3,323 matches
-
o luă de braț și o ajută să ajungă la cel mai apropiat scaun. Karina bău toată apa din paharul pe care-l primi, fără să se oprească. Îi întinse paharul femeii care o privea în continuare neliniștită și o rugă să-i mai aducă unul. De data aceasta bău apa cu înghițituri mici. Vânzătoarea o lăsă singură, fiind chemată să ajute cu informații un cumpărător. Inima îi spusese că era el, cel pe care îl căuta și totuși altceva îi
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
străluciți în lacrimi grele. {EminescuOpIV 38} O surâzi, surâzi odată! Să te pot vedea... o sântă, O martiră ce surâde printr-a lumei dor și chin, Pe când ochiul ei cel dulce și de lacrimi încă plin Se ridică pentru-o rugă cătră bolta înstelată. Ai surîs?!... O! ești frumoasă... înger ești din paradis Și mă tem privind la tine... căci ți-o jur: nu m-ași mira Dac-ai prinde aripi albe și la ceriuri ai sbura Privind lumea cea profană
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la glasul lor subțire ea s-arată milostivă. Al găinăriei-Adonis, cu privirile-ndrăsnețe, Petit-creve blazat, ironic, cu pasiuni titanomahe, Obiectiv cronicei zilei a găinelor monahe, 160Pe tipic îi face curte - Lovelace de la cotețe. Cu plăcere ea admite curtea junelui șăgalnic. Orice-obrăsnicie, rugă, ea îi trece cu vedere, Ca-n sultanul vechiu să-escite gelozie și durere - Vai! de unde poate crede un sfârșit atât de jalnic! 165Căci Sultanul, care-o crede cumcă e necredincioasă, Tânărului Cicisbeo el acum căta pricină. Cu curagiu el se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să-mi adoarmă-n brață Și de cât tine mult mai mult mă-nvață! {EminescuOpIV 241} PE GÎNDURI ZIUA... Pe gânduri ziua, noaptea în veghere Astfel viața-mi tot în chinuri trece - Va vrea natura oare să se plece La ruga mea - să-mi deie ce i-oiu cere? Nimic nu-i cer de cât mormântul rece, Repaos lung la lunga mea durere - De cât să port iubirea-mi în tăcere Mai bine ochiu-mi moartea să mi-l sece. Căci lumea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu moartea în suflet... CHIPUL Vin! eu vin. Sufletu-mi în vecia-i atras de-a ta chemare, Din noaptea neființei înfiorat apare... Acolo el de veacuri, de îngeri salutat Trecea - un basmu palid - cu stele coronat, Dar auzi o rugă, o dulce rugă - a ta! La al tău glas de jale lumina tremura, {EminescuOpIV 312} Chiar Dumnezeu ce-adie în ceru-i înflorit Ascultă blânda rugă, ce trece liniștit 465Prin nopțile-nstelate - o muzică de vis -, Ce-inundă fața-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
suflet... CHIPUL Vin! eu vin. Sufletu-mi în vecia-i atras de-a ta chemare, Din noaptea neființei înfiorat apare... Acolo el de veacuri, de îngeri salutat Trecea - un basmu palid - cu stele coronat, Dar auzi o rugă, o dulce rugă - a ta! La al tău glas de jale lumina tremura, {EminescuOpIV 312} Chiar Dumnezeu ce-adie în ceru-i înflorit Ascultă blânda rugă, ce trece liniștit 465Prin nopțile-nstelate - o muzică de vis -, Ce-inundă fața-i veche c-un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
veacuri, de îngeri salutat Trecea - un basmu palid - cu stele coronat, Dar auzi o rugă, o dulce rugă - a ta! La al tău glas de jale lumina tremura, {EminescuOpIV 312} Chiar Dumnezeu ce-adie în ceru-i înflorit Ascultă blânda rugă, ce trece liniștit 465Prin nopțile-nstelate - o muzică de vis -, Ce-inundă fața-i veche c-un dureros surâs Și inima-i bătrână din nou o mai inspiră De cugetă lumi nouă - cum cugetă o liră Eternele-i armonii... Și-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cântare pătrunsă de blândețe, Ce împle tânguioasă puternicile bolți? Rugămu-ne-ndurărilor, Luceafărului mărilor! Din valul ce ne bîntue Înnalță-ne, ne mîntue! Privirea adorată Asupră-ne coboară, O maică preacurată Și pururea-fecioară, Marie! Răpită de duiosul organelor avânt, Pe cartea cea de rugă alunec-a ta dreaptă, Iar ochii tăi cei umezi la ceruri se îndreaptă. Ea?... cade în mulțime cu fața la pământ. De-ai muri copil de rege de-ale florilor miroasă, Ca de marmură un înger sub boltirile înnalte, Pe un catafalc
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gol, Întind ale lor aripi spre negre depărtări... Tu numai ești în visu-mi luceafărul pe mări. Cu aspra nepăsare tu sufletu-mi aduci Pe cele două brațe întinse-a sfintei cruci Și buzele-nsetate cu fiere mi le uzi; Când ruga mea fierbinte nu vrei să o auzi, Mă faci părtaș în lume durerilor lui Crist... O marmură, aibi milă de sufletul meu trist! {EminescuOpIV 433} Dar te cobori, divino, pătrunsă de-al meu glas, Mai mândră, tot mai mândră la
