4,267 matches
-
27"> Sfântul Vasile cel Mare, Către tineri. Cum pot întrebuința cu folos literature scriitorilor elinii, Editura de Stat, București, 1959, p.53<footnote> El îndeamnă tineretul să-i citească pe clasici, pentru că astfel se pregătesc pentru înțelegerea profundă a Sfintei Scripturi. Lectura acestora nu este doar o ambiție de natură intelectuală, ci mai ales constituie o pregătire pentru înțelegerea adevărurilor divine, ținta ultimă a căutărilor sufletului nostru. Cultura laică joacă și rol de podoabă a spiritului: pomul nu numai că poartă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
scopul educației îl constituie și pentru Sf. Vasile cel Mare formarea unui individ care să manifeste iubire pentru Dumnezeu și pentru oameni, să urmărească binele în toate faptele lui. În educație, subliniază Sfântul Vasile, se va recurge îndeosebi la Sfintele Scripturi, povestindu-le copiilor faptele exemplare săvârșite de Hristos și cultivându-le virtutea, prin intermediul sentințelor creștine. Metoda interogativă este recomandată ca un mijloc de captare a atenției. Pedepsele date copiilor, atunci când greșesc, trebuie alese în așa fel încât să fie determinați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
va cunoaște Occidentul creștin. Ea este împodobită cu toate bucuriile creației, între care cultura profană nu este de disprețuit. Orice altă învățătură este pentru el pregătire pentru „cea mai mare luptă dintre toate luptele”, lupta pentru înțelegerea adâncimii cuvintelor Sfintei Scripturi. 2.1.3. Sfântul Ioan Gură de Aur și pedagogia creștină Sfântul Ioan Gură de Aur a fost convins de valoarea vieții ascetice, fără a pretinde însă ca toți copiii să fie supuși educației, pe care aceasta o presupune. În
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pună întrebări, să-și exprime liber opiniile, angajându-se chiar în discuții contradictorii cu învățătorul lor. Prin lucrarea Educația creștină, Sfântul Augustin caută să ofere învățătorului, laic și cleric deopotrivă, un îndrumar metodic, cuprinzând elemente de heremeneutică a textului Sfintei Scripturi, precum și o serie de tehnici de predare. Dintre regulile de factură pedagogică expuse în această lucrare putem reține: a) magistrul îi va învăța pe tineri cu prioritate adevărurile de credință, cum să promoveze binele și cum să evite răul; b
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fiecare seară, după rostirea rugăciunii. Deprinderile morale sunt faptele și virtuțile duhovnicești ale creștinului. Practicarea lor, în conlucrare cu harul divin, conduce pe om la cunoașterea lui Dumnezeu. Deprinderile morale sunt: faptele bune, postul, participarea la slujbele Bisericii, citirea Sfintei Scripturi și respectarea tradițiilor religioase. Formele prin care profesorul contribuie la formarea deprinderilor morale la elevi, sunt aprobarea și dezaprobarea. Aprobarea reprezintă aprecierea favorabilă de către profesor a atitudinilor și faptelor morale pozitive ale elevilor, în sensul că ele sunt în concordanță
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Agapia călugărițele de la biserica Schimbarea la față din Socola pentru a folosi acest locaș pentru uzul vestitului seminar de la Socola, ce se înființa (Școala de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea Sfintelor Scripturi), sau "fabrica de popi" cum îi spunea scriitorul Ion Creangă, atunci, un făcător de bine, pe nume Atanasie Gosan, a înălțat acest nou locaș de închinăciune pentru credincioșii rămași fără biserică. Aceasta se întâmpla prin anul 1812. În anul 1838
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fiind asimilat drept al cincilea element, solidul platonic asociat fiind dodecaedrul. Eterul era imaginat ca fiind un fluid perfect, inspirat de zei. Aristotel îl considera ca neavând calități fizice, incapabil de a suferi transformări dar având posibilitatea mișcării circulare. Vedele - scripturi străvechi din India antică - fac referire la elemente precum prana sau Akasha, termeni care aveau un înțeles asemănător celui dat eterului de către grecii antici. În fizică există însă multe referiri la particule virtuale și energia punctului zero, sau la fenomenul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
