3,203 matches
-
amplasate în aer liber, stâlpi de gard, lemn de mină, traverse de cale ferată, doage de butoaie, cozi de unelte, cherestea, parchet, în industria navală etc. Florile au întrebuințare în alimentație și farmacia naturistă. Scoarța salcâmului conține fitotoxine. Florile de salcîm se utilizează ca aromatizant și în industria parfumurilor, iar în medicina populară calmant al tusei. Scoarța se folosește tot empiric în hiperaciditate, în ulcer gastric și duodenal și ca purgativ. Datorită robinei, scoarța trebuie utilizată cu multă atenție, deoarece această
Salcâm () [Corola-website/Science/303986_a_305315]
-
rostește înțelepciunea. Puerilitatea întinde un subțire văl peste Abis" (V. Lovinescu, Mitul sfâșiat, Institutul European, 1999, p. 213). Copilul lui " Dom’ Badea" trebuie să fi văzut și pe crucerii de lângă cimitirul Sineasca, dulgherind soarele în lemnul uscat și tare de salcâm sau de stejar, soarele invocat de el în hora și zburada de pe malul Jiului: Ieși soare / din închisoare / de-ncălzește / oase goale! / Ieși moș / din coș / că vin pistoalele / buuum!" și tot de la ei trebuie să fi învățat trasul ferestrăului
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
Gheorghe Nichita a devenit notoriu pe plan național și a pierdut capital politic în februarie 2013, când, alături de viceprimarul Mihai Chirica, a dispus tăierea alinimentului de tei din centrul Iașiului (Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt) și înlocuirea lui cu salcâmi japonezi. Acțiunile primăriei au determinat ample mișcări civice de protest, atât locale, cât și naționale. Botaniștii ieșeni Mandache Leocov și Ionel Lupu l-au criticat pe Gheorghe Nichita pentru ceea ce specialiștii locali au descris ca o lungă tradiție de incompetență
Gheorghe Nichita () [Corola-website/Science/303926_a_305255]
-
geografică a Sudanului face ca în tot cursul anului să se înregistreze în medie una dintre cele mai mari temperaturi din întreaga Africă. Cea mai mare parte a Sudanului este ocupata de savane. Aici predomină ierburi înalte până la 2 m, salcâmi și baobabi. Din cauza frunzelor uscate, toamna izbucnesc cu ușurință incendii care se întind pe zeci de kilometri. În sud-vestul țării este zonă de silvosavană, în care cresc arborele de fier, curmalul sudanez, abanosul, bambusul. În adâncurile junglei se găsesc liane
Geografia Sudanului () [Corola-website/Science/312240_a_313569]
-
căpriori de stejari și brad cioplit sau rotund, compuse din căpriori așezați direct pe cosoroabele perimetrale. Căpriorii sunt realizați din lemn cioplit sau de 12-14 cm x 18-22 cm. Majoritatea îmbinărilor sunt asigurate cu cuie din lemn de esență tare (salcâm, carpen) de 25-30mm. grosime, cu cap simplu, lipsind cu desăvârșire prinderile metalice. Liniatura exterioară a bârnelor ce formează pereții este întreruptă doar de ferestrele de dimensiuni modeste, cu cadre masive din lemn, nedecroșate, cu excepția ferestrei de pe latura de sud care
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
domn de pământ și a avut moșie în zona Săvârșinului. Acest parc are o suprafață de 6,5 hectare și conține câteva specii rare de arbori și arbuști, declarate monumente ale naturii: brad argintiu, molid, tuia piramidala, chiparoși de baltă, salcâm chinezesc, pin de Himalaya, alun turcesc, stejari seculari și multe altele.
Castelul regal de la Săvârșin () [Corola-website/Science/309536_a_310865]
-
Revoluției, Bois de Boulogne a devenit loc de refugiu al persoanelor urmărite, precum și al braconierilor... În timpul ocupației engleze și rusești din 1815, armatele acestea au campat în pădure și au devastat-o. Terenul devastat a fost reîmpădurit cu castani, sicomori, salcâmi, care au luat locul stejarilor. În 1852, împăratul Napoleon al III-lea a cedat orașului Paris pădurea Boulogne și a însărcinat municipalitatea pariziana să cheltuiască două milioane de franci, în patru ani, pentru înfrumusețarea ei. Haussman și colaboratorii săi au înfăptuit
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
(n. 4 iunie 1954, Bărăganu, Constanța) un jurnalist și poet de limba germană originar din România. A folosit și pseudonimul "Harry Simon". s-a născut în cătunul Salcâmi, din Bărăgan, unde părinții săi, victime ale deportărilor din Bărăgan, fuseseră mutați din localitatea bănățeană Teremia Mică din județul Timiș. Abia când avea doi ani, familia sa s-a putut întoarce în satul de obârșie. A urmat gimnaziul pedagogic din
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile de fag, carpen, gorun și salcâm. Răzleț se întălnesc și păduri de ștejar, pin și molid. Vegetația de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice: sălcii, plopi și arini. Plantele mici răspândite în fânețe sunt numeroase. Amintim: trifoiul roșu ("Trifoliul pratense
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
este caracterizată prin temperaturi medii de 10°C (primăvara 10°C, vara 20°C , toamna 11°C, iarna 0°C ). Precipitațiile sunt de 500 - 700 mm anual. Flora meliferă de bază o constituie masivele de salcâm, care asigură culesul principal urmat de culturile agricole de leguminoase, bostănoase, plante medicinale și aromatice). Caracterul intensiv al agriculturii din această zonă scoate în evidență importanță apiculturii în principal ca factor polenizator în realizarea de producții sporite la culturile agricole
Zona bioapicolă din Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/309117_a_310446]
-