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
risipă. "Puternici, mari, frumoși atâția fură, "Înțelepciuni, comori le-ați dat multora "Și toate, vai, cu vremea se pierdură. "Lui dăruiți ce nu ați dat altora, Un dar nespus de scump ce n-are nume " Ca să răsar-asupra tuturora... Atunci la ruga ne-nțeleptei mume, Zâna privi adânc și trist ca s-o priceapă: Știi tu ce dar îi cei și știi tu cum e? Tot ce e om se naște și se-ngroapă, Fie-n colibă, fie-n vechi castele, Pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu poți pricepe bine. Trăiam la gura vetrei, la focul cel de jar Unde-un bîtrîn ca iarna, cu graiu încet și rar Mă spunea la nepoții ce stau cu ochii țintă Și ascultam la vorba-i ca la o rugă sântă; Trăiam în lăutarul cel orb și plin de zile - Care scoțând căciula o-ntinde după mile Și-apoi șezând pe-o piatră ce stă-n mijloc de cale Și scârțiind din scripcă dulci sunete de jale Spune la cei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o viață dusul ei înspre Teheran, într- un elicopter de urgențe, și-și dăduse acceptul pentru dializă. Plânsese în hohote și, îngenuncheat, se reîntorsese la Mazda. Pe urmă, în sala de rugăciune de la spital, zăcuse întins cu capul spre Mecca. Ruga lui nu speriase moartea nevestei, dar pe el îl îngrozise în schimb un pasdar apărut dimineața, ca să-i spună cum s-o îngroape: — Nu o s-o duci înapoi, în Yazd, ci direct la Zahra. — Dar e zartoshtă, nu s-a
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de zumzet, ca stupii. Dar Nooshin acolo crescuse. La începutul războiului, avea nouă ani și, pentru că școala se închisese, o învățătoare, Zohreh, a luat-o acasă și a ținut-o cu fiica ei. Se- ascundeau toate trei din fața atacurilor, făcând rugi ca războiul să înceteze. Spre deosebire de Khorramshahr, care se predase arabilor, Abadanul a rezistat unui asediu îndelung, care a îmbăiat estuarul în sânge. În al doilea an, când școlile s-au redeschis scurtă vreme, Nooshin și sora ei adoptivă au aflat
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
suspină ea, să dau declarația. Mi-e așa de frică, că abia mă pot concentra, scena n-a ieșit deloc și toată lumea e așa de supărată pe mine... Louise se întoarse cu fața de pe locul ei de la birou și o rugă să tacă, politicos, dar ferm. Îi întâlni privirea lui Sophie pe deasupra capului lui Violet. — Scuze, Louise, șopti ea. Vi, hai, îi încurcăm. Hai să te pregătești pentru următoarea intrare și putem vorbi în timp ce aștepți. O luă pe Violet de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
văluri, buzele mele au făcut să roșească mii de fecioare, ochii mei au văzut orașe stingându-se și împărății pierind. Din gura mea vei auzi araba, turca, dar și castiliana, berbera, ebraica, latina, precum și italiana vorbită, căci toate limbile, toate rugile îmi aparțin. Eu, însă, nu aparțin nici uneia. Eu sunt doar al lui Dumnezeu și al pământului, și la ei mă voi întoarce într-o zi nu prea îndepărtată. Iar tu vei rămâne după mine, fiule. Și îmi vei duce amintirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dinari săracilor, mai ales celor care locuiau la moscheea al-Azhar și la monumentele mortuare de la Karafa. În urma acestor măsuri, Kansoh îi chemă iarăși pe cadii și le ceru să ia măsuri pentru ca în toate moscheile din țară să fie înălțate rugi fierbinți spre tămăduirea ochiului august. Doar trei magistrați au putut răspunde apelului: al patrulea, cadiul malekit, trebuia să-și îngroape în ziua aceea doi dintre copiii săi mai mici, victime ale ciumei. Dacă sultanul ținea atât de tare la rugăciunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe Marele Turc. Doar el. Asta numai dacă nu cumva agenții sultanului Selim nu-l sugrumă. Nur era aplecată peste leagănul fiului ei, fără să știe la ce tortură mă supuneau vorbele ei. Imperiul ăsta căruia îi prezicea astfel distrugerea, rugile mele îl invocau înainte chiar să fi știut să mă rog, deoarece de la el așteptam dintotdeauna eliberarea Granadei. Or, el exista deja, se făurea sub ochii mei. Cucerise deja Constantinopolul, Serbia și Anatolia; se pregătea să năvălească în Siria, Irak
