3,147 matches
-
cinei de Melave Malka se consideră că are calități magice tămăduitoare - „"segulá"” - aducând persoanelor noroc, bunăstare și satisfacție spirituală în săptămâna următoare. Cina de Melave Malka este cerută atât barbaților cât și femeilor. După încheierea zilei oficiale de Sâmbătă și rostirea rugăciunilor de Havdala (Separarea - a Sâmbetei de restul săptămanii), se așază o noua față de masă și se aprind lumânări în cinstea mesei de Melave Malka. Se recomandă luarea mesei cât mai aproape de sfârșitul Shabatului, deși uneori se poate ține și
Melave Malka () [Corola-website/Science/319922_a_321251]
-
înmânării primului pavilion nava primește și sigla distinctivă. ... Articolul 391 (1) Atunci când o navă este distinsă cu ordine sau cu medalii, solemnitatea de înmânare a pavilionului care poartă distincții se execută conform regulilor prevăzute în anexa nr. 11, mai puțin rostirea jurământului. ... (2) Înainte de înmânarea pavilionului, persoana care înmânează distincția citește în fața echipajului navei decretul/ordinul de acordare a distincției și a brevetului respectiv. ... (3) După ridicarea pavilionului, persoana care înmânează decorația felicită echipajul; echipajul răspunde prin "Ura!" prelungit de trei
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
de unitatea de învățământ gimnazial; ... 4) recomandarea Consiliului parohial; ... 5) binecuvântarea Chiriarhului locului; ... Vizita medicală este obligatorie și eliminatorie. I. Probele de aptitudini pentru profilul teologic, specializarea teologie ortodoxă sunt: PROBA ORALĂ Proba orală constă în: a) verificarea dicției prin: ... - rostirea uneia din rugăciunile: Împărate ceresc, Preasfântă Treime, Tatăl nostru, Psalmul 50, Crezul, Cuvine-se cu adevărat, Apărătoare Doamnă. b) verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
este pronunțat în limbajul colocvial ca un [ș'] palatalizat (împărtășit în vest de graiul bănățean, precum și parțial de cel mehedințean și cel ardelean din zona Bistrița-Năsăud): "Și fași?" (Ce faci?). Confuzia în pronunție între "ce" și "și" este evitată, deoarece rostirea sunetului "ș" din conjuncție este mai pronunțată. Exemplul "ce" arată și obiceiul subdialectal, dar nu regulat, de a reduce "e"-ul surd la "i". În mai multe cuvinte de sorginte latină, în care [d] a devenit [z], se păstrează în
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
mai târziu Universitatea din Oradea. În anii care au urmat, instituția a cunoscut o continuă dezvoltare, fiind actualmente unul dintre cele mai însemnate centre universitare din zona de vest a țării. "Oradea" și "Orade" (în graiul bihorean) sunt variantele de rostire pe românește a toponimului maghiar "Várad" (mai târziu "Nagyvárad" „Oradea Mare”). "Várad" este, împreună cu "várda", o derivare și totodată variantă a cuvântului (indoeuropean, înrudit cu germanul "wehr-") "vár" (cetate, fortăreață), prin sufixarea cu sufixele circumstanțiale de loc (foarte productive la
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și asimilarea lingvistică atât a consoanelor cât și a vocalelor, chiar și în limba foarte formală. Un aspect distinctiv al limbii daneze este așa-numitul "stød" (ocluziunea glotală), absent în unele dialecte din Danemarca de sud. "Stødul" constă din întreruperea rostirii unui sunet prin închiderea coardelor vocale. Efectul acustic este asemănător celui închiderii coardelor vocale când tușim, fără ca totuși închiderea să se producă forțat. Stød-ul se produce doar pe o silabă accentuată și doar când coardele vocale vibrează. Vocalele daneze sunt
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
prima, este că toate glifele nu sunt altceva decât mnemonice acrofonice. Acestea operează astfel încât imaginile unor obiecte foarte comune, care vin imediat în minte la privirea glifelor, nu fac decât să invoce acele sunete inițiale comune, cu care o altă rostire se poate închega. Exemplul următor simplifică expunerea principiului acrofonic: Glifa numărul unu, "băiatul ce aleargă", invocă pentru Jean Faucounau numele homeric al acestuia, * κο-ρFος (transcris de altfel în codul beta astfel: kou=ros). Cititorii proto-Ionieni ai glifei nu fac, privind
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru), apărută în colecția „Debut sideral” și studiul Erupția rostirii sau Generația Clipei Siderale. Ideea natională. Poezia, semnat de către Eugenia Bulat. Alți tineri au debutat prin intermediul concursului „La Steaua”, desfășurat de către Uniunea Scriitorilor din R. Moldova: Aurelia Borzin, Doina Postolachi, Adrian Gavriliuc. Activitatea Clipei Siderale e frecvent reflectată în paginile
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
în Peninsula Arabică. Greșelile de limbă sunt simpatice doar atunci când sunt făcute de unele femei străine, al-Ğahiz reproduce versuri în care poetul afirmă că greșelile în privința genului gramatical îi dau farmec femeii (sclave) străine: Un farmec aparte îi dă în rostire/ Greșeala ce face cu osebire/ De este feminin,/ îl face masculin /De este masculin îl face feminin. O serie de greșeli de limbă pe care le făceau străinii (și nu numai ei), precum și reacția unor filologi și a unor personalități
