16,244 matches
-
orelor finale tristețea iarăși îmi dă rode aș vrea să pier pe căi astrale și umbra mea pe eșafode. mă-ncearcă amintiri uitate și răni primare din alt veac aș vrea să le adun pe toate bogat de ele, dar sărac. aș vrea să mă întorc acasă în cuibul meu de la-nceput să caut cheia de la casă și umbra mamei s-o sărut. să-ți văd figura ta cea vie punându-mi masa în pridvor ...întrega mea copilărie... de tot trecutul
MI-E DOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349366_a_350695]
-
sarmale, concurs de epigrame, concurs de caricaturi, expoziții de caricaturi, demonstrații de caricaturi... Ați ajuns cu cititul până la concursul de epigrame ? Ei bine, m-a dezamăgit. La Gura Humorului caricaturiștii - cei mai buni din țară - erau stăpâni, iar epigramiștii ruda săracă. Festivalul de epigramă a durat douăzeci de minute, timp în care, pe treptele Muzeului, s-au dat diplomele, iar primii doi premianți au citit fiecare câteva epigrame. Pentru cei interesați, juriul a fost compus din Cornel Udrea din Cluj, Carmen
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
au trimis într-o zonă unde se construia ceva pe banii BIRD ( Banca Internațională de Dezvoltare). Bumbăcea cel Mare, bâlbâitul genial din Carpați voia să ridice industria la un nivel nemaiîntâlnit. A ales, între alte zone și pe cea mai săracă, nu era apă, locuitorii se ocupau de creșterea bivolițelor, era liniște, se putea face o zonă turistică „prima”. L-a pus prim-secretar pe unul Tulaidoamne, adjunct pe Ionașcrede, director de fabrică pe Crăcănel din Huși, șef peste toate șantierele
ŢARA LUI BUMBĂCEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349358_a_350687]
-
de ploaie sunt legați în rai. Ulița-i pustie, case ard în soare Și's topite parcă de lungi așteptări, Doar bătrâni sărmani așteptând scrisoare, Sau un telefon de la pruncii lor. Se deșira vremea, dintr-un ghem de ață Firele sărace parcă fără rost, Unde e lumina din lampa gutuii, Prunele furate, când nici nu s-au copt? Unde sunt bostanii ce î n toiul nop ții Atinși de baghetă deveneau trăsuri, Unde sunt toți caii și toți călăreții Ce din
PE UN DRUM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349380_a_350709]
-
Lianei: „Au trecut 25 de ani de la Revoluție și România a reușit să evolueze de la „Măi, animalule!", la număratul ouălor, și trecând pe la „Țigancă împuțită!", a ajuns la „Fă, Doina!"... cu multe succesuri!” - Fără eșece, tovarăși! - Unii, jurnaliști și comentatori săraci cu duhul, încă mai cred că Demisul a uitat dosarul dezbrăcatului la Realitatea Tv. În studio. E un vechi truc în lumea spionajului, numai că Rareș n-a mușcat momeala. Nu știu câți ziariști ar fi rezistat la o asemenea ispită! Măcar
TABLETA DE WEEKEND (84): PARADA DEZBRĂCAŢILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349382_a_350711]
-
frunte mici cornițe. Amanta E cea pe care o iubești, Dar te înșală, vrei - nu vrei, Și totuși, ce ciudat, nu ești Gelos deloc... pe soțul ei. 3. Un bancher singur, în vârstă, a început o relație cu o tânără săracă, frumușică și curățică. I-a închiriat un apartament, o întreținea. Într-o zi a venit la ea inopinat și a găsit-o în pat cu un tânăr. Zbucium, gelozie. “I-am dat totul și ea ma înșală ... îmi pune coarne
DESPRE GELOZIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349369_a_350698]
-
Sebo Odon și a soldaților martiri ai Batalionului condamnat la moarte. Cu această ocazie, participanții se vor deplasa și pe vârful Bilibok și la cetatea Rakoczi. Totodată, membrii HVIM vor organiza o acțiune de strângere de donații pentru familiile maghiare sărace din Ghimeș Făget. Dacă aveți acasă îmbrăcăminte care nu vă mai trebuie dar care mai poate fi utilizată, jucării sau chiar și cărți, aduceți-le la magazinul Bia Electronic (lângă muzeu) până în data de 24 aprilie, în zilele lucrătoare între
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
creștine, nu amânarea ei, cum se pare că vor pravoslavnicii. Fericitul papă Ioan Paul ÎI nu a fost primit la Moscova sau Belgrad, iar la București oferta să de dialog e și azi neglijată cu consecințe grave pentru cea mai săracă țară din UE. Conflicte religiose au generat războaie mondiale. Anglo-saxonii sunt mereu învingători și azi jandarm mondial. A urmat apoi un Război Rece religios între ortodoxo-comuniști și occidentali. Dacă până în 1989 există totuși speranța refacerii unității creștine la demontarea Cortinei