matematică verosimilă. La interogatoriu, Galilei, și el foarte speriat de Inchiziție, declara pentru a se dezvinovăți: ) Revenirea în forță a Inchiziției, închidea astfel orice posibilitate de exprimare a ideilor și teoriilor ce contraziceau într-un fel sau altul dogma și Scriptura. Descartes recursese în Tratatul despre lume la aceeași modalitate ipotetică pentru a scăpa de acuzațiile teologilor, dar condamnarea lui Galilei, îl pune în fața unei necesități extreme: autorenegarea ideilor sale, de care oricum nu este atât de atașat încât să și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lui Moise pe care Domnul o dăduse lui Israel.Aici trebuie făcute două precizări, care reies din cele spuse de profetul Nehemia: ‑ cartea legii lui Moise este istoria lui Moise pusă în scris, deci se trece de la memorie la carte. Scriptura este memorie ‑ profeție a unei realități impregnate de viitor. ‑ cartea este tezaurul unei comunități, ea fiind prima destinatară a acelui mesaj deoarece poporul se implică, ascultă, îngenunchează, plânge, sărbătorește. Prin urmare, Biblia este Cartea poporului, născută din comunitate și este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe Isus în pustiu unde, învingând ispitele diavolului, afirmă suveranitatea lui Dumnezeu. Isus, plin de Duhul Sfânt, întorcându‑se în Galileea, intră în sinagoga din Nazaret și începe să vorbească, însușindu‑și pasajul din profetul Isaia: astăzi s‑a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat‑o cu urechile voastre 46. Isus, imagine perfectă a Tatălui, manifestă în el însuși lucrarea Duhului Sfânt; trăind în as‑ cultare față de voința Tatălui, i se încredințează operele minunate și cuvintele profetice. Sfântul Petru spune
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a supus Cristos în viața sa pământească, prin pătimire și moarte. Sfântul Ioan Damaschinul spune că: icoanele sunt Sfânta Scriptură care se oferă cu precizie și facilitate de interpretare: ele vorbesc, nu sunt mute ca idolii păgâ‑ nilor pentru că orice scriere care se citește în timp ne povestește (cu ajutorul imaginilor) venirea lui Isus, miracolele Fecioarei și luptele sfinților 89. Împotriva
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
gândirii credința im‑ punea creștinilor un discernământ care nu‑i permitea acceptarea automată a acestui patrimoniu. Astfel arta de inspirație creștină a început în surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora semne prin care să exprime pe baza Scripturii misterele credinței și în același timp un rod simbolic prin care să se identifice mai ales în timpurile dificile ale persecuțiilor: peștele, pâinile, păstorul evocau misterul devenind aproape pe nesimțite schițele unei arte noi. Atunci când prin Edictul lui Constantin li
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prima perioadă), 1561-1564 (perioada de mijloc), 1565-1569 (ultima perioadă). Periodizare făcută pe pagina online Grove Art Online article url: http://www.oxfordartonline.com: 80/subscriber/ article/grove/art/T011669pg1, pp. 10-14, accesat la 11.12.2013. 14 Biblia sau Sfâna Scriptură tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. 15 "Evanghelia după Luca", Idem. 16 Pieter
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mult, are loc o contraofensivă a autorității ierarhice care, prin vocea episcopului Vartolomeu Stănescu, contestă autoritatea harismatică, prin argumentul imposibilității laicatului de a aborda o asemenea problemă teologică, aceasta formând o colectivitate care nu predă, ci doar primește toate învățăturile Scripturilor. O replică energică, dar foarte bine fundamentată teologic, semnată " Cuvântul" pentru a reliefa atitudinea oficială a ziarului, îi oferă Nae Ionescu care își fixează ca motto trei versete sugestive din "Învățătura celor doisprezece Apostoli" (cap. IX, v. 1); "Așezămintele Apostolilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu mai este cazul să insistăm cum eram și suntem priviți de către străini în diverse momente ale istoriei (cronicile și jurnalele călătorilor străini sunt elocvente în acest sens), cu atât mai mult cu cât meritele și scăderile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
non că această succesiune nu poate fi concepută deasupra sau în afara comunității euharistice, Biserica. Potrivit lui Luther, ființa umană poate ajunge direct la Dumnezeu fără medierea Bisericii sau a preoților, prin simpla convertire a inimii, "sub înrâurirea meditației directe a Sfintei Scripturi, în afară de orice interpretare tradițională, călăuzit numai de Sfântul Duh". În schimb, tradiția catolică consideră că unica modalitate de manifestare a Sfântului Duh se realizează prin Biserică. În plus, se poate accede la Dumnezeu prin "evlavie și cucernicie (rugăciune, post, umilință
