3,232 matches
-
vînătorilor de balene? Capitolul LXXXII IONA DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC în capitolul precedent s-a vorbit despre versiunea istorică a legendei lui Iona; unii nantucketezi o privesc însă cu oarecare neîncredere. Dar au existat și anumiți greci și romani sceptici, care, spre deosebire de ortodocșii din vremea lor, au privit la rîndu-le cu neîncredere povestea despre Hercule și balenă și povestea despre Arion și delfin; și totuși, îndoielile lor n-au putut împiedica supraviețuirea acestor legende. Un bătrîn vînător de balene din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
revoluționare, cât e vorba, mai ales, de răceala față cu "entuziasmul politic". Și, fiindcă a venit vorba de o deosebire sufletească, am putea spune ipotetic că poate fi vorba și de un element pur psihic. Poate că moldovenii sunt mai sceptici. (În Scrisori, Alecsandri numește pe munteni gasconi: "gasconi sau, pe românește, munteni"3. Dar e ușor de înțeles că un popor, un oraș, Bucureștiul, care e în fierbere politică, trebuia să facă impresie de gasconerie unui sceptic rafinat cum a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
moldovenii sunt mai sceptici. (În Scrisori, Alecsandri numește pe munteni gasconi: "gasconi sau, pe românește, munteni"3. Dar e ușor de înțeles că un popor, un oraș, Bucureștiul, care e în fierbere politică, trebuia să facă impresie de gasconerie unui sceptic rafinat cum a fost Alecsandri.) În sprijinul acestui "scepticism" 1 Cugetri ăIIÎ, "Romînia literară" ă1855î, p. 276, 347. 2 Ibidem, p. 349. 3 Scrisori, p. 92 ăCătre I. Negruzzi, dec. 1877î. ar veni și unele mărturii vechi. Așa, de pildă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
materiale a păturilor de jos și oprirea lor de la o viață conștientă, care ar putea să le dezvolte spiritul de cercetare și de critică și deci să le dea acces la trebile statului. Deși om nou, civilizat, "european" fin și sceptic, e plin de iubire pentru boierul de modă veche, cu toate că acesta duce altă viață și are alte idei și alte idealuri decât dânsul - pentru că acest boier este simbolul și garanția dăinuirii formei sociale împortiva căreia luptau patruzecioptiștii 2. Și când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e adevărat pentru o mică parte, pătura subțire de sus, dar că țăranul nu-și părăsește niciodată "obiceiurile, limba, portul". Aiurea, în Românii și poezia lor 2, deși - 1 Scrisori, p. 27 ăCătre I. Negruzziî. 2 Proză, p. 153 etc. sceptic și critic! - bănuiește că este "poate cam părtinitoare nobila sa exaltare" de a-și închipui neamul românesc ca "unul din neamurile cele mai înzestrate cu daruri sufletești", totuși, în paginile următoare, nu șovăiește de a vorbi despre poporul român - țărănimea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cum zice imediat tot el despre sine, probabil că n-ar fi avut în politică nici măcar atitudinea destul de cumpănitoare a lui Russo, ci atitudinea lui Alecsandri, care, și el, la 1848, a fost "părtaș" al mișcării revoluționare, dar care, spirit sceptic 1 Scrieri literare și istorice, I, p. 181. ăCîntecele poporane, 1861.î 2 De Odobescu ca critic în introducerea și asimilarea științei nu vom vorbi aici. Amintim numai activitatea sa arheologică, atât critică, cât și constructivă. 3 Scrieri literare și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
frazelor gata făcute, a clișeelor și convențiilor literare, conform principiului contraria contrariis curantur. La polul opus se situează o meditație paradoxală asupra limbajului, după care logica interioară a acestuia nu o mai constituie expresia, ci involuția, autoabsorbția, conștiința lucidă și sceptică în același timp a imposibilității sale, urmată de recunoașterea vidului și a absenței inevitabile. Excesul de cuvinte, mania vociferantă și scandaloasă (se poate vorbi de o adevărată febră a manifestului literar) vizează în ultimă instanță revalorizarea regresivă a limbajului. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
evidente în orice filosofie a limbajului este: câte modalități de utilizare a limbajului există? Wittgenstein a abordat problema ca insolvabilă pentru orice listă finită de categorii. "Dar câte tipuri de întrebări există?... Există nenumărate [...] tipuri" [...]. Dar această concluzie mai degrabă sceptică ar trebui să ne trezească suspiciunea. Nimeni nu va spune presupun că există nenumărate tipuri de sisteme economice sau aranjamente maritale sau feluri de partide politice; de ce ar trebui limba să fie mai reclacitrantă taxonomic decât orice alt aspect al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
