7,856 matches
-
la revista „Urzica”. Din 1955 va fi scenarist la Radiodifuziunea Română și la Studioul Cinematografic București. Între 1957 și 1973 face parte din redacția cotidianului „Scânteia”, de unde va fi pensionat medical. E prezent și în „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Scânteia tineretului”, „Tribuna”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească” ș.a. Debutează editorial în 1954, cu nuvela M-am făcut băiat mare, continuând cu o lungă serie de scrieri în proză, precum Am fugit de-acasă (1961), Plec la facultate (1964), Portrete în aquaforte
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic. Multă vreme lucrează ca reporter, ulterior ca șef de secție, redactor și redactor-șef adjunct la ziarul gălățean „Viața nouă” (1950-1968). Va mai fi secretar literar la Teatrul Dramatic din Galați (1968-1969), publicist-comentator la „Scânteia” (1969-1989), apoi la „Adevărul” (1989-1990), redactor-șef la Editura Doris (1990-1992), publicist la „Parlamentul” ș.a. Debutează în 1956, la „Scânteia tineretului”, cu schița Cafeaua, prezentată de Ion Brad. Participă la ședințele cenaclului bucureștean „Nicolae Labiș”, unde își citește încercările de
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
adjunct la ziarul gălățean „Viața nouă” (1950-1968). Va mai fi secretar literar la Teatrul Dramatic din Galați (1968-1969), publicist-comentator la „Scânteia” (1969-1989), apoi la „Adevărul” (1989-1990), redactor-șef la Editura Doris (1990-1992), publicist la „Parlamentul” ș.a. Debutează în 1956, la „Scânteia tineretului”, cu schița Cafeaua, prezentată de Ion Brad. Participă la ședințele cenaclului bucureștean „Nicolae Labiș”, unde își citește încercările de proză. Prima carte este o culegere de schițe și povestiri, Prin parbriz râdea o fată, apărută în 1962. E prezent
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
să acționeze și să simtă că atitudinea lor contează, clarificând legăturile dintre sănătatea individuală sau familială și mediu, arătând legătura dintre veniturile personale și mediu și în cele din urmă trezindu-le interesul față de lumea naturală,se poate aprinde o scânteie a sentimentului de stimă față de sine și nu vă faceți griji dacă nu puteți face totul - aprinderea unei scântei este un început bun. Fără educație ecologică, prin care să insuflăm elevilor respectul pentru mediul înconjurător, nu putem vorbi despre o
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
legătura dintre veniturile personale și mediu și în cele din urmă trezindu-le interesul față de lumea naturală,se poate aprinde o scânteie a sentimentului de stimă față de sine și nu vă faceți griji dacă nu puteți face totul - aprinderea unei scântei este un început bun. Fără educație ecologică, prin care să insuflăm elevilor respectul pentru mediul înconjurător, nu putem vorbi despre o școala care dorește a fi europeană. Educația ecologică trebuie începută încă de la vârstele cele mai mici, tocmai pentru a
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
administrator al gazetei „Sămânța” (1932), va fi arestat, împreună cu Lucrețiu Pătrășcanu, pentru douăzeci de zile. Din 1945 intră în Partidul Comunist. Activează la Uniunea Patrioților, e membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase, face parte din conducerea revistelor „Vestea satelor” și „Scânteia satelor”, dar sănătatea precară îl obligă să se pensioneze. Din 1920 era membru al Societății Scriitorilor Români, care îl va premia în 1923 și în 1929. Versurile, proza, articolele i-au fost publicate în „Falanga”, „Gândirea”, „Azi”, „Cele trei Crișuri
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
pitagoreic nu se făcea pe Zeus Olimpianul, așa cum făceau toți elenii, ci pe tetraktys, adică pe esența divinității 50. Acest delir bazat pe „numere perfecte” s-a extins și în explicarea celorlalte aspecte ale vieții și ale lumii 51. Este „scânteia matematică” ce a aprins vâlvătaia marii culturi euroatlantice, conferindu-i un optimism bizar care nu s-a mai stins niciodată și care nutrește și astăzi încrederea aproape orbească în virtuțile științei și tehnologiei bazate pe demonstrația matematică. Dar primul care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ștefan Gheorghiu”. În toate aceste forme de îndoctrinare rapidă se instruiau activiști de partid și acele cadre ce urmau să țină cursurile de științe sociale în școli. Universitarii erau solicitați să învețe limba rusă și obligați să se aboneze la Scânteia. Au venit din „marea Uniune Sovietică” tot soiul de consilieri, specialiști în îndopare cu ideologie. S-a început o vastă operă de traducere din limba rusă a cărților și revistelor rusești. S-a creat Institutul de Studii Româno-Sovietice, care avea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tablou, în timp ce schița care este viața noastră nu e deloc o schiță, o eboșă fără tablou”. Copiii noștri, care au fost pionieri, și-au văzut de copilărie, s-au abonat obligatoriu la revista Cutezătorii, urmând exemplul nostru ca abonați ai Scânteii, și au participat la acțiuni pionierești care confiscaseră ideea de școală și educație. Din întâmplare, am găsit recent - și bine că le-am păstrat - numerele acestei reviste din anul 1980 și am constatat cu ochiul distant al prezentului ideologizarea totală
