6,492 matches
-
în ziua de „Ignat”. Fără carne proaspătă de porc Crăciunul nu mai era Crăciun. Vara se consuma și pește proaspăt prins cu plasa în apele râului. În satul Boarca nu era apă bună de băut. Apa din fântâni era amară, sărată și sălcie. Localnicii, în deosebi femeile și tineretul, aduceau apă cu cobilița de la o fântână din afara satului, singura cu apă bună de băut. Iarna pe viscol și vara pe ploi torențiale era foarte greu de adus apă de la acea fântână
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe malul drept al râului Buzău. Cum satele Boarca și Domnița erau situate pe malul stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. În mod normal, primăvara, când trebuiau să iasă oamenii la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost lăudat de colonelul de jandarmi, dar din cauza periculozității, a cerut ca însuși bunicul, care era apreciat ca foarte destoinic, să-l ducă până la Râmnicul Sărat, din post în post, ca nu cumva să scape. Mama ne spunea că hoțul prins era un om voinic și puternic. Bunicul era și el tânăr, în putere, și avea experiență cu astfel de tâlhari. Într-o zi de dimineață
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
veșniciei de aproape doi ani. UNCHIUL ION a fost impegat de mișcare la căile ferate române, șef de gară la Umbrărești, și apoi a lucrat la „regulatorul circulației” din Buzău. Serviciul îl obliga să fie foarte punctual. Locuia în Râmnicul Sărat în casa soției, rămasă moștenire de la părinți. Multă vreme, după căsătorie n-a avut copii și a înfiat o copilă de la azil, Dumitrița Grapă, după care a avut doi băieți. Dumitrița a fost medic șef al Sanepidului din Oradea iar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
era numai cu paharul lui de sifon. Și aceasta nu o lună sau două, nu un an sau doi, ci toată viața, adică mai mult de 40 de ani. Era învățător și directorul școlii primare din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat. Fiica lor Mioara, era de cinci ani când m-au luat de la „Trei vînturi” la ei acasă, ca să fac clasa a patra. M-au ținut în casa lor, am dormit în așternutul lor, am mâncat la masa lor. Tanti Mărioara
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a ziarului Universul, se spunea că premianții de la concursul din Galați al „tinerimii române” sunt doi elevi, pe nume, și se făcea mențiunea : „Printre premianți se află și elevul Moise Victor de la școala primară din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat”. Unchiul m-a pupat, iar eu am început să plâng. Târziu am înțeles că unchiul Dumitru făcea cheltuieli personale și că răsplata era bucuria succesului elevilor săi. Tot la Ariciu, primăvara, un coleg de clasă mi-a dat o pereche
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care-l părăsise când s-a mutat „La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Focșani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă mămică, scumpa
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Nu erau nici ouă, nici păsări, nici miei, nici lapte sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea s- a întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu hamsii sărate, plătite cu două piei de oaie. Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși decât acul, aranjați frumos în butoiaș, și cu foarte multă sare pe ei. Pentru noi, care eram mai mari, era mai ușor, dar pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
puțin mai mari, mai groși decât acul, aranjați frumos în butoiaș, și cu foarte multă sare pe ei. Pentru noi, care eram mai mari, era mai ușor, dar pentru Titi care abia se înțercase, de foame, nu mânca decât hamsii sărate, de-i albea sarea pe buze și împrejurul gurii și apoi bea apă multă, multă. Această lipsă cronică în alimentația noastră a avut urmări, dar aceste urmări au fost resimțite, cel mai greu de bietul Titi. El n- a mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a plâns unui frate de-al ei care era învățător și l-a rugat să mă ia la el și să repet clasa a IV-a. LA UNCHIUL DUMITRU Unchiul Dumitru, care era învățător în comuna Ariciu din județul Râmnicul Sărat, la o distanță cam de 15 kilometri de casa părintească, m-a luat la dânsul și am făcut (am repetat) clasa a patra. Trebuie spus că deși făcusem patru clase, instrucția mea abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fiu numai rațiune rece, numai voință de fier. Dar, . .toate acestea de care am nevoie parcă au rămas blocate la soția mea. I-am scris lui tata-socru-cotat neserios, poezie. I-am scris lui Marta,- cu ce rezultat?. O, cât de sărate îmi sunt lacrimile în gură !?. Se vede că eu — pentru prea multele mele păcate- trebuie să încep încă de acum chinurile iadului. Da, focul din credința creștinilor este o realitate. Mă pot mândri, cel puțin, că am această experiență. Iată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
văzut ruinele vechii biserici pe care Domnitorul Alexandru cel Bun a zidit-o în anul 1407 și, bine înțeles, fericita Mănăstire voievodală atât de valoroasă, atât de bine păstrată prin furtuna veacurilor trecute, mănăstirea Moldovița. Un râu mare de lacrimi sărate mi-au brăzdat obrazul citind scrisoarea părinților, în care-mi scriau că Marta le-a scris că sunt un rău și că trebuie să divorțeze de mine. Cum să-i spui unei mame că fiul ei este rău? O, Doamne
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