RĂZBOIUL RECE, RELIGIOS, 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349444_a_350773]
-
Constantin Vuiescu, D. Theodorescu și I. Popescu-Pasărea, Nichifor Crainic devine unul din litografii seminarului, ducând la bun sfârșit și monografia satului său natal, ori petrecea vacanțele de vară ca agent fiscal, încercând din răsputeri să-și învingă soarta de om sărac și să ușureze povara de pe umerii tatălui său. După terminarea seminarului în 1912, cu media generală 8.0015, se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, unde spera să-și clarifice și să-și fundamenteze concepția teologică a dogmelor
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
vrem ceda!Și atunci iubim După puteri,după nevoi, Iubim cu patos-ce sublim- Și ... vine ura peste noi! Tineri fiind-tot mai bătrâni Cu fiecare pas spre iad, Cu fiecare gust,mai fad- Ai vieții sclavi,morții stăpâni Bogați în spirit-dar săraci, Săraci mental-însă nababi. Ferice,triști,mai grași,mai slabi Mărunți la stat,sau poate-nalți! Luptăm sau nu,este la fel Muncim atâta cât putem Un râs cu lacrimi de avem, Hohot de plâns- totu-i tembel. Copii bătrâni noi
CONTRASTE UMANE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349462_a_350791]
-
ceda!Și atunci iubim După puteri,după nevoi, Iubim cu patos-ce sublim- Și ... vine ura peste noi! Tineri fiind-tot mai bătrâni Cu fiecare pas spre iad, Cu fiecare gust,mai fad- Ai vieții sclavi,morții stăpâni Bogați în spirit-dar săraci, Săraci mental-însă nababi. Ferice,triști,mai grași,mai slabi Mărunți la stat,sau poate-nalți! Luptăm sau nu,este la fel Muncim atâta cât putem Un râs cu lacrimi de avem, Hohot de plâns- totu-i tembel. Copii bătrâni noi putem
CONTRASTE UMANE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349462_a_350791]
-
au venit pe lume în ziua respectivă. Astăzi, 6 ianuarie, mă așteaptă o surpriză... obeză; mai mulți copii dotați și-au făcut intrarea în lume în această sfântă zi. Îi voi aminti în ... VIII. FLORICA BUD - MIGDALE DULCI AMARE (2) - SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET), de Florica Bud , publicat în Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016. Mă tot pregătesc să mai săvârșesc un text, dar nebunia zilelor frumoase mă prinde în jocul lor. Uite că vara aceasta a dorit să fie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Azi a rămas din ea, doar niște resturi... Nu o mai găsești! n- ai cui să-i cânți de dor! Mă-ntreb de am văzut„ acum o țară”... E țara mea, e tot ce am mai sfânt, Dar astăzi e săracă și murdară, Iar fii săi ,trudesc pe un alt pământ! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: E SFÂNTĂ ȘI E ȚARA MEA! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1264, Anul IV, 17 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela
E SFÂNTĂ ŞI E ŢARA MEA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349773_a_351102]
-
acestora și, în final, propria sa moștenire culturală. Sunt cunoscute deja efectele sau consecințele ambigue, insă redutabile, ale unei asemenea civilizații.[ 1] 20% din consumă 80% din resursele planetei. Societățile bogate din „nord” sunt într-un contrast enorm cu societățile sărace din „sud”, devastate de molime numite „naturale”, dar și cu societățile schimbătoare și haotice din „est”. Mai mult decât atât, această sciziune și fracțiune este prezentă și în interiorul fiecărui tip de societate: „nordul” are proscrișii săi, „sudul” are îmbogățiții peste
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
regulă limbile latine sunt bogate în expresii. Multe sinonime, dar și omonime însoțite de o gramatică relativ complicată. Limba franceză de pildă este cea mai bogată ca vocabular și cu o gramatică relativ simplă. Opusul ei este limba engleză relativ săracă, cu expresii scurte și o gramatică chiar simplă. De aceea este folosită mult în limbajul IT atât ca programare cât și pentru partea „tare” adică părțile din utilaj. Este interesant că românii get beget, de regulă, nu sunt preocupați de
A IUBI IUBIREA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349797_a_351126]
-
vor să se sfîșie reciproc în văzul lumii. Noi suntem la mijloc, cînd pradă și cînd scut, pentru unii și pentru alții, cu economia jefuită de U.E. și cu armata dezarmată de N.A.T.O., fără apărare și fără resurse, mai săraci ca niciodată pe această lume. Am căutat aliați și protectori strategici și am găsit stăpîni. Tot prin noi înșine vom izbîndi, cu înțelepciune, inteligență și diplomație. În aceste condiții catastrofale pentru viitorul națiunii noastre care de peste 2000 de ani, la
