20,441 matches
-
trebuie să fie văzute în lumina dinamicii întregului discurs. „De ce, de exemplu, - se întreba Arndt - discursul a privilegiat promovarea cash crops (pentru a asigura valuta și capitalul în acord cu imperativele tehnologice) și nu food crops; planificarea centralizată (pentru a satisface nevoile economice și de cunoaștere) și nu abordările descentralizate și participative; dezvoltarea agricolă bazată pe ferme mari și mecanizate ce utilizează input-uri chimice și nu fermele agricole alternative mai mici, ecologice și având culturi integrate; creșterea economică rapidă și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
nu abordările descentralizate și participative; dezvoltarea agricolă bazată pe ferme mari și mecanizate ce utilizează input-uri chimice și nu fermele agricole alternative mai mici, ecologice și având culturi integrate; creșterea economică rapidă și nu articularea piețelor interne pentru a satisface nevoile majorității populației; soluțiile capital-intensive și nu labour-intensive”. Dezvoltarea a fost și continuă să fie, în cea mai mare parte, o abordare top-down și tehnocratică ce tratează oamenii și culturile ca niște concepte abstracte, cifre statistice de mărit sau diminuat
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
manevrarea veniturilor pentru diferitele tipuri de muncă și capital, prin controlul statului asupra prețurilor și salariilor și prin decizii administrative care să influențeze structura producției și a importurilor de mărfuri, erau imperative. Astfel, resursele rare ar fi utilizate pentru a satisface așa-numitele „nevoi esențiale” ale săracilor și nu pentru trebuințele „luxuriante” ale bogaților. Potențialul politic al Economiei dezvoltării, arăta Deepak Lal, s-a epuizat odată cu prăbușirea sistemului socialist. Criza multor țări în dezvoltare și realitatea dezastruoasă a țărilor din „Lumea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
căzut, că s-a schimbat, că puterile îi leșină și că cu toate aste poartă mândrie în privire și gesturi și vrând să arate cu fală din ruinele lui mândrul însă golul Eu. Ferice daca dă de un amic ce satisface onoarea lui, ferice! Dar când grandoarea cade într-un cuib de noroi, a, ce urât putrezește atuncea! (s-așază lângă masă, aruncă cartea pe ea și-și razemă capul de mîni) O, daca n-ar fi reamintirea, daca n-ar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Doi talenți am dat pe tine și tu, chiar cu banii mei, Mi-ai răpit pe cea mai mândră, mai frumoasă-ntre femei O mișel, o pieritorule de foame! Ce să fac Ca onoarea mea atinsă pe deplin s-o satisfac? CHALKIDIAS Orice-ai face hrană trebui să-mi [fi] dat. În al tău loc M-aș lăsa să mor de foame. Iată singurul mijloc De-a muri prea cum se cade, care-i foarte potrivit Cu zgârcenia ta mare... PSAMIS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și de apăsătoare ca omul acesta. Ura generală iscodi pentru el o anume poreclă {EminescuOpXIV 109} înjositoare; gura poporului grecesc îl chema fără excepție Skyloïoannes (cînele Ioan), pentru a arăta acea canibalică lăcomie de-a ucide cu care se scălda satisfăcut în sângele romeilor, cruzime ce se-nrădăcinase adânc în toată ființa lui, atât prin firea sa iute și pornită cât și prin legăturile și înrudirea cu sălbatecii cumani. Nemesis ajunse curând și pe acest stăpânitor, care-și înjosise tronul, prefăcîndu-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și fără de nici o grijă. Înainte de-a pleca din Niceea mai vorbi cu-mpăratul pentru logodirea fiului său întîi născut, Ioan, cu Irina, fiica cea mai mare a împăratului. Cu toată starea încurcată și cu toate greutățile însemnate de-a satisface în același timp pe amândoi pretendenții încuscriți, se înlătură totuși pentru câtva timp un război ce nu le-ar fi venit la-ndemînă bizantinilor, mai cu samă acum, după răposarea apropiată a lui Teodor Laskaris II care se săvârși din viață
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nației bulgare, abia cunoscute și pierdute în umbra semiîntunericului, pentru a aștepta din parte-i vrun ajutor puternic. Deci nu crezu de fel aserțiunile ademenitoare și făgăduințele soliei și-i dete drumul în toată liniștea fără un rezultat care să satisfacă. Astfel uneltirile Eulogiei și planurile Mariei contra împăratului se pierdură fără urmă, ca un nour sterp într-o noapte întunecoasă. Vicleșugul Mariei contra lui Sfentisiav. Pe când fiul Mihail era copil încă, regina Maria îl încoronă rege, îl îngrijea și-l