a vedea lucruri pe care alții nu le văd, avea facultatea de a inventa semnificații acolo unde ele păreau să lipsească ori să rămână ascunse celorlalți Marin Preda a avut intuiția de a nu cuprinde în volumul de debut schița Salcâmul, apărută în ziarul „Timpul”. De acest lucru își dă seama mai târziu. În "Viața ca o pradă" mărturisește că salcâmul reprezintă pentru el o „legătură adâncă cu familia sa, care ar fi putut fi ucisă într-o carte de nuvele
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
lipsească ori să rămână ascunse celorlalți Marin Preda a avut intuiția de a nu cuprinde în volumul de debut schița Salcâmul, apărută în ziarul „Timpul”. De acest lucru își dă seama mai târziu. În "Viața ca o pradă" mărturisește că salcâmul reprezintă pentru el o „legătură adâncă cu familia sa, care ar fi putut fi ucisă într-o carte de nuvele”, „un cod care nu trebuia divulgat”, „o poartă spre o lume miraculoasă”. Salcâmul lui Moromete este un simbol multivalent al
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
În "Viața ca o pradă" mărturisește că salcâmul reprezintă pentru el o „legătură adâncă cu familia sa, care ar fi putut fi ucisă într-o carte de nuvele”, „un cod care nu trebuia divulgat”, „o poartă spre o lume miraculoasă”. Salcâmul lui Moromete este un simbol multivalent al aceste lumi, este un axis mundi, un simbol al independenței lui Moromete, personajul identificându-se cu acest arbore. Pământul și orice obiect de pe el sunt, pentru Moromete, simboluri sacre, neputând fi înstrăinate, și
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
este un axis mundi, un simbol al independenței lui Moromete, personajul identificându-se cu acest arbore. Pământul și orice obiect de pe el sunt, pentru Moromete, simboluri sacre, neputând fi înstrăinate, și de aceea rezistența de a-i vinde lui Bălosu salcâmul nu surprinde pe nimeni. Dar salcâmul lui Moromete mai poate avea un înțeles: este un semn de hotar și, o dată ce va fi tăiat, se poate ajunge la pierderea întregului pământ. Scena tăierii salcâmului este precedată de un bocet funerar, prevestind
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
al independenței lui Moromete, personajul identificându-se cu acest arbore. Pământul și orice obiect de pe el sunt, pentru Moromete, simboluri sacre, neputând fi înstrăinate, și de aceea rezistența de a-i vinde lui Bălosu salcâmul nu surprinde pe nimeni. Dar salcâmul lui Moromete mai poate avea un înțeles: este un semn de hotar și, o dată ce va fi tăiat, se poate ajunge la pierderea întregului pământ. Scena tăierii salcâmului este precedată de un bocet funerar, prevestind decăderea viitoare a protagonistului. Tăierea salcâmului
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
rezistența de a-i vinde lui Bălosu salcâmul nu surprinde pe nimeni. Dar salcâmul lui Moromete mai poate avea un înțeles: este un semn de hotar și, o dată ce va fi tăiat, se poate ajunge la pierderea întregului pământ. Scena tăierii salcâmului este precedată de un bocet funerar, prevestind decăderea viitoare a protagonistului. Tăierea salcâmului constituie prima fisură a spațiului rural. Și coincide cu venirea acelui timp ce nu mai are răbdare și cu deruta ce îl cuprinde și îl înstrăinează treptat
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
salcâmul lui Moromete mai poate avea un înțeles: este un semn de hotar și, o dată ce va fi tăiat, se poate ajunge la pierderea întregului pământ. Scena tăierii salcâmului este precedată de un bocet funerar, prevestind decăderea viitoare a protagonistului. Tăierea salcâmului constituie prima fisură a spațiului rural. Și coincide cu venirea acelui timp ce nu mai are răbdare și cu deruta ce îl cuprinde și îl înstrăinează treptat pe Moromete. Mitul care începe este unul al destrămării, semnificat prin tăierea salcâmilor
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
salcâmului constituie prima fisură a spațiului rural. Și coincide cu venirea acelui timp ce nu mai are răbdare și cu deruta ce îl cuprinde și îl înstrăinează treptat pe Moromete. Mitul care începe este unul al destrămării, semnificat prin tăierea salcâmilor și prin uciderea cailor, mitul lui Moromete. Primul roman a fost ecranizat în 1987 în regia lui Stere Gulea, care a preluat și rolul scenaristului în acest film. A fost produs de "Casa de Filme 1" și distribuit de România
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
sud-vest a țării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
unele ierni poate ajunge chiar și la 30 - 50 cm. Vegetația este reprezentată de plante specifice zonelor de câmpie, cu unele particularități de stepă și silvostepă. Speciile de arbori și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
și apelor. Vegetația comunei este bogată. Flora este variată. Este întâlnită vegetația de pădure. Comuna Cociulia este înconjurată de "Codrii Tigheciului" în care se află o floră și o vegetație deosebită. În pădure este întâlnit: fagul, plopul negru, stejarul pufos, salcâmul, bradul, vița de vie sălbatică. Vârsta medie a pădurii este de 40 de ani. Cele mai răspândite specii care se întâlnesc în pădure sunt stejarul, frasinul, teiul, arțarul, ulmul. Plantele rare și cele pe cale de dispariție sunt incluse în Cartea
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
partea locuită a localității mult calcar. Satul Zăicana este situat în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin diverse specii de plante, satul dispune de 2 păduri, în care putem întâlni, pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]