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ce înseamnă pentru tine? Mustafa încuviință. Maggie repetă mesajul cuvânt cu cuvânt, din memorie. „Mergi spre vest, tinere, și găsește calea spre orașul model, aproape de Mishkan. Vei descoperi ce ți-am lăsat eu acolo, în calea labirinturilor antice.“ Mustafa o rugă pe Maggie să repete totul încet. Închise ochii în timp ce o asculta. În cele din urmă spuse: Cred că trebuie să se refere la Haram al-Sharif, exact locul în care ați fost. Labirinturile sunt ca tunelele, nu? Și orașul model. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și el. Când spun „Întreaga armată”, Înțeleg atât trupele macedonene, cât și acelea provenind din rândul popoarelor cucerite. Învingătorii și Învinșii stau la aceeași masă. Acum, la banchetul de la Opis, Alexandru rostește, după cum consemnează istoricul Arrianus, un discurs și o rugă pentru Înțelegerea și comuniunea dintre macedoneni și perși. Acest text Îl determină pe reputatul alexandrolog englez W.W. Tarn să vadă În regele macedonean - citez din memorie, dar destul de exact - „pionierul uneia dintre cele mai profunde revoluții din istoria lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
tot ce are mai bun în ea, uleiul ăsta nemaipomenit după care umblă toată lumea. Un ulei sfânt, care poate arde cât de mult nici nu gândești, atunci când Templul e distrus și altă lumină nu mai este să-i trimită Domnului ruga. A întins mâna și mi-a luat măslina, ca și cum ar fi cules un bob de strugure din ciorchinele palmei mele. Și-a apropiat-o și ea de buze. De unde știi asta? Ești evreu sau vorbești tot în metafore? La noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
străduțe de lângă fosta Operetă. Priveam, proptit în înalta masă cu un picior a Expresului de pe Apolodor, cum ciozvârtele de case nu se lăsau duse de ghearele macaralelor puse să schilodească duhul Timpului, chiar și în acele duminici de liniște, de rugă și, pentru unii ca mine, de ducere în nimicul din fața unei sticle de bere într-o bodegă mohorâtă. Îmi beam berile cu gândul pierdut în neputința împăcării că, iată, și eu sunt martor tăcut al unui timp criminal, martor neputincios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
simt al Dumnezeirii. Ea mi-a insuflat curajul de a crede că sunt vegheat de Dumnezeu. Că răul Lumii, oricât de grozav ar fi el, îl pot îndura atâta timp cât cred și mă rog. Biblioteca m-a învățat profunzimea sentimentului de rugă. A învinsului rugă. A smeritului rugă, deschizătoare de porți de liniște, împăcare și bucurii. Ruga aceea din străfundul ființei tale, adevărată pentru că este ruga vieții tale. Prin care viața ta se roagă Domnului fără trufie, fără deznădejde, fără a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Ea mi-a insuflat curajul de a crede că sunt vegheat de Dumnezeu. Că răul Lumii, oricât de grozav ar fi el, îl pot îndura atâta timp cât cred și mă rog. Biblioteca m-a învățat profunzimea sentimentului de rugă. A învinsului rugă. A smeritului rugă, deschizătoare de porți de liniște, împăcare și bucurii. Ruga aceea din străfundul ființei tale, adevărată pentru că este ruga vieții tale. Prin care viața ta se roagă Domnului fără trufie, fără deznădejde, fără a se simți în vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
insuflat curajul de a crede că sunt vegheat de Dumnezeu. Că răul Lumii, oricât de grozav ar fi el, îl pot îndura atâta timp cât cred și mă rog. Biblioteca m-a învățat profunzimea sentimentului de rugă. A învinsului rugă. A smeritului rugă, deschizătoare de porți de liniște, împăcare și bucurii. Ruga aceea din străfundul ființei tale, adevărată pentru că este ruga vieții tale. Prin care viața ta se roagă Domnului fără trufie, fără deznădejde, fără a se simți în vreun fel umilită, scarandivită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Dumnezeu. Că răul Lumii, oricât de grozav ar fi el, îl pot îndura atâta timp cât cred și mă rog. Biblioteca m-a învățat profunzimea sentimentului de rugă. A învinsului rugă. A smeritului rugă, deschizătoare de porți de liniște, împăcare și bucurii. Ruga aceea din străfundul ființei tale, adevărată pentru că este ruga vieții tale. Prin care viața ta se roagă Domnului fără trufie, fără deznădejde, fără a se simți în vreun fel umilită, scarandivită. Smerita rugă a împlinirii când nu-i ceri ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]