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
opune adversarilor săi, care este unul irefutabil: limba arabă însăși, limba Coranului, dar și una capabilă să exercite asupra auditorilor „o magie îngăduită” "sihr halal". Islamul nu admite practicile magice, dar în ceea ce privește capacitatea de a impresiona, de a emoționa a rostirii arabe elocvente, cuvântul „magie” nu a fost considerat nepotrivit. Al-Ğahiz afirmă că expresia „ magie îngăduită” "sihr halal" a fost utilizată pentru prima oară de califul Omar, cu referire la farmecul pe care îl degajă discursul coranic iar apoi a fost
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
fi deseori repetat de alți autori, în legătură cu condițiile pe care trebuie să le îndeplinească discursul pentru a „trece” la celălalt:„Cuvântul, când iese din inimi, în inimi se-a;ează, când iese din limbă, dincolo de urechi nu viiază.” Alături de darul rostirii, de capacitatea de a seduce prin vorbe meșteșugite, al-Ğahiz laudă și tăcerea. Nu numai al-Ğahiz și beduinii laudă tăcerea. Asceții, oamenii pioși spun vorbe înțelepte despre reținere în general și despre tăcere în particular. Al-Ğahiz furnizează o serie de proverbe
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
ar fi afirmat că „nimeni și nimic nu merită o închisoare atât de lungă precum limba” sau vorbele Profetului, care ar fi spus că „nimic mai rău nu i s-a dat omului decât limba lungă”. Autorul spune însă că rostirea nu poate fi pusă pe planul al doilea, iar tăcerea pe primul plan, pentru simplul motiv că tăcerea se definește prin rostire, prin vorbire - este o absență - nu invers: așa cum stelele nu sunt la fel cu luna, nici tăcerea nu
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
spus că „nimic mai rău nu i s-a dat omului decât limba lungă”. Autorul spune însă că rostirea nu poate fi pusă pe planul al doilea, iar tăcerea pe primul plan, pentru simplul motiv că tăcerea se definește prin rostire, prin vorbire - este o absență - nu invers: așa cum stelele nu sunt la fel cu luna, nici tăcerea nu este pe același plan cu rostirea. Partizanii "shu’ubiyyei" ignoră sau se prefac că ignoră calitățile arabilor în general și mai ales
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
planul al doilea, iar tăcerea pe primul plan, pentru simplul motiv că tăcerea se definește prin rostire, prin vorbire - este o absență - nu invers: așa cum stelele nu sunt la fel cu luna, nici tăcerea nu este pe același plan cu rostirea. Partizanii "shu’ubiyyei" ignoră sau se prefac că ignoră calitățile arabilor în general și mai ales virtuțile celor mai puri și mai nobili dintre aceștia, care sunt beduinii. O mare parte din "Bayan" este consacrată prezentării desfășurate a acestui mit
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
poezia, ci intenția. Prezicătorii din perioada preislamică își rosteau prezicerile în versuri, ceea ce nu însemna că făceau poezie. Autorul subliniază de nenumărate ori că arabii sunt dăruiți de la natură pentru poezie, spre deosebire de ceilalți:Arabii sunt cei mai dotați cu darul rostirii (‘antaq), limba lor este cea mai vastă, vorbele lor sunt cele mai încărcate de semnificații, formele de compoziție a discursului lor sunt cele mai numeroase, proverbele și zicalele lor sunt cele mai bune și mai răspândite, naturalețea și spontaneitatea sunt
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
originală restrânsă, la semnificația actuală extinsă, a fost însoțită și de o deplasare a dominației lexicale de la “egalitate în concurență”, la “dezavantajul în concurență”. O asemenea deplasare pare să constituie deja un proces încheiat și ireversibil, dovadă că, prin simpla rostire a cuvântului handicap, se induce imediat și ideea de nuanță defavorizantă. Handicapul, indiferent de ce tip este (fizic sau mental) reprezintă o sursă de stigmatizare. Cei care suferă din cauza lui, se confruntă atât cu boala propriu-zisă cat și cu practici discriminatorii
Dizabilitate () [Corola-website/Science/319721_a_321050]
-
Mesagerul Transilvan, [[Minerva]], [[Monitor]], Noua Gazetă de Vest, [[Observator cultural]], [[Opinia]]/[[Iași]], Ora 24, Origini, Romanian Roots "The International Association of Romanian Writers and Artists", Poesis, Poezia, [[Renașterea bănățeană]], [[Revista V]], [[România Liberă]], [[România literară]], Romanian Business Journal - Romanian Review, Rostirea Românească, Sălajul Orizont, Sinteze, [[Steaua]], Symposion, [[Timpul]], Transilvania Express, [[Tribuna]], Unitatea națională, Universul cărții, [[unu]], [[Vatra]], [[Viața românească]], Viața Armatei, Viața medicală, [[Sburătorul]], Viața, [[TVR 1]], [[TVR Cultural]], [[TVR Iași]], TVR Samtel, [[WDR]] Germania, [[SWR]] Germania, Diverse posturi de radio