alte cuvinte, onufian, pe care îl acuză de aceeași regresie circulară pe care am imputat-o analizei de discurs. Dacă totul este social construit, atunci și social-constructivismul ajunge să fie social construit. Pe lângă această carență metodologică, Searle este de asemenea sceptic în raport cu puseul emancipator al constructivismului social, catalogându-l drept naiv. Deci, este constructivismul social o capcană teoretică? Voi încerca, în continuare, să apăr socio-constructivismul onufian de imputările pe care i le aduce Searle. "Ontologia fundamentală" a lui Searle constă în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adesea �n umbr? pe cele de istoric ? i de intelectual de renume internă? ional ? i chiar pe cel de politician. Afirmă? iile lui categorice, patosul contrazicerilor sale, tun�ndu?? i incomparabilele anateme, toate acestea aveau r? sunet. Iorga a fost rareori sceptic sau conciliant, atitudini a c? ror absen?? este stranie pentru un istoric. �?i scria articolele cu o emo? ie at�ț de spontan? , �nc�ț ? i ast? zi s�nt citite că ni? te strig? te de durere. Indiferent dac? avea sau nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o astfel de situa? ie, trebuie s? folosim dovezile pe care le avem la dispozi? ie. Admiterea a altceva dec�ț a probelor documentare sprijin? preten? iile istorice ale ungurilor. Dar oric�ț de greu de admis ar fi ele pentru un sceptic ra? ionalist că Dom�novszky, dovezile care nu s�nt bazate pe documente nu pot fi ignorate. Ele trebuie completate recurg�nd la ipoteze ? i paralele istorice ? i apel�nd la evolu? ia organic?. Absen? a documentelor scrise timp de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu repeziciune. Regele Carol ? i guvernul rom�n erau atacă? i nu numai de c? tre cei de st�nga (că �n Iugoslavia sau �n Grecia), ci ? i de radicalii de dreapta. Toamnă lui 1937 �nsemna apropierea alegerilor, fă?? de care Iorga era sceptic. �Va fi �nc? o �ncercare de verificare a validit?? îi votului universal�, scria el33. Taberele angajate �n alegeri erau stabilite: pe de o parte regele, regimul politic, liberalii, goga? cuzi? ții ? i Iorga. Lor li se opunea un grup amestecat: na? ional-?? r? ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
excluși sau foarte greu de cuprins în educație), determinată fie de interesul scăzut, fie de eșecul ofertelor de pregătire de a-i cuprinde pe toți, este contrastantă cu ideea de societate educațională funcțională, de cultură a învățării. De asemenea, mulți sceptici cu privire la necesitatea învățării de-a lungul întregii vieți afirmă nevoia unei distanțe critice față de discursurile de politică educațională, în condițiile în care realitatea concretă tinde să-i contrazică uneori. Argumentele lor sunt de genul: piața muncii este supracalificată, avem mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
excluși sau foarte greu de cuprins în educație), determinată fie de interesul scăzut, fie de eșecul ofertelor de pregătire de a-i cuprinde pe toți, este contrastantă cu ideea de societate educațională funcțională, de cultură a învățării. De asemenea, mulți sceptici cu privire la necesitatea învățării de-a lungul întregii vieți afirmă nevoia unei distanțe critice față de discursurile de politică educațională, în condițiile în care realitatea concretă tinde să-i contrazică uneori. Argumentele lor sunt de genul: piața muncii este supracalificată, avem mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a vieții unde tulburarea are limpezime adâncă... Pentru regizorul și pedagogul Alexa Visarion, Caragiale este o chemare fără sfârșit, un autor personal, un răspuns la căutările creative, mereu surprinzător prin noutatea sa, omul de care ai nevoie, călăuza... Cinic, caustic, sceptic, dar și neliniștit sau sentimental, de la geniu până la măscărici, de la zeu tutelar și istoric al secolului XIX, până la caricatură a românismului, reacționar, canalie sau nepatriot, Caragiale a adunat, poate, cel mai larg spectru de calificative din partea colegilor și prietenilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că ne aflăm în fața unui eveniment cinematografic. Eveniment, în sensul că filmul are ceva special și iese în afara locurilor comune cu care ne-am obișnuit de atâta amar de vreme, eveniment artistic, pentru că oricât ai fi de insensibil, blazat sau sceptic în privința cinematografului, nu se poate să nu recunoști puternica personalitate, marea forță și nota de origi nalitate ale regizorului, în sfârșit, eveniment actoricesc, poate mai coerent spus, acea fastuoasă demonstrație, necontestată de nimeni, de glorii ale teatrului bucureștean, ce și-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
m-a interesat coordonarea lor spre putere. Pentru mine puterea reprezintă un obiect de studiu, de meditație și nu o tentație privind participarea la ea. Recunosc, există o fascinație fantastică a puterii, o atractivitate care zgândăre și pe cei mai sceptici. Bineînțeles că această intrare în marea arenă care pulsează de vitalitate și necunoscut capătă la un moment dat o aură artistică. Politicienii sunt însă actori ai unui timp care îi joacă, îi implică și apoi îi eliberează din funcție. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