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
calificate și necalificate la ședințele de învățământ politic. Totul decurgea ritualistic. Stăteam în sala de mese a copiilor de la grădinița fabricii și cineva - de regulă, contabila, pentru că avea un nivel mai ridicat de instrucție și citea mai cu ușurință - lua Scânteia și ne citea un articol. În același timp, ea practica tactful inattention, adică acea strategie prin care te faci că nu vezi, nu auzi, pentru că eram numai femei și se abordau cu voce ușor scăzută teme feminine, pe care le
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
își scria textul - ca nimeni altul mai frumos -, înainte de a merge la dactilografă, cerea să ne retragem pentru a descoperi unde s-a vorbit despre frumusețile patriei, hărnicia oamenilor și, repede, se potriveau trimiterile. Extrema era copierea textului integral din Scânteia ori alt ziar central sau local consacrat problematicii la zi. Pentru a diferi între ele, cât de cât, se începea cu paragraful de sfârșit și se termina cu începutul dintr-un alt ziar. Dacă era timp, se puteau aranja și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
după aceea! Maurer șprimul-ministru, n.n.ț a propus să mai studiem. «Ce să mai studiem?», s-a opus Ceaușescu. Nu ne-a susținut nimeni. și s-a adoptat propunerea lui. Așa au apărut «decrețeii»” (apud Betea, 1997, p. 195). Prin Scânteia, oficiosul partidului, au fost făcute cunoscute noile măsuri și interdicții ce vizau realizarea „planului” de minimum 4 copii de către fiecare familie. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în funcție de comandamentele timpului”, „se exprimă nu cu cuvintele lor, ci cu cele ale epocii”. În înțelegerea semnificațiilor psihosociale ale decretului antiavort, în relația memorie socială - conținuturi normative și limbaj, de reținut este apelul politic ce-a însoțit popularizarea lui. Editorialul Scânteii din numărul ce publică decretul fusese intitulat „Copiii noștri - copiii patriei noastre”. În finalul articolului, în limbajul propagandistic cunoscut, se lansează „chemarea”: „Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român adresează în același timp un apel întregii populații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1995/1998), Scurtă istorie a revoluției ruse, Humanitas, București. Popescu, D. (1994), Am fost și cioplitor de himere, Expres, București. Seligman, M.E.P. (1975), Helplessness: On depression, development and death, Freeman, San Francisco. Stancu, Z. (1966) „Tradiția caselor pline de copii”, Scânteia, 24 septembrie. Stoetzel, J. (1963), La psychologie sociale, Flammarion, Paris. Todorov, T. (1995), Les abus de la memoire, Arlea, Paris. Trebici, V. (1991), Genocid și demografie, Humanitas, București. Vasilieva, L. (1993), Doamnele Kremlinului, Universitas, Chișinău. *** (1996), „Copiii noștri - copiii patriei noastre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
24 septembrie. Stoetzel, J. (1963), La psychologie sociale, Flammarion, Paris. Todorov, T. (1995), Les abus de la memoire, Arlea, Paris. Trebici, V. (1991), Genocid și demografie, Humanitas, București. Vasilieva, L. (1993), Doamnele Kremlinului, Universitas, Chișinău. *** (1996), „Copiii noștri - copiii patriei noastre”, Scânteia, 2 octombrie. *** (1996), Decretul nr. 770/1966, Scânteia, 2 octombrie. Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială cu psihologia și psihologiitc " Afacerea „Medita]ia Transcendental\” - o r\fuial\ cu psihologia [i psihologii" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" A trecut aproape un sfert de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Flammarion, Paris. Todorov, T. (1995), Les abus de la memoire, Arlea, Paris. Trebici, V. (1991), Genocid și demografie, Humanitas, București. Vasilieva, L. (1993), Doamnele Kremlinului, Universitas, Chișinău. *** (1996), „Copiii noștri - copiii patriei noastre”, Scânteia, 2 octombrie. *** (1996), Decretul nr. 770/1966, Scânteia, 2 octombrie. Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială cu psihologia și psihologiitc " Afacerea „Medita]ia Transcendental\” - o r\fuial\ cu psihologia [i psihologii" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" A trecut aproape un sfert de veac de la declanșarea unei macabre înscenări, tipice comunismului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