alte profesiuni mult mai sigure decât cele oferite de învățământ. Apoi, de ce nu, dacă se observa că suntem doi dintr-o familieăcine știe ce se mai putea întâmpla. Comisia de examinare, profesori unul și unul, din localități diferite: de la Râmnicul Sărat profesorul Ghilerda, președinte; Gheorghe Gâlcă, profesor de fizică și chimie era de la Bârlad și tot așa, pe toată harta României. Secretarul comisiei și al școlii era domnul Mămăligă. Cu el convenisem să intrăm în zile diferite, ca exercițiu de uitare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
asupra fondului balneoclimatic. Întreg limanul Nistrului și litoralul Mării Negre din sudul județului a permis administrației românești să Înființeze sau modernizeze localități de interes balneoturistic de importanță europeană. Principalele localități cu activitate medicală dispuse la liman și mare cu numeroasele lacuri sărate au fost organizate, coordonate și studiate sub raportul eficienței terapeutice de Prof. E. Hurmuzachie.. Au funcționat sub patronajul medical al Epitropiei Sf. Spiridon sanatoriile de la: Bugaz, Șaba, Budachi, Șabalat, Serghiești, Achembet, Burnaș, Tuzla, Borisăuca. După ocuparea sudului Basarabiei de către Ucraina
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
maluri. Afluenții lui mai de seamă din bazinul hidrologic din România sunt: Ghireni, Volovăț, Bașeu, Jijia, Corogea și Covurlui, iar pe malul stâng, în statul vecin Moldova, primește afluenții: Lopatnic, Draghiște cu Racovăț, Camenca și Căldărușa, Gârla Mare, Nerova, Lăpușna, Sărata și Larga, deci are un bazin hidrologic mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
intră prin localitatea Vășcăuți, din comuna Mușenița din județul Suceava, iar în județul Botoșaniprin satul Rogojești din comuna Mihăileni. Ca afluenți în județ îi are pe Moința și Buhaiul. Prutul are ca afluenți pe Ghireni, Volovăț și Baseu cu afluentul Sărata. În preajma satului Hilișeu-Horia din comuna Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Topârceanu, fitil de lampă și covrigi. Prăvăliile copilăriei mele erau totuși, pentru mine, niște locuri fermecătoare. Când deschideai ușa se auzea un clinchet de clopoțel care mă fascina. Pe urmă, erau mirosurile... Stăruia, în aer totdeauna, o odoare de scrumbie sărată și de gaz. Și, pe urmă, acolo găseai totdeauna niște "tocuri" (cine mai folosește cuvântul... nici "condeiul" nu mai este la modă, nici sticla de lampă). Despre aceste prăvălii se poate scrie o carte în care mirosurile să fie personajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
evacuare a fumului scos prin teugă, sus, pe puntea prova. Nevoile fiziologice erau satisfăcute fie în ciocul din prova, spălat natural de apa despicată de etravă, fie în ghiordele improvizate ca oale de noapte. Se consumau pesmeți uscați (galeți), carne sărată (gătită într-un terci cu legume sau servită rece, cu pesmeți), pește, slănină, ouă, brânză, fasole, cartofi, zahăr, ceai, cafea, rar legume și fructe proaspete ; prost conservate, alimentele fermentau, adesea, se stricau, prindeau viermi și erau roase de șobolani. Se
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
legii : un mic afacerist în retragere. Cu un cont în bancă, a deschis o cârciumă prosperă, pe chei, căci păstrase banii din activitățile de tinerețe și îi investise. Era căsătorit cu o femeie de culoare, adulmeca obsesiv mirosul de apă sărată, era vizitat mereu de foștii camarazi de punte, era aureolat de eroismul sub comanda unui vestit amiral și avea un papagal care pomenea despre vremurile glorioase ale pirateriei. Disimularea, discreția, relaxarea existențială și insesizabilul protest social sunt valorațiile unui chip
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
front ca de mama focului. Pasă-mi-te nu voiau oamenii să fie [292] considerați drept condamnați... Dar se pare că viața noastră de la cazarmă a fost un fel de paradis în comparație cu infernul nenorociților trimiși în tabăra de instrucție de la Sărata - Basarabia; numai auzind povestirea celor ce se petreceau acolo ți se ridică părul pe cap! Odată cu „eliberarea” din această neomenoasă a cazărmii, cu ploaia aceea de înjurături triviale ce se abate asupra bieților oameni chemați să-și facă datoria pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
paletă bogată în sortimente diferite de mâncări gătite din ciuperci proaspete sau uscate, conservate. Satul a fost înființat pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care i-a împroprietărit pe locuitorii din zona de deal și de munte din perimetrul Rîmnicului Sărat și al Focșanilor, pe aceste moșii expropriate. Pentru ca împroprietărirea să fie eficientă, celor împroprietăriți li s-a oferit un loc pentru amplasarea satului, li s-a făcut un plan de sat adaptat locului, adică configurației reliefului, cu străzi (ulițeă drepte
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de cărămidă și pictată în interior. De la denumirea fiicei de Domnitor, care a ctitorit biserica a fost numit „satul Domniței” iar apoi a fost înregistrat cu acest nume și satul și comuna, care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o mai ridice. Dintre fiii satului Domnița s-au ridicat cinci sau șase preoți botezați de părintele Cristea, dar toți au căutat parohii bogate și aproape toți, până la bătrânețe și-au făcut/ cumpărat case în orașele Brăila sau în Râmnicul Sărat. După părintele Cristea Popescu a venit părintele Gheorghe Chiricuță, care și el a trecut la cele veșnice. Pe timpul comunismului parohia din comuna Domnița s-a desființat, iar credincioșii din satele Boarca și Domnița aparțin acum de parohia din comuna Râmnicelu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]