4,209 matches
-
a născocit acolo niște chestii pentru mine... Mai era cu mine În lot Sandu Mihalcea, coleg de facultate... A mai fost În lot cu mine Florin Pavlovici. El e ucrainean (sic!)... Și cum mergeam Împreună pe digurile ălea, mereu vedeam sălciile ălea plângătoare și satele ălea din chirpici... Și el zicea mereu: „O, țară, țară... Băi, Nae”, Îmi spunea, „băi, știi ce fac, băi? Eu, ca Gogol, am o viziune așa mai de ansamblu și o să scriu despre asta... Băi, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dracu’ de foame aicea”... Era un artizan desăvârșit... Am stat cu el și Îmi vorbea mult despre Nietzsche, pe care-l adora, și Îmi spunea povești din lumea mare... El a fost la Gherla și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine În pat. Îmi amintesc că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aicea”... Era un artizan desăvârșit... Am stat cu el și Îmi vorbea mult despre Nietzsche, pe care-l adora, și Îmi spunea povești din lumea mare... El a fost la Gherla și după aia a venit la Salcia. Și la Salcia a fost cu mine În pat. Îmi amintesc că păstrase În colțul zeghei o inimă de creion chimic și o cărpuliță din asta, și a făcut pe ea pătrățele de șah. Și din miezul ăla de pâine cu săpun și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
română. Religia: ortodoxă. Studii: Școala Militară de Ofițeri de Intendență și Finanțe din Craiova. A fost arestat În 1959 și condamnat la opt ani de muncă silnică. A executat cinci ani din pedeapsă În Închisorile Râmnicu Vâlcea, Pitești, Jilava, Grădina, Salcia, Stoenești. La data interviului locuia În Aldești, județul Vâlcea. Interviu realizat de Dan Drăghia la 20 aprilie 2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea - Dan Drăghia. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 82, 83. Cum ați ajuns dumneavoastră să urmați Școala
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
kilometri de colonia Piatra Frecăței, dacă știți, că așa-i zicea... 0987 Ostrov. Cum erau condițiile de viață aici? Erau barăci acoperite cu stuf, unele chiar zidite, și eram cam aproape trei mii de deținuți În colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aproape trei mii de deținuți În colonia asta... Era aproape de Salcia... Și am stat aci cât am stat, după aceea ne-a mutat pe la Băndoiu, la prășit de porumb, pe la Stoenești... Am stat și pe-acolo, am stat și la Salcia, da’ cel mai mult am stat la Grădina. Asta a fost locuința mea de baștină, cum s-ar zice (râde - n.n.). Ce fel de munci vă puneau să prestați? La Grădina ne scotea la muncă la prășit de porumb și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a născut pe 27 aprilie 1939, În comuna Suraia, județul Vrancea. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: patru clase primare. A fost arestat pe 8 decembrie 1950 și condamnat la zece ani de detenție. A executat pedeapsa În Închisorile Galați, Periprava, Salcia, Poarta Albă, Gherla. A fost eliberat În februarie 1953. La data interviului locuia În Suraia. Interviu realizat de Alexandru Matei la 18 aprilie 2007. Transcrierea și tehnoredactarea - Adrian Boagiu, editarea - Adrian Boagiu, Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau patru sobe pe centru și aduceam noi stuf și ce mai găsam noi pe unde ne duceam la dig, și cu aia făceam focu’... Și ați fost ținut doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la Grădina, Sfântu Gheorghe, Periprava și la Grind. Haideți să le luăm pe rând și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare. La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ținut doar la Stoenești? Nuu! De la Stoenești ne-a dus la secția Salcia. Și am mai fost pe la Grădina, Sfântu Gheorghe, Periprava și la Grind. Haideți să le luăm pe rând și să-mi spuneți câteva cuvinte despre fiecare. La Salcia a fost o secție enorm de bună față de ailaltă... De acolo ne-a dus la Periprava. Acolo am stat foarte puțân și ne-a dus la secția Grind. Acolea era o insulă... Domne, era o șerpărie... Domne, ce era acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zeci și sute Înecați... Așa e cu digu’ de acolo... Cum petreceați Crăciunul sau Paștele În detenție? Corect! Domne, bune Întrebări! În penitenciar n-aveam cum, era imposibil... Cel mai frumos Crăciun care Îl făceam noi a fost la secția Salcia... Era o secție mai a lu’ Dumnezeu... Studenții, În special din partea Moldovii, făcea capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
