4,690 matches
-
vedere terminologic verbele care intră în alternanța cauzativă de cele care nu acceptă această alternanță. Haegeman (1994: 333) arată că nu există motive pentru ca verbul din exemplul (c) să fie considerat inacuzativ: (a) The ennemy sank the boat ' Dușmanul a scufundat vasul' (b) The boat was sunk ' Vasul a fost scufundat' (c) The boat sank ' Vasul s-a scufundat'. Cele două motive pentru care verbul din exemplul (c) nu este inacuzativ: sink 'a scufunda' (ca și open 'a deschide', close 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care nu acceptă această alternanță. Haegeman (1994: 333) arată că nu există motive pentru ca verbul din exemplul (c) să fie considerat inacuzativ: (a) The ennemy sank the boat ' Dușmanul a scufundat vasul' (b) The boat was sunk ' Vasul a fost scufundat' (c) The boat sank ' Vasul s-a scufundat'. Cele două motive pentru care verbul din exemplul (c) nu este inacuzativ: sink 'a scufunda' (ca și open 'a deschide', close 'a închide', increase 'a crește', break 'a rupe', drop 'a picura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arată că nu există motive pentru ca verbul din exemplul (c) să fie considerat inacuzativ: (a) The ennemy sank the boat ' Dușmanul a scufundat vasul' (b) The boat was sunk ' Vasul a fost scufundat' (c) The boat sank ' Vasul s-a scufundat'. Cele două motive pentru care verbul din exemplul (c) nu este inacuzativ: sink 'a scufunda' (ca și open 'a deschide', close 'a închide', increase 'a crește', break 'a rupe', drop 'a picura') are o pereche tranzitivă, care atribuie acuzativul; în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
The ennemy sank the boat ' Dușmanul a scufundat vasul' (b) The boat was sunk ' Vasul a fost scufundat' (c) The boat sank ' Vasul s-a scufundat'. Cele două motive pentru care verbul din exemplul (c) nu este inacuzativ: sink 'a scufunda' (ca și open 'a deschide', close 'a închide', increase 'a crește', break 'a rupe', drop 'a picura') are o pereche tranzitivă, care atribuie acuzativul; în plus, aceste verbe nu acceptă construcția cu there 11. Haegeman (1994: 337) folosește termenul inacuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se înfunda, a se îngusta, a se întinde, a se înzăpezi, a se lărgi, a se lăți, a se localiza, a se lungi, a se menține, a se nivela, a se prelungi, a se răsturna, a se ridica, a se scufunda, a se scutura (florile), a se situa, a se strânge, a se umple, a se uni (derivate); ● nereflexive: a apune, a asfinți, a avansa, a bălti, a coti, a rămâne, a răsări, a sta, a staționa, a trăi (primare); a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din (b) este falsă, ceea ce dovedește că UTAH e greșită. Exemplele din (a) nu pot fi analizate ca inacuzative: (a) The ice melted, The door opened, The ship sank ' Gheața s-a topit', 'Ușa s-a deschis', ' Vasul s-a scufundat' (b) Bill melted the ice, Sue opened the door, Bill sank the ship 'Bill a topit gheața', 'Sue a deschis ușa', 'Bil a scufundat vasul'. Pesetsky (1995: 98) arată că direcția derivării este reflexive > nonreflexive și se întreabă de ce dispare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
door opened, The ship sank ' Gheața s-a topit', 'Ușa s-a deschis', ' Vasul s-a scufundat' (b) Bill melted the ice, Sue opened the door, Bill sank the ship 'Bill a topit gheața', 'Sue a deschis ușa', 'Bil a scufundat vasul'. Pesetsky (1995: 98) arată că direcția derivării este reflexive > nonreflexive și se întreabă de ce dispare morfemul se în cauzativizare. Pesetsky (1995: 214) arată că verbe de tipul break 'a sparge, a rupe' și grow 'a crește', care alternează între
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbe din limba italiană și să analizeze consecințele sintactice ale aplicării analizei sale. Punctul de pornire îl constituie observația că noțiunea de "argument opțional", folosită în multe studii pentru a explica variațiile de tranzitivitate (de tipul: verbul tranzitiv affondare 'a scufunda' are un rol extern opțional, deci perechea sa intranzitivă va fi inacuzativă; verbul mangiare 'a mânca' are un rol intern opțional, deci perechea lui intranzitivă va fi inergativă) este puțin înțeleasă și insuficientă. Propunerea lui Chierchia (2004: 24) este că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că morfologia pasivă absoarbe sau saturează rolul tematic al subiectului. Agentul suprimat este însă prezent din punct de vedere semantic, existența acestuia fiind vizibilă, de exemplu, în controlul infinitivului: The boat was sunk [PRO to collect insurance] ' Vasul a fost scufundat [PRO pentru a încasa asigurarea]'. (b) Detranzitivizarea (D) reprezintă operația prin care se șterge obiectul indefinit al verbului tranzitiv, prin saturarea rolului tematic al obiectului: a. Forma logică a D: <e, π> → π b. Conținut: ˘[D(eat−mânca)](x)↔∃y
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
