 - “Sufletul locului” - piesă
GEORGE ROCA PREZINTĂ: O NOUĂ CARTE A SCRIITORULUI CORNELIU LEU: „VAGONUL NR 13 SAU VIAŢA CA-N FILME” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351636_a_352965]
-
privire indiscretă: „Ți-am sugerat / ...să te dezbraci / să-ți pui veșmântul / la uscat;/ să te privesc / ca pe-un Rodin în dăltuire; / o fi un sacrilegiu, / un mare și de neiertat păcat?”(În parc). Poetul apare, așadar, ca un romantic incurabil, „un cupidon arhaic / demodat”, timid, dar exuberant, vesel și copilăros, un îndrăgostit delicios în felul în care își urmărește pretutindeni iubita, ieșindu-i în cale, ca din întâmplare, chiar și cu gândul, oferind lectorului un foarte nostim amestec de
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
s-au legat de el au fost multe de-a lungul timpului: „luceafărul poeziei românești”, „opera-simfonia eminesciană”, „omul deplin al culturii românești”, „creatorul limbii române moderne”, „un miracol al culturii românești” epitete șabloane ca „poet specialist”, „poet pesimist”, sau „ultimul romantic”, „unul din cele mai frumoase talente” l-au îndepărtat pe Eminescu de sufletul nostru. Noi iubim oamenii așa cum au fost ei cu bunele și cu relele vieții. Întrebarea despre originalitatea și inventivitatea operei lui e o scornire a criticii și
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
benefi cieze de o prestație interpretativă și evaluativă corespunzătoare, care să-l scoată pe de o parte din hagiografie și pe de alta din trivializarea conjuncturală, instalându-l (cu rezultate potențial surprinzătoare) acolo unde îi este locul: în contextul literar romantic și în funcția sa culturală majoră, decisivă pentru orice literatură europeană, aceea de Scriitor național. Un tratament istorico-literar adecvat al lui Eminescu poate demonta multe dintre falsele polarități și dintre beligeranțele fastidioase alimentate de tratamentul său actual, cel puțin lamentabil
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
să-mi odihnesc cugetul în contemplarea misterului vieții și al morții, pe tărâmul mirific numit Poezie. O astfel de oază am aflat răsfoind cu lentoare cartea Ilenei Popescu Bâldea numită cu un titlu cât se poate de incitant și de romantic în aceeași măsură: „Tu nu știi cum plâng fluturii”. Chiar, cine altul decât poetul poate ști cum plâng ori cum râd fluturii? Tandrețea fluturilor care mângâie florile este cunoscută până și de copii. Pentru că fluturii, nu-i așa, ne învață
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
s-alerge pentru tine/ iar trupul meu/ a mirosit a pâine” (Din mine). Poemele, intitulate „Lacrima iubirii”, capătă rang nobil, de noblețe izomorfă cu „Poemele din templu”. Iubirea, tema predilectă, excelează și abundă cele două înfăptuiri livrești, estetice. Fuga în romantic, întoarcerea la armonie, se face cu mare izbândă eminesciană, în la gura șoaptelor prea pline când dă în fruct cuvântul să-și cânte taina-n rime. Lirism clar exprimat clar. „Eul” se implică total pentru a reda stări de suflet
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
lucru face parte dintr-o intenție stilistică a autorului, așezarea cuvintelor în text, de reținut figura de stil numită „anaforă”: „Eram lumină/ Eram un copac de argint”. Precum și alunecarea în vers clasic a „lirismului epic postmodernist”, așezarea lui pe edificiu romantic. Ultimele patru versuri constituind o strofă... rimată, cu ritm proteic: „Eram lumină (5 silabe)/ Eram un copac de argint (8 s)/ Ce în pantofi a rătăcit (8 silabe)/ O lacrimă deplină (7 silabe)”. Figură preferată de autor și în poemul
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Conștient de treptele existențiale ale „iubirilor lui”: fizice, estetice, raționale, Andrei Gheorghe Neagu diversifică, modelează, etalează romanțele iubirii la vedere. Am ales pentru dumneavoastră, posibilii lui cititori, câteva catrene ce mi-au înflorit inima. Desigur ,în metrică clasică, în stil romantic: a năzuinței spre absolut, mai puțin- la Andrei Gheorghe Neagu - supusă expresionismului, ci declamației baudleriene, intonației versului popular, cum îi stă bine unui vrâncean iubitor de mioritic. Sentimentele poetului sunt ancestrale ca și arhetipurile. Simbolistica Ascensiunii, Căderii, a Centrului și
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
iubirea este profană cât durează în ... ochii lumii. Reținem, și în acest poem, tehnica rimei interioare: „mare - care”, „ude - să-nfunde”, dar și gradul mare de libertate a dezbaterii vremii (timpului) bune (bun) de făcut copii: ploaia erotică. Optând forma romantică, m-aș alătura poetului cu sărmana mea conciziune a acestei teme: „Cu un brici cu lama de frunză/ tai tăcerea ce mă acuză/ Urma degetului arătător/ odihnește-n ochii lor/ Mormane de cuvinte stau la sfat/ și se-nalță, sub
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]