intervine imediat după episodul traumatic. în schimb, trenarea intervenției poate compromite cvasitotal eficacitatea ei. Dincolo de toate aceste opinii, important este să nu o fetișizăm, căci o asemenea atitudine poate tergiversa stabilirea diagnosticului și implicit intervenția terapeutică adecvată. Sintetizând, oricât de sceptici am dori să fim nu putem nega că PD are un incontestabil rol, măcar în informarea victimelor unei traume asupra eșichierului de simptome pe care îl poate dezvolta, precum și asupra serviciilor la care trebuie să apeleze pentru ajutor. Oricum, utilizarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care s-a confruntat cu o traumă, dar și al oricărui om ce nu poate evita umbrele vieții. Efectele multinivelare ale acestor tehnici au fost atestate în marile laboratoare ale lumii, prin tehnologii de înaltă performanță. Iată de ce, cârcotașii și scepticii prin vocație nu mai pot să-și conserve cu dispreț olimpian și imperturbabilă siguranță, atitudinea lor rejectivă în fața acestor argumente, tot mai numeroase și mai blindate metodologic. în urmă cu trei decenii, articole centrate pe influența procedeelor spirituale în terapie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posibil), prescripția formală a conduitei funcționarilor publici le cere acestora un efort, pentru ca, În anumite cazuri, să se depărteze de linia propriului interes pentru a atinge obiectivele dictate de scopul activității lor: Argumentul etico-economic cere acceptarea inițială a unei viziuni sceptice sau pesimiste asupra naturii umane. Interesul pentru sine, În sens larg, este recunoscut ca fiind o puternică forță motivantă În Întreaga activitate umană; iar acțiunea umană, dacă nu este Îngrădită de restrângeri etice sau morale, se presupune În mod natural
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
treia reprezintă o Încercare de a prezenta diversele concluzii practice referitoare la procesul decizional european; mai exact, o prezentare, dincolo de abstracțiile teoretice, a modului concret În care interacționează diverșii actori de pe arena europeană. Partea a doua este dedicată viziunii mai sceptice asupra procesului decizional european, iar partea a treia aduce contraargumente la cele prezentate anterior. În concluzie, cele două viziuni, aflate oarecum la extreme, sunt puse În balans, cu scopul de a extrage un enunț care să constituie cel puțin o
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
formă mai nuanțată, argumentele care ne-ar determina să considerăm drept valid un enunț simplu, de tipul: „Stabilirea agendei și formularea politicilor sunt sarcini europene, În timp ce implementarea este responsabilitatea statelor membre”. Reproșurile aduse UE capătă foarte multe nuanțe. Cei mai sceptici vorbesc atât despre un centralism al procesului decizional la nivel european, cât și despre impunerea efectelor acestuia la nivel național. Există Însă și autori ce vorbesc despre un pluralism decizional la nivel european, care afectează statele membre. Ei afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi de natură a le "periclita" nu numai suveranitatea, dar și identitatea națională. De altfel, chiar și unii dintre cei mai vehemenți apărători ai Uniunii Europene 33 și ai procesului de pretinsă constituționalizare a dreptului european ajung la o concluzie sceptică, afirmând că "indiferent cât de strânsă va fi Uniunea, ea va rămâne una formată din persoane distincte, cu identități politice distincte și structurate în comunități distincte"34. După o perioadă de reflecție, lucrările în legătură cu viitorul Europei au continuat, astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
puteau ele să fie salvate, la ceremonia de final a întâlnirii de la Varșovia, liderul polonez, W. Gomulka, a apreciat că, dacă jumătate din cele propuse vor fi realizate, va fi foarte bine, în timp ce conducătorul U.R.S.S, N. Hrușciov, mai sceptic, a declarat neîncrezător că, chiar și 30% dacă s-ar realiza, ar fi bine. Din fericire, așa cum se cunoaște, nu s-a realizat nimic din ce s-a propus. 3. Cu toate acestea, conducerea sovietică a continuat să insiste asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a transformat în atomi sociali izolați și complet egoiști. De aceea - spre deosebire de toate relat]rile anterioare despre origini -, acest tablou care descrie atât de mult fapte este considerat nu un mit, ci o relatare pur științific]. Ar trebui s] fim sceptici în privința acestei afirmații. În formă neprelucrat] de mai sus, mitul pseudodarwinist conține cel putin tot atât simbolism emotiv reg]sit în ideologiile actuale și tot atâta propagând] în favoarea îngustelor idealurilor sociale contemporane că și predecesoarea să, varianta contractului social. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]