SCRIERI: Al cincisprezecelea, Cluj-Napoca, 1981; Ascensiune nocturnă, București, 1984; Porțile serii, București, 1987; Adunarea și scăderea zilelor, București, 1988; Fascinația filmului la scriitorii români, București, 1997; Interviul. De la Platon la Playboy, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: D. R. Popescu, Tudor Vlad, „Scânteia tineretului”, 1980, 9 779; Irina Petraș, „Al cincisprezecelea”, ST, 1981, 7; Moraru, Textul, 229-231; Marian Papahagi, „Ascensiune nocturnă”, TR, 1985, 9; Valentin Tașcu, Realitatea realului, CNT, 1985, 16; Ioan Holban, „Ascensiune nocturnă”, CRC, 1985, 18; Valeriu Cristea, „Ascensiune nocturnă”, RL
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
îi apare în 1980, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Refuzând afilierea și înserierea literară, V. rămâne atașat prin fire subterane de mediul literar clujean, precum și de programul desantist. Mai e prezent în „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul”, „Interval”, „22”, „Euphorion”, „Arca”, „Discobolul”, „Poesis”, „Ziarul de duminică”, „Contemporanul-Ideea europeană”, „Familia”, „Astra”, „România literară” ș.a. Ocazional a semnat și Alexandru Sarca. Este de două ori premiat în anul 2002, cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor și
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Nimic pentru vamă, Timișoara, 1997; Arzând anotimpuri, postfață Petre Popescu-Gogan, Timișoara, 1998; Dintr-o iubire, pref. Cezar Baltag, Timișoara, 2001. Ediții: Grigore T. Popa, Reforma spiritului, București, 2002 (în colaborare cu Petre Popescu-Gogan). Repere bibliografice: Florin Mugur, Generația lui Eminescu, „Scânteia tineretului”, 1980, 9 535; A.I. Trifan, Curajul clasicizării, „Viața medicală”, 1995, 32; Dim. Rachici, Obsesia târziului, L, 1996, 12-13; Cezar Baltag, Claudia Ilie, RL, 1996, 16; A. I. Trifan, Două reveniri, „Viața medicală”, 1997, 16; Liviu Grăsoiu, Despre trei poeți și
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
Camil Baltazar, Drumul idealului artistic, RMB, 1966, 6 667; Virgil Ardeleanu, „O singură iubire”, ST, 1966, 2; Gheorghe Buzoianu, Sculptorul scriitor, „Magazin”, 1966, 5 martie; Râpeanu, Noi, 225-228; Căprariu, Jurnal, 105-109; Zaciu, Masca, 9-11; Ioan Adam, „În spațiu și timp”, „Scânteia”, 1970, 8592; G. Eftimie, „În spațiu și timp”, TR, 1970, 48; Mihai Negulescu, „Drum spre oameni”, „Scânteia”, 1971, 8 723; Perpessicius, Lecturi, 35-50; Ion Oarcăsu, „Creația îmi pare ca o continuă asceză. Confesiuni de atelier” (interviu cu Ion Vlasiu), TR
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Gheorghe Buzoianu, Sculptorul scriitor, „Magazin”, 1966, 5 martie; Râpeanu, Noi, 225-228; Căprariu, Jurnal, 105-109; Zaciu, Masca, 9-11; Ioan Adam, „În spațiu și timp”, „Scânteia”, 1970, 8592; G. Eftimie, „În spațiu și timp”, TR, 1970, 48; Mihai Negulescu, „Drum spre oameni”, „Scânteia”, 1971, 8 723; Perpessicius, Lecturi, 35-50; Ion Oarcăsu, „Creația îmi pare ca o continuă asceză. Confesiuni de atelier” (interviu cu Ion Vlasiu), TR, 1972, 22; Ardeleanu, „A urî”, 42-46; Vlad, Convergențe, 329-342; Dan Culcer, „În spațiu și timp”, VTRA, 1973
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
antonesciene, din cauza adeziunii la PCR și a legilor rasiale, i se interzice practicarea profesiunii și i se impune domiciliu forțat până în 1942, când e deportat într-un lagăr din Transnistria. Revine în țară în toamna anului 1944. Este redactor la „Scânteia” (1944-1946), membru în comitetul redacțional al revistei „Orizont” (1944-1947), redactor-șef adjunct, ulterior redactor-șef la „Contemporanul” (1946-1949) și redactor-șef la „Flacăra” (1949-1950). În 1947 dezlănțuie în presă un atac violent împotriva lui G. Călinescu. Reușind să obțină numirea
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
numere consecutive poemele Oamenii-pași, Liane, Mitul izvoarelor, Poem, În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp (1949-1960) face parte din comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. A prefațat numeroase ediții și traduceri. Împreună cu G. Călinescu și Ov. S.
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
În palma-mi umblă trupul tău și două proze scurte, Balul din Vulcani și Dincolo, semnate I. Wittner. Mai colaborează la „Cuvântul liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp (1949-1960) face parte din comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. A prefațat numeroase ediții și traduceri. Împreună cu G. Călinescu și Ov. S. Crohmălniceanu a întocmit, sub egida Institutului de Istorie
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
1949, 25 iulie; C. Pan, O nouă carte de critică a literaturii, FLC, 1949, 29; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, CNT, 1949, 138; Ileana Vrancea, Un studiu despre un mare poet, cel dintâi poet muncitor din țara noastră, „Scânteia”, 1950, 1 699; Aurel Martin, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, „Almanahul literar”, 1950, 5; Maria Goleanu, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, „Iașul nou”, 1950, 5-6; Eugen Luca, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, CNT, 1950, 187; Andrei Băleanu
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]