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
apărute prin hipercorectitudine, iar altele au fost complet înlocuite. Hipercorectitudinea poate fi clasificată în trei categorii: Prima categorie vizează cuvinte împrumutate sau nume din alte limbi: Este fenomenul prin care unele forme greșite devin literare, de teama vorbitorilor față de aparenta rostire dialectală a formelor originare. Exemple: "jecmăni" în loc de "jăcmăni", "jefui" în loc de "jăfui". Ideea falsă că în neologisme trebuie pronunțat întotdeauna "e" în loc de "ie" — situație frecventă, dar nu absolută — a făcut ca unii vorbitori să scrie și uneori chiar să pronunțe hipercorect
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
nu mai are răbdare cu oamenii și duce la dezintegrarea familiei țărănești tradiționale prin ruperi de ritm bine articulate. În finalul comentariului său, Ioan Lazăr concluzionează: "„Puține filme de la noi oferă, însă, un asemenea spectacol captivant al ascultării și al rostirii cuvintelor. Când nu se mai face tapaj sonor, când cuvintele tac, intrăm în fundătura silvană a finalului, imagini a unei Siberiade românești către cei care cei doi Moromeți, tată și fiu, se îndreaptă neîncrezători: „Unde mergem noi, domnule?””". Călin Stănculescu
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
sau unda, ce a devenit așadar categoria supremă. El a dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-au adus celebritatea peste noapte, în special în cercurile literare. Cărți precum "Creație și frumos în rostirea românească" sau "Sentimentul românesc al ființei", capodopere de speculație etimologică și filosofie hermeneutică, ce au limitat valorile universale în interesul evident de a cerceta spiritualitatea românească per se. În aceste cărți, Noica ajunge la concluzia că limba română are un
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
StudIs, 2013, Iași; Diminețile castelanei, Editura StudIs, 2014; Precupeții de nebunii și tristeți, Editura StudIs, 2015; Pajiștea mânzului de cristal, Editura StudIs, 2016. Publicistica: Spectacol derizoriu (Publicistica I), Editura Karuna, 2010; Miza pe nimic (ÎI), Editura TipoMoldova , Iași 2013; Riscul rostirii și tăcerii (III), Editura StudIs, 2015, Iași. Mai români și europeni (IV), Editura StudIs, 2016 Traduceri: Drumul crucii (Le chemin de la croix) de Paul Claudel, apărută la Editură George Coșbuc din Bistrița în 2001; Poeme incandescente. Antologie a scriitorilor din
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
literară Emil Dreptate face parte din generația marcată de regăsirea unei poezii sub semnul multiplu al unor Esenin, Emil Botta, B. Fundoianu, Simion Stolnicul și sub aripa „de neatins” a lui Ion Barbu (deceniul 7). Cultul formei, al metaforei, al rostirii frumoase (firesc după o perioadă de neglijare ostentativă a esteticului) au transformat adesea poezia într-un fel de geometrie a inefabilului (tot în sensul marelui matematician-poet), în spațialitatea căreia sondările în profunzime prevalau abordării actualității. În consecință, se prefera comunicarea
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
comunicarea discretă și ușor încifrată, se cultiva un vag paseism (mascat prin eros) și în orice caz se evita infiltrarea concretului. Toate aceste caractere se opuneau celor care duseseră poezia contemporană într-un impas fals obiectiv, la o degradare a rostirii poetice. Valentin Tașcu-, Patosul interior al elegiei”, revista Tribuna Drept semn al stăpînirii universului său existențial, Emil Dreptate poate duce obiectivarea pînă acolo unde bornele timpului se numesc atemporalitate: Foșnet abia deslușit/ Lumina invadează/ Cer după cer/ Și apune în
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Există un loc (2008). Așa și în prezentul ciclu de psalmi, se regăsesc toate temele poetice urmărite de Emil Dreptate în volumele pomenite: Ciclul nenumirilor și căutarea identității, ciclul cuvintelor și păzirii cântului, ciclul vicleșugului în cătarea celuilalt eu, ciclul rostirilor și supunerea în lucrare, rostul timpului și-al spațialității, sunt direcții semnificative în lirica lui Emil Dreptate. Neliniștile celui aflat în necontenită căutare sunt ca amintirile despre cele uitate. Teama de cuvinte impune inevitabil și păzirea lor, și păzirea de
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
o dată traumatizate: Ci doar o rază bucurând/ Un drum al zilei către seară. Vestirile sunt sentimentele autorului care. Cândva, va fi perceput ca un Păzitor de cântece (Sufletul 1ui/ Pe unde șuieră/ Ca un plâns?) când Netălmăcit așteptările... vor avea rostiri și sentințe clare. Poetul Emil Dreptate, în acest volum, ca și în celelalte anterioare este un poet clasic prin universul ideatic al creației sale și prin expresia concisă, dar încărcata de simboluri. În Netălmăcit așteptările... aștepți să dezlegi tâlcuri ale
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]