64 Ili (maior) 294 Iliescu Ion 29, 39, 110, 225 Ioachim Vlad 198, 201 Ioanid Bebe 334 Ioanid Ion 252, 257 Ioanid Tilică 334 Ioanițescu, Ioanițiu (gardian) 328 Ioja (preot, personaj imaginar) 91-92 Ion (preot) 350, 370 Ionescu (deținut la Salcia) 120 Ionescu (posibil Mircea, deținut la Pitești) 230-231 Ionescu-Quintus Mircea 150-151 Iordache (ofițer) 145 Iorga Nicolae 112 Iorgulescu Constantin 214 Iovan Ion 363 Istrate Constantin (zis Napoleon, gardian) 95-96, 99, 204-205, 277, 291-292, 349-350, 362, 370 Iusco Sută 175 Ivan
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Războieni 79 Recea (mânăstire) 363 Reghin 199, 242 Reșița 35, 336 Roma 22 Rona de Jos 179, 182 Roșășani (Cernăuți) 148 Roșcani 145 Roșiori 64 Roșiorii de Vede 118 Roznov 189 Rubla 85, 105 Runcu Salvei 292 Rușcova 164 S Salcia 15, 18-19, 24, 30, 36, 38, 110, 120-121, 125, 127, 179, 188, 210, 223, 306, 310, 314-315, 317, 319-320, 329, 337, 347, 349, 364-366 Salzburg 199 Satu Mare 31, 100, 159, 161-162, 164-165, 171, 179, 185, 210, 213, 220, 223, 247
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prea elegante”. Povestea nu s-a oprit aici. Dovadă că bărbatul Băisăniței e totuși potent, în absența ei, l-a vizitat în mai multe seri o lucrătoare de la aceeași fabrică. O vecină de pe Bucegi, care are post de observație în salcia pletoasă de la poartă, a văzut totul și a informat-o, la întoarcere, pe soția migratoare. Geloasă foc, aceasta a făcut scandal, apoi s-a dus să se plîngă celuilalt încornorat că nevastă-sa i-a „stricat casa”. Consecința? Dintre toți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îl dau afară!” Cel vizat sînt eu. Uneori mă întreb de ce n-o face? M-am săturat cît mă latră. Hîrîiala asta îmi provoacă un dezgust de o rară intensitate. După ce intru pe poarta redacției, cînd ajung în dreptul bazinului cu salcie din mijlocul curții, simt crampe la stomac, de parcă mi s-ar trezi un ulcer. Urc treptele secătuit de putere, într-o dispoziție contrară celei cu care am pornit de acasă. Ședințele îmi par teribil de lungi și de apăsătoare. Ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea spre satul Daia, cuibărit în valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în jur sunt ogoare îmbelșugate și pline de rod. Satul Cornățel se vede în jocul căldurii de amiază cu casele lui apropiate și lipsite de umbra pomilor. În locul unde e așezat Cornățelul, Hârtibaciul formează o vatră frumoasă, dându
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai declară Pavel Ștefan: Aceasta a fost o linie, de a aresta și schingiui fără să existe învinuire. Când intrai pe mâna celor de la Securitate era vai și amar. Eu l-am trimis pe col. Sloboda la (colonia de muncă) Salcia și i-am spus ce se întâmplă acolo, dar el nu a fost de acord. Atunci m-am enervat și i-am spus: Dar ce crezi dumneata pentru cei care mor cine răspunde? El s-a plâns la tovarășa Gruia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cel care pălmuise obrăznicia lui Crăciun de a fi încercat să-l convingă, de marile realizări comuniste, printr-o plimbare în Aiud, arătându-i niște construcții realizate de regim, cu răspunsul rămas celebru: Da! Domnule Colonel mi-au plăcut mult sălciile plângătoare din lunca Aiudului. Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să le văd. Aproape alături de el iată-l pe doctorul Uță un alt campion al închisorilor și izolărilor. Era numit asemenea sfințiilor Cosma și Damian „doctorul fără arginți” pentru că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
e frică să umblu seara pe stradă, iar tu locuiești în direcția opusă. — Dar vreau să te conduc. Sunt prea agitat ca să pot dormi dacă mă duc direct acasă. Am trecut podul vechi și am luat-o amândoi spre sud. Sălciile de pe malul râului se legănau în bătaia brizei reci de primăvară. Lumina lunii cădea vertical, făcând să sclipească pietrele de pavaj de la picioarele noastre. Aerul era umed și atmosfera părea apăsătoare. Părul ei era prins într-o coadă pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
absurdă. Trebuia să ajung aici. De aceea mi-am pierdut memoria și umbra. Probabil că o să-mi pierd și sufletul. Râul susura la picioarele mele. Era un susur plăcut. În mijlocul lui se înălța un banc de nisip pe care creșteau sălcii. Se unduiau frumos în bătaia vântului. Apa era limpede precum cristalul și se vedeau peștișori printre pietre. Mi-a prins bine că am stat o vreme acolo pentru că am reușit să mă mai liniștesc. Bancul de nisip era legat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era limpede precum cristalul și se vedeau peștișori printre pietre. Mi-a prins bine că am stat o vreme acolo pentru că am reușit să mă mai liniștesc. Bancul de nisip era legat de pod prin câteva trepte din piatră. Sub sălcii, o bancă. Prin preajmă se odihneau câteva animale. Am mai coborât și altădată până la bancul de nisip ca să le dau firimituri de pâine animalelor. Aveam întotdeauna prin buzunare. La început au ezitat, dar acum îmi mănâncă din palmă. Doar cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Lăsasem în urmă pădurea ce se legăna și ea pe aripile vântului. Nu-mi amintesc cât timp mi-a luat ca să ajung la bibliotecă. Îmi stăruie în minte doar drumul interminabil pe care l-am parcurs de-a lungul râului. Sălciile se plecau, pe întuneric, în bătaia vântului care mă biciuia. Drumul nu se mai termina. M-a așezat în fața sobei și mi-a pus mâna pe frunte. Era îngrozitor de rece și aveam impresia că din pricina ei mi s-au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nou. După ce-am trecut de ultimele case de la capătul de sud al podului, am văzut doar câmp pe partea dreaptă și drumul nu mai era pietruit. Printre brazde se zăreau fâșii de zăpadă înghețată. Pe partea stângă se înșiruiau sălcii plecate peste râu. Păsărelele încercau să-și găsească un echilibru pe crengile acestora, dar văzând că nu reușesc, zburau resemnate spre alți copaci. Lumina soarelui era palidă. Am ridicat de câteva ori privirile spre cer încercând să absorb cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aripile vântului ca niște păsărele, capabil să vadă până departe. S-a cuibărit chiar în această armonică. Aveam impresia că vâjâitul vântului din afara clădirii ajungea până la urechile mele. Vântul iernii dansează pe străzile orașului, învăluind turnul cel înalt, unduind crengile sălciilor de-a lungul râului, făcând să tremure crengile copacilor din pădure, măturând în calea lui iarba de pe câmp, făcând să răsune stâlpii de telegraf din cartierul fabricilor, lovindu-se de Poartă. Animalele au înghețat de frig. Oamenii se cuibăresc prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lui iarba de pe câmp, făcând să răsune stâlpii de telegraf din cartierul fabricilor, lovindu-se de Poartă. Animalele au înghețat de frig. Oamenii se cuibăresc prin casele lor. Am închis ochii și am încercat să-mi amintesc câte ceva din Oraș: sălciile de lângă bancul de nisip, turnul de lângă Zidul de vest, centrala electrică din pădure, bătrânii stând la soare în fața blocului, animalele chircite, încercând să bea apă din copcile râului, firele de iarbă crescute printre dalele de piatră ale treptelor. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
după eclozarea puietului, fiind, de fapt, o măsură sanitară profilactica antibacteriană, antifungică (Andrițoiu, 2005). 3 Ghisalberti, E.L., Propolis: A Review, Bee World, 60, 59, 1976. 4 Albinele recoltează substanțe rășinoase de pe mugurii, cozile frunzelor și coaja unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]