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
post, umilință și fapte bune), săvârșite în Biserică, adică în comunitatea viilor și morților mărturisitori ai aceleiași credințe, la fel rugători, săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
theologiae orthodoxae 2. În Cărțile Sfinte se regăsește o armonie deplină între Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, întrucât textele liturgice care nu au fost scoase din Sfânta Scriptură, provin din Sfânta Tradiție. Lucrarea Ecclesiei constă tocmai în această armonizare între Scriptură și Predanie. Pe temeiul Cărților Sfinte se poate alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de acea religie. Există posibilitatea de a încerca să se refacă învățătura religioasă respectivă, asemenea protestanților, prin revenirea la origini 7. Protestantismul nu a făcut decât să ignore faptul că învățătura lui Hristos nu este ceea ce stă scris în Sf. Scripturi, ci Evanghelia așa cum este prezentată de Ecclesia, adică de Sf. Părinți și de Sinoadele ecumenice. Este vorba despre Evanghelia trăită și dezvoltată în cadrul Bisericii. Astfel, am putea vorbi despre o reală înnoire la nivelul mentalității religioase, adică de o creștere
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fi așa de târzie încât postul Sfântului Petru nu ar dura decât trei zile... Știința? Ei, da! Uitasem că P. S. Pimen e numai și numai știință din cap până-n picioare. Noi, ca proștii, ne gândeam în primul rând la Sfintele Scripturi, la canoanele și hotărârile Soboarelor Ecumenice. Noroc că mai există în Sfântul Sinod un autentic și vașnic apărător al "ȘTIINȚEI" în persoana P. S. Pimen, mitropolit al Moldovei. Căci, altfel, ne făceam de râs". 4 Notă semnată Redacția la începutul articolului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
apariția aceasta revistă: "Săgeata duhului pentru a cărui îndepărtare se roagă Sfântul Efrem Sirul rănește, parcă tot mai adânc, pe întâi-stătătorii Bisericii românești. Puși să vegheze la păstrarea Învățăturii, ei caută, cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială încearcă să înjghebeze o pseudo-ecumenicitate creștină pe tărâmul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
l-a scutit Însă de necazuri. A rămas orfan de tată Încă de mic, educația și formarea lui rămânând În seama mamei Stanca, care a avut grijă de educarea pe plan spiritual și astfel, Constantin Brâncoveanu a Învățat tainele Sfintei Scripturi În limba slavonă și greacă. Ager la minte, fire blândă și cu o situație materială foarte bună se căsătorește cu fiica lui Neagoe Basarab și nepoata lui Antonie Vodă. Dumnezeu le binecuvintează familia cu patru băieți și șapte fete care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
fost trădat de Cantacuzinești, care doreau tronul. Ambele trădări au ca scop Îmbogățirea și lipsa grijilor cotidiene. Vânzarea vine din partea celor apropiați, de la cine nu te aștepți, de la cei care ar trebui să te slujească și astfel se confirmă cuvintele Scripturii, care ne Îndeamnă să nu ne punem Încrederea În oameni, ci În Dumnezeu. Așa cum Hristos, Mielul cel nevinovat, merge În măgura Golgotei să moară pentru ca noi să fim mântuiți obiectiv prin jertfa supremă de pe cruce, care devine altarul Învățătorului Ceresc
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
mai rămas decât sufletele ; să nu le pierdem și pe ele, ci să le ducem curate În fața Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru”. Acela a fost momentul suprem de slujire și ascultare față de Învățătura Sfintei Scripturi, care ne atenționează că dacă ne vom rușina de Hristos și ne vom lepăda de El În această lume păcătoasă și El se va rușina de noi Înaintea Tatălui din ceruri. Acest răspuns al Voievodului l-a Înfuriat rău pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
avere. Din acel moment plictiseala îi pieri și citea cu plăcere și atenție totul. Și noi, creștinii ortodocși, suntem moștenitorii celei mai mari împărății Împărăția cerurilor. O avere mai mare ca aceasta nici că există. Iar Testamentul nostru este Sfânta Scriptură. S-o citim tot timpul și cu plăcere și să nu neglijăm niciuna din condițiile care trebuie îndeplinite pentru a intra în stăpânirea moștenirii făgăduite Împărăția cerurilor, fericirea și viața veșnică. 7. Creștinul pe marea vieții Vaporul când pleacă peste
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]