constatarea că argumentul implicit al pasivului (Agentul neexprimat) poate controla o propoziție cu statut de adjunct, în timp ce argumentul implicit al inacuzativelor nu este capabil de control în acest caz: The boat was sunk [PRO to collect insurance] ' Vasul a fost scufundat [PRO pentru a încasa asigurarea]' *The boat sunk [PRO to collect insurance] ' Vasul s-a scufundat 120 [PRO pentru a încasa asigurarea]', autorul ajunge la concluzia că inacuzativele și pasivele sunt supuse unor operații diferite. În alternanțele tranzitiv−intranzitiv, verbul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în timp ce argumentul implicit al inacuzativelor nu este capabil de control în acest caz: The boat was sunk [PRO to collect insurance] ' Vasul a fost scufundat [PRO pentru a încasa asigurarea]' *The boat sunk [PRO to collect insurance] ' Vasul s-a scufundat 120 [PRO pentru a încasa asigurarea]', autorul ajunge la concluzia că inacuzativele și pasivele sunt supuse unor operații diferite. În alternanțele tranzitiv−intranzitiv, verbul tranzitiv tinde să fie cauzativ. Sensul verbului inacuzativ affondare 'scufunda' este forma reflexivă a cauzativului, reprezentată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
to collect insurance] ' Vasul s-a scufundat 120 [PRO pentru a încasa asigurarea]', autorul ajunge la concluzia că inacuzativele și pasivele sunt supuse unor operații diferite. În alternanțele tranzitiv−intranzitiv, verbul tranzitiv tinde să fie cauzativ. Sensul verbului inacuzativ affondare 'scufunda' este forma reflexivă a cauzativului, reprezentată prin C(α). Reprezentarea verbului intranzitiv affondare 'scufunda' este: affondare−scufundaintranz = R(affondare−scufundatranz) = R(C(α)). Proprietatea vasului care îi permite să se scufunde este reprezentată astfel: ˘[R(affondare−scufundatranz)](the boat−vasul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ajunge la concluzia că inacuzativele și pasivele sunt supuse unor operații diferite. În alternanțele tranzitiv−intranzitiv, verbul tranzitiv tinde să fie cauzativ. Sensul verbului inacuzativ affondare 'scufunda' este forma reflexivă a cauzativului, reprezentată prin C(α). Reprezentarea verbului intranzitiv affondare 'scufunda' este: affondare−scufundaintranz = R(affondare−scufundatranz) = R(C(α)). Proprietatea vasului care îi permite să se scufunde este reprezentată astfel: ˘[R(affondare−scufundatranz)](the boat−vasul). Propunerea autorului este deci ca The boat sunk ' Vasul s-a scufundat' să fie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitiv tinde să fie cauzativ. Sensul verbului inacuzativ affondare 'scufunda' este forma reflexivă a cauzativului, reprezentată prin C(α). Reprezentarea verbului intranzitiv affondare 'scufunda' este: affondare−scufundaintranz = R(affondare−scufundatranz) = R(C(α)). Proprietatea vasului care îi permite să se scufunde este reprezentată astfel: ˘[R(affondare−scufundatranz)](the boat−vasul). Propunerea autorului este deci ca The boat sunk ' Vasul s-a scufundat' să fie interpretat ca The boat sunk by itself ' Vasul s-a scufundat singur', adică o proprietate a vasului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
intranzitiv affondare 'scufunda' este: affondare−scufundaintranz = R(affondare−scufundatranz) = R(C(α)). Proprietatea vasului care îi permite să se scufunde este reprezentată astfel: ˘[R(affondare−scufundatranz)](the boat−vasul). Propunerea autorului este deci ca The boat sunk ' Vasul s-a scufundat' să fie interpretat ca The boat sunk by itself ' Vasul s-a scufundat singur', adică o proprietate a vasului sau o stare în care se află face ca acesta să se scufunde. Factorul cauzator − în cazul inacuzativelor − nu trebuie deci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vasului care îi permite să se scufunde este reprezentată astfel: ˘[R(affondare−scufundatranz)](the boat−vasul). Propunerea autorului este deci ca The boat sunk ' Vasul s-a scufundat' să fie interpretat ca The boat sunk by itself ' Vasul s-a scufundat singur', adică o proprietate a vasului sau o stare în care se află face ca acesta să se scufunde. Factorul cauzator − în cazul inacuzativelor − nu trebuie deci înțeles ca acțiune, ci static (operatorul CAUZĂ este neutru la tipul de proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deci ca The boat sunk ' Vasul s-a scufundat' să fie interpretat ca The boat sunk by itself ' Vasul s-a scufundat singur', adică o proprietate a vasului sau o stare în care se află face ca acesta să se scufunde. Factorul cauzator − în cazul inacuzativelor − nu trebuie deci înțeles ca acțiune, ci static (operatorul CAUZĂ este neutru la tipul de proprietate implicat, acțiune sau stare). Prin urmare, derivarea inacuzativelor este un tip special de reflexivizare, "internă" (RI), de natură statică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un tip special de reflexivizare, "internă" (RI), de natură statică, operație care pune semnul de identitate între subiect și obiect și care trebuie să externalizeze argumentul rămas: a. Forma logică a RI = <e, π> → <e, p> b. Conținut: RI(sink−scufunda)](x) =˘[sink−scufunda(x)](x). Relația dintre R și RI este de același tip cu relația dintre P și PI: sunt identice din punct de vedere vericondițional, dar forma logică este diferită. Verbul intranzitiv care participă la alternanța cauzativă este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de reflexivizare, "internă" (RI), de natură statică, operație care pune semnul de identitate între subiect și obiect și care trebuie să externalizeze argumentul rămas: a. Forma logică a RI = <e, π> → <e, p> b. Conținut: RI(sink−scufunda)](x) =˘[sink−scufunda(x)](x). Relația dintre R și RI este de același tip cu relația dintre P și PI: sunt identice din punct de vedere vericondițional, dar forma logică este diferită. Verbul intranzitiv care participă la alternanța cauzativă este legat de corespondentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la alternanța cauzativă este legat de corespondentul său tranzitiv prin operația de reflexivizare, care are două trăsături specifice: factorul cauzator e înțeles static; operația de reflexivizare este de tipul unei "internalizări". Atunci când argumentul intern al unui verb inacuzativ ca affondare 'scufunda' este externalizat prin deplasarea NP, trebuie să presupunem însă că e folosită operația de reflexivizare R (nu RI). Un verb intranzitiv ca sink 'scufunda' este derivat din corespondentul său tranzitiv prin reflexivizare, existând posibilitatea alegerii între: (a) RI − inacuzativul sink
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de reflexivizare este de tipul unei "internalizări". Atunci când argumentul intern al unui verb inacuzativ ca affondare 'scufunda' este externalizat prin deplasarea NP, trebuie să presupunem însă că e folosită operația de reflexivizare R (nu RI). Un verb intranzitiv ca sink 'scufunda' este derivat din corespondentul său tranzitiv prin reflexivizare, existând posibilitatea alegerii între: (a) RI − inacuzativul sink 'scufunda'; (b) R − argumentul verbului sink 'scufunda' trebuie externalizat prin deplasarea NP (deplasare interpretată diferit în cazul pasivului și al inacuzativului). În cazul verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este externalizat prin deplasarea NP, trebuie să presupunem însă că e folosită operația de reflexivizare R (nu RI). Un verb intranzitiv ca sink 'scufunda' este derivat din corespondentul său tranzitiv prin reflexivizare, existând posibilitatea alegerii între: (a) RI − inacuzativul sink 'scufunda'; (b) R − argumentul verbului sink 'scufunda' trebuie externalizat prin deplasarea NP (deplasare interpretată diferit în cazul pasivului și al inacuzativului). În cazul verbelor inacuzative care nu au corespondent tranzitiv, Chierchia argumentează pentru respingerea ideii că acestea sunt marcate lexical ca
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să presupunem însă că e folosită operația de reflexivizare R (nu RI). Un verb intranzitiv ca sink 'scufunda' este derivat din corespondentul său tranzitiv prin reflexivizare, existând posibilitatea alegerii între: (a) RI − inacuzativul sink 'scufunda'; (b) R − argumentul verbului sink 'scufunda' trebuie externalizat prin deplasarea NP (deplasare interpretată diferit în cazul pasivului și al inacuzativului). În cazul verbelor inacuzative care nu au corespondent tranzitiv, Chierchia argumentează pentru respingerea ideii că acestea sunt marcate lexical ca fiind lipsite de argument extern (tipul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
articole, și arată că nu reflexivizarea (notată aici REFL) singură derivă inacuzativele, ci reflexivizarea "plus altceva". Proprietatea esențială a inacuzativelor care participă la alternanța cauzativă este faptul că pot avea ca subiect eventualități: The explosion sank the boat ' Explozia a scufundat vasul' The gust of wind opened the door ' Rafala (de vânt) a deschis ușa'. Noutatea față de teoria formulată în 1989 este ideea împărțirii rolurilor tematice (engl. θ-sharing, lucru permis în PM, nu însă și în modelele generative anterioare), o formă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
strategii de realizare sintactică universală a inacuzativelor: (a) prin deplasare/copiere: închiderea reflexivă (engl. reflexive closure), simbolizată ca []r, așază o copie a argumentului-obiect în poziția primului argument al relației (subiectul), marcând reflexivitatea (The boat sinkr the boat ' Vasul a scufundat vasul'). Atunci când două copii identice sunt în apropiere, în configurația potrivită, numai una este pronunțată. (b) prin morfologie reflexivă: reflexivizarea propriu-zisă (R) obligă argumentul intern să fie identic cu celălalt. O consecință imediată a acestei situații este că verbele care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]