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
Acasa > Strofe > Valori > CĂTRE REGĂSIRE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului foto:internet Să îndurăm nedreptatea cu credință În dragoste uniți cu tainica iubire Suntem ”săraci și mici”, avem voință... Să căutăm și calea către regăsire. Să-aducem lumii noi valori și forme Din noi expresia să o îmbogățim Cultura e-o tradiție, nu-s norme Și sufletul în noi să-l primenim. Din dragoste pentru frumos
CĂTRE REGĂSIRE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349819_a_351148]
-
afară de nefericiți și nimeni nu poate să spună lămurit de ce anume se întâmplă așa! Să vă spun o poveste cutremurătoare pe care, la rândul meu, și eu am auzit-o din bătrâni. A fost odată, demult, tare demult, o casă săracă în mijlocul unui sat sărac dar liniștit. Și oamenii din acest sat își duceau zilele mai cu bine, mai cu rău, după cum era norocul fiecăruia și după cum soarta îi dezmierda mai mult sau mai puțin. Dar soarta, de cele mai multe ori, și-
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
nu poate să spună lămurit de ce anume se întâmplă așa! Să vă spun o poveste cutremurătoare pe care, la rândul meu, și eu am auzit-o din bătrâni. A fost odată, demult, tare demult, o casă săracă în mijlocul unui sat sărac dar liniștit. Și oamenii din acest sat își duceau zilele mai cu bine, mai cu rău, după cum era norocul fiecăruia și după cum soarta îi dezmierda mai mult sau mai puțin. Dar soarta, de cele mai multe ori, și-o făcea omul și
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
își duceau zilele mai cu bine, mai cu rău, după cum era norocul fiecăruia și după cum soarta îi dezmierda mai mult sau mai puțin. Dar soarta, de cele mai multe ori, și-o făcea omul și singur! Și, cum spuneam, în acea căsuță săracă de pe ulița satului trăiau doi frați care nu mai aveau părinți, rămăseseră de multă vreme singuri pe lume. Nu aveau nici vite multe, nici cai, nici alte orătănii în jurul casei. Fratele mai mare se ocupa de micul său ogor de lângă
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
mai mare în toate treburile gospodăriei, avea totuși în sufletul lui un mare dor. Vroia nespus de mult, cum nu-și poate închipui cineva, să ajungă un pictor vestit în tot ținutul, nu numai în satul lor. Așa că, acest tânăr sărac de la țară era mai mult cu gândurile la tablouri, la pânze, la vopsele dintre cele bune și la alte cele necesare îndeletnicirii de pictor. Fratele cel mare îl înțelegea pe cel mai mic, și făcea mai toate treburile din jurul gospodăriei
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
acel sat erau nespus de săraci, încât n-aveau nici după ce să bea apă. Așa că degeaba încerca pictorul nostru să-și vândă pânzele sale, că nu prea avea cui. Cei bogați aveau destule lucruri de preț prin case, iar cei săraci doar se uitau la tablouri, apoi plecau oftând, neavând bani să cumpere nici măcar un singur tablou. Rar de tot se mai întâmpla ca cineva să-și dorească un tablou. Se înțelege, Nerun nu primea mare lucru pe un tablou vândut
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
de mult toate acele visuri romantice ale lui. Și nu-l mai slăbea pe Nerun din priviri. Dar tocmai când tinerii erau mai fericiți, pe ulița satului apăru caleașca unchiului Monei. Când își văzu nepoata de vorbă cu pictorul cel sărac, deveni dintr-odată fioros din cale afară. O trase cu furie de mână și-o luă acasă, cu forța. Îi porunci să nu mai plece niciodată în sat fără știrea lui. Ținea mult la nepoata sa, dar nu vroia să
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe Suzana, o unguroaică din Košice, un
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
mai bogată a lumii noi trăim „bine” de pe o zi pe alta? „Noi nu suntem urmașii Romei” nici politicienii sau clienții lor. Noi suntem poporul, inclusiv întreprinzătorii care efectiv creează locuri de muncă deși în toată bogăția lor sunt mai săraci ca noi. Suntem oropsitul popor sclav al Legilor făcute de hoți pentru hoți. Paranteză: Goga a fost și este hulit deoarece ar fi fost legionar. Dar adevărul nu are culoare politică. Suntem furați. Plătim impozite și taxe peste impozite și
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]