3,463 matches
-
de fan proaspăt și îl freacă între palmele bătucite pentru a simți plăcerea plevii care îl gâdilă în palme; uneori ia chiar între dinți un lujer, îl musca în doară, savurându- i gustul de țărâna și de iarbă, apoi îl scuipa ușor și bagă în buzunarul pantalonilor pleava, păstrând-o că pe o amintire scumpă. Când ajunge acasă, moș Gheorghe se urcă repede în podul grajdului, iar ceilalți cosași îi dau pe rând palele de fan pe care el le răspândește
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
se află o lampă de gaz și două scaune. Neavând ce admira, se prefăcu imediat plictisita, iar profesorul pentru a înviora atmosferă, încerca să o sărute pe gură. Reacția ei fu rapidă și plină de dispreț; deschise imediat ușa și scuipa cu scârba peste prag, ștergându-se imediat cu un șervețel puternic parfumat. Părăsi brusc parcul, fără a mai salută, îndreptându-se grăbita spre poartă deschisă. Mai făcu câțiva pași, apoi începu să coboare în grabă treptele care duceau către un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
abținu cât putu, dar în cele din urmă, observând că niciunul dintre partenerii ei de drum nu reacționează în vreun fel, începu să-i lovească pe rând, cu forța și brutalitate în moalele capului, apoi le împărți picioare în stomac, scuipat între ochi, folosindu-și tot arsenalul de înjurături în engleză, franceza, italiană și spaniolă...Altercanții se împrăștiară imediat, rămăseseră uluiți de reacția tinerei care pur și simplu îi luase pe nepregătite și începură cu toții a râde...Râdeau și securiștii, lucru
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
la fiecare 15 minute de expunere la soare... P.S. 1. Cum se numește scriitorul național al Bulgariei 2. Prin câte țări își plimbă Stasiuk rucsacul 3. Enumerați viciile lui Ion Barbu (considerăm vicii cele la auzul enunțării cărora bunica dvs. scuipă în sân) 4. Enumerați titlurile a trei poeme de tinerețe aparținând lui Eminescu, neprezentate în vreun manual școlar (alternativ au ba) Lada de bere promisă celui ce va ghici ocupația eroului din ultimul roman al lui John Cheever se reportează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
examenele de astăzi nu mai decurg la fel. DISPLAY Creioane și Photoshop Diana SOARE Femeile lui au, toate, părul lung și, când nu dansează ademenitor, se ascund în copaci, printre frunze, într-un de-a v-ați ascunselea ielesc, și scuipă flori și fluturi. Oamenii nu mai locuiesc în orașe, iar măștile de gaze sunt accesorii trendy într-o lume în care trăiește un singur dragon. Lumea lui Markku Metso a ieșit dintr-un sertar, a crescut mare cât să ajungă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
se trage. Altfel, cum naiba, bloc nou din ’85 să stea la cheremul primului seism? Când s-au mutat cele trei babe la parter, nimeni nu mai știe, sau se teme să știe. Fumează în fața ușii de la intrare și te scuipă dacă nu le place mecla ta. Aia cea mai bătrână se zice că a omorât în bătaie o tarabagioaică, pe care a acuzat-o de furt la cântar. În realitate, ele fură zilnic din piață, iar dacă vreun țigan nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
După ce află în sfârșit ce s-a întâmplat cu el și cum toate acțiunile lui au contribuit la împlinirea sorții amarnice, transformându-l în jucăria divinităților crude, eroul continuă să lupte cu puterile ostile : abia acum/ pot să-i înfrunt ! Scuip viața/ dată de zei, o zvârl din mine,/ nu-mi trebuie nici sufletul, nu vreau/ lumina lor, nici cugetul, - mă scald/ în nebunia forței pure ! (scena 10). Orb, gata să pornească pe drumul pribegiei, Oedip aruncă o ultimă sfidare divinităților
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ajutor, vocea îi e prea slabă. Dar dacă nu e trează, și doar visează că s-a trezit? Atunci, mai bine să schimbe visul. Deocamdată, îi lipsesc niște piese de schimb în depozitul de vise. Tușește, nu poate nici să scuipe, nici să-și sufle nasul. Îngrozitor. Își frământă mintea să găsească soluții. Să tragă, de exemplu, sertarul noptierei, unde își ține forfecuța de unghii, ca să-și taie manșetele prea strâmte și sforile de care îi atârnă la încheieturi sacii. Da
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
legăturile. Zadarnic. După plecarea lor, se pune pe treabă și, cu eforturi care o scaldă în transpirație, reușește să-și dezlege un braț. Poate acum să se întoarcă puțin în pat, de pe o parte pe alta. Își suflă nasul și scuipă cu satisfacție în batistă. Ca să nu trezească bănuieli, ține legătura strânsă peste încheietură și, de cum apare la orizont un halat, ia poziția reglementară. Are o noapte bună, dar scurtă. Dis-de-dimineață, din nou tot tacâmul! Temperatura. Adoarme la loc. I se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Azi e vineri." Este al naibii de pusă la aparate. La cea mai mică mișcare, țârâie ceva. Și are vârâte peste tot sonde. Cea mai supărătoare e cea din nas, care o împiedică să elimine mucozitățile. A doua zi reușește să le scuipe atât de bine, că sonda se desprinde. Medicul e chemat urgent: Dacă nu are grețuri, lăsați-o în pace..." Nu, n-are grețuri. Treptat i se scot și celelalte sonde, dar aparatele, foarte sensibile, unul legat de brațul stâng, celălalt
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care, în gramatica complicată a lumii, rezervă omului rolul de subiect. Dar pentru a risipi orice neînțelegere, Arcadi, ca subiect al Istoriei, mătură masa cu muchia palmei ca să arunce pe jos ceva dăunător: "Stalin!" Se aplecă într-o parte și scuipă în creștetul tătucului popoarelor înainte de a-l pocni cu călcâiul în plină mustață. De data asta, Ahile își frecă mâinile la propriu: din punctul de vedere al bazei teoretice, identitate de păreri! Dar, înainte de a ciocni, poetul maghiaro-român propuse pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
văzut. A rostit tare și apăsat, cu spirit critic și mobilizator: Domnule director trebuie făcut ceva pe unele porțiuni din aleea principală, ce ține de la... (A făcut o pauză și a privit peste capetele noastre de la înălțimea discursului său. A scuipat într-o batistă pe care apoi a împăturit-o și a pus-o în buzunarul de unde o luase.)...de la corpul ,,G’’ la clădirea asta veche pentru ca este gheață muuuulltăă ( Ținu să explice mai apăsat of-ul său! )...și se tot
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
mai întotdeauna, farsa de a-i mânca friptura. Sabin găsi într-o zi mijlocul de apărare: era tocmai de serviciu când, deodată, răsună clopotul. Însă friptura de-abia fusese pusă pe masă. Atunci Sabin avu o inspirație genială, trase un scuipat deasupra cărnii fripte și lăți scuipatul cu cuțitul, apoi se duse liniștit la datorie. Când s-a întors, friptura îi era neatinsă. Să povestesc și farsa cu „pălăria lui Olchovsky“. Olchovsky, doctorand pe vremea aceea, era unul din cei mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
jiletci și de sacouri, se îndreptă către masă. Cu dreapta prinde sticla, o duce la gură și un prelung gâl-gâl-gâl se aude... Dar imediat o explozie!... Sticla cade pe masă, ghetele și hainele se împrăștie pe covor, iar cucoana gazdă scuipă, varsă, icnește, tușește, lacrimile îi curg din ochi, balele îi curg din gură. Aiurită, sufocată, iese pe ușă, urmată de râsul zgomotos care țâșnește de sub toate plapomele! Cititorul a înțeles despre ce e vorba. Cititorul ghicește cu ce fel de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un zar aruncat în memorie rîd! plîng! se întorc păsările din țările calde le vedem numai pe cele care n-ajung! între două incendii creierul își inoculează o nouă furtună. AUREL DUMITRAȘCU Borca, 4 iunie 1980 Bună, Lucian! Viața cam scuipă pe mine! Sînt tare amărît. Am fost la Cluj să mă-nscriu! Și nu m-am putut înscrie! Pentru că-n liceu am avut 8 la purtare. Este stupid! Și mi-e greu să mai înțeleg, să mai pricep absurditățile care ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
este lume, venită la priveghi. Dar... nemaipomenit. Din cămară tocmai moșul ieșea cu cociorva în mână. Pesemne le-au văzut cu lumânările aprinse și-a înțeles că s-a îngroșat gluma. Pachița își tot făcea cruce, iar Viorica Nemțoc își scuipa de zor în sân că s-a speriat atât de rău, nu-și dădea seama cum a înviat mortul. Ieșiți afară din casa mea, blestematelor! Numai cei din primărie cred că v-au trimis! Nerușinații. N-au ce face și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mă aș teaptă, pe mine, pe noi? Ce necazuri? Călugărul răspunse cu blândețe: — Copila mea, nu știu. Nu ne e dat nouă, muritorilor, să ne cunoaștem viitorul. Prevestirile, semnele rele, toate acestea sunt eresuri păgânești și ispite ale Satanei - schimnicul scuipă În cele patru colțuri ca să-l alunge pe Necuratul - de care e bine să nu ne tulburăm, ca să nu-i dăm apă la moară Procletului. Leagă-ți gândul de Mântuitorul nostru și de Sfânta noastră Fecioară. Dumnezeu e mai puternic
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noi ceva plăcut. S-a deprins cu mâncăruri românești pe care le savurează. Îi place orezul cu lapte și pilaful. Are și dreptate: mama sa Îi dă orez fiert În apă, peste care toarnă lapte rece. Atunci Carolică se enervează, scuipă și strigă: no, no,Sandra. Vrea ce-i dă Sandra