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asiduitate, împăratul începu să se sfătuiască serios în sine însuși și-și aduse aminte de acele cazuri ciudate în cari cererile chiar abnorme ale bolnavilor sânt în stare să înlăture boala, când doftorii adecă se văd în poziția de-a satisface poftele bolnavilor contrarie meșteșugului medical, chiar contra științei întemeiate, numai pentru că e cu putință ca, intrîndu-le în voie și ascultând de un semn al naturii, oarecum lucrul să iasă la capăt bun. Deci așa socoti și împăratul că, precum cererile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să îndrepteze și să îmbunătățească, păstrând însă neclintit în ochi punctul de vedere al unei autonomii bisericești neatârnate și neamestecate. Iacint, mitropolitul, numit încă la anul 1359 și mutat de la Vidin în Țara Românească, în curgerea vremii nu putu să satisfacă sarcinei sale de arhipăstoriu decât cu puțin succes, parte din cauză de slăbiciune și bătrânețe, parte apoi din cauza împrejurărilor turburate. Întinderea țării fiind mare, populația însemnată, iar multe părți ale țării în mari distanțe cu greu de pătruns și de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va putea face imputarea că am privit (tema) propusul nostru cu ușurință și că (pretențiunile) condițiunile ce am pus întru rezolvarea ei ar fi prea blânde. Se-nțelege că nu ni se cuvine nouă să hotărâm întru cât a (acoperit) satisfăcut Leistung de față pretențiunile absolute. Sperăm însă că se va simți în acest op că în noi a trăit o (aplecare) predilecțiune, un instinct nutrit îndelung prin relațiuni întreținute ani întregi cu artea reprezintațiunei dramatice, instinctul de-a smulge această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
proporțiune a actorulai față cu caracterele dramatice. Reversul tipurilor ideale formate pe conta sau cu subordinarea vieței individuale ne prezintă figurele acelea în cari individualul a nimicit și a mistuit idealitatea și generalitatea, astfel încît ele în aparițiunea lor nu satisfac totodată și natura noastră ideală. Pe când cele dentîi sau se pierd în universalitatea reflecțiunei și a retoricei, sau înceată chiar de-a esista ca oameni vii, cele din urmă sau ating simpla contrafacțiune (fotografie) a vieței ordinare, sau degenerează cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-a-ntronat puterile de jos ale sufletului, puterile simțualismului, și cari au respins espresiunea spiritualităței pune o bară mai neînvinsă la (profesarea) esecuțiunea artei noastre. Dacă reprezintațiunea dramatică se-ntemeiază pe pătrunderea idealităței și al adevărului natural, atuncea trebuie să fi satisfăcut natura și această pretențiune atâta cât fizionomia reprezintatorului să nu contrazică absolut espresiunei de idealitate. Ce cerc mic de figuri îi va rămânea actorului a cărui fizionomie [e] (inacce[sibilă]) neprimitoare pentru espresiunea spirituală și cât [de] rar îl mână
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dispozițiunea însă în care nu sânt împăcate conștiința cea cugetătoare cu cea simțitoare nu e cea într-adevăr artistică. Căci aceasta cere ca tot ce se induce în conștiință să fie totodată și simțit ca o viață nemijlocită. Reprezintatorul care satisface pe cea dentîi pe conta celei de-a doilea e actorul reflectator; pe când stadiul întîi ne arată într-adevăr o viață nemijlocită, care însă nu e-mpăcată cu ideea (Begriff) și care are adeseori trebuința de-a fi reformată și adăugată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care, bazîndu-se pe un naturel fericit, se perenează în modul de-a reprezintă a actorilor mari și confecționează din ei un amalgam. Și aceasta aparține așadar esențialmente categoriei manierei, pentru c-o găsim pretutindeni De-aceea Esslair nu ne putea satisface neciodată cu desăvârșire în caractere tragice. Maniera ieșea tocmai în momentele cele mai zguduitoare ca o disonanță zgârietoare cari atingea adânc sufletul iritabil. Aducem aminte de Lear al său, de Theseu, de Wallenstein. Din contra, în o seamă de figuri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să ni ofere lucruri până și necrezute. Îndelunga răbdarea a celei mai mari părți din auditori, născută însă din lipsă de tact fin, îl obicinuiesc firește pe actor din ce în ce mai mult ca să nu simtă defel așa de adânc [nevoia] de-a satisface pretențiunei unei emancipări necondiționate de dialect. Cât merg obicinuitele critici teatrale până-n fundamente și când se silesc să țină de rău defectele pronunției? Urechea rudă a mulțimei abia e atinsă de-o asemenea discordanță. De-acolo fenomenul cumcă vezi până
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
espună clar individului neraționabilitatea hainei, necompatibilitatea ei cu împrejurările pe cari le condiționează rolul, și astfel individul sa fie silit a recunoaște disproporțiunea ce se provoacă prin îmbrăcămintea lui. Al treilea moment al costumului e cel simbolic. Daca s-a satisfăcut epocei în genere, sub legea însă a bunului gust, daca s-a marcat diferințele în îmbrăcăminte, diferințele condițiunii de viață socială, daca aceste două s-a făcut, apoi începe terenul liber pentru simțul simbolic. În marginele acestor dintâi două elemente
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de orice, esersează o influință atât de mare încît unul, chiar daca ar avea alte gândiri, de o natură subversivă sau egoistă, totuși va trebui în urmă să se supuie chiar fără voie spiritului general. Domnirea direcției aceleia care nu e satisfăcută decât prin producerea unei întregi opere artistice este însă și adevăratul element moral al artei noastre. Căci moral este omul întotdeauna îndată ce, din proprie voință, se consacră unui scop adevărat și învinge impulsul egoismului, care l-ar consilia ca să facă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l cunoască. Dar într-o logică transcendentală acea esplicare este lucrul de căpetenie, ba chiar unica temă când e vorba despre posibilitatea judecăților sintetice apriori și despre condițiile și sfera valabilității lor. Căci după dezlegarea acelei teme logica transcendentală poate satisface pe deplin scopul ei de-a hotărnici adică sfera și mărginile inteligenței pure. În judecata analitică eu rămân pe lângă noțiunea ce ni se dă pentru a predica ceva despre ea. Dacă judecata analitică este să fie afirmativă, atuncea eu îi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puține au izbutit; căci cine le întreprinde nu poate face singur nimic; iar ajutor nu poate căuta decât la aceia pe cari-i crede malcontenți. Îndată ce-ai descoperit însă unui malcontent intențiile tale îi dai mijloacele de a-și satisface dorințele lui proprii, căci poate spera tot folosul din trădarea planului. Daca din partea aceasta vede câștig sigur, iar de cealaltă nesiguranță și primejdie, trebuie să aibă o rară fidelitate de prieteșug cătră tovarășii săi sau o ură înrădăcinată contra principelui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căci poporul vrea liniște și iubește de-aceea pe principii de natură moderați; ostașii iubesc însă principi războinici, prezumpțioși, cruzi, răpitori. Ei cer să le fie împărați persoane de natura aceasta, pentru a primi soldă îndoită și pentru a-și satisface cupiditatea lor și natura lor crudă. De aceea toți împărații cari n-au știut să-și câștige vază prin natura și aspirațiunile lor, ceea ce-i ține pe soldați în frâu, au trebuit să piară. Cei mai mulți dintre dânșii, dar mai cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un gaz, acidul carbonic, care, unit cu apa devenită liberă prin evaporare, se elimină din corp în atmosferă, pentru a reintra în laboratorul plantei și a se repreface în amidonul căruia-i datorea originea sa. {EminescuOpXIV 966} Deci elementele, după ce satisfac scopul nostru, adecă după ce întrețin căldura dinlăuntru, de care atârnă viața anima[lă], devenind din nou libere, reintră în plante, se reformează aci chimic, devin părți constitutive ale plantei, după care iar servesc de material combustibil în economia animală. Întru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un singur păcat - sursă a tuturor celorlalte: philaphtia, cum spun Părinții, adică iubirea trupească de sine. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind legate în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Părinții neptici, referindu-se la
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care naște desfrânarea; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se naște astfel iubirea de arginți, și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Părinții neptici, referindu-se la păcatele recidive, spun că sunt unii care, în nădejdea pocăinței, alunecă a doua oară, umblând astfel cu Dumnezeu cu viclenie. Pe aceștia însă îi prinde moartea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
alte urgențe ale sănătății publice. Unele țări și-au dezvoltat planuri de pregătire care includ întărirea capacității de a răspunde la astfel de evenimente. Oamenii sunt expuși la o criză atunci când sistemele locale sau naționale sunt depășite și incapabile să satisfacă nevoile lor de bază. Aceasta poate fi datorită unei creșteri bruște a cererilor, atunci când apa și alimentele nu sunt în stoc, sau când instituțiile care rezolvă acestea sunt slabe, când guvernele și serviciile locale se prăbușesc datorită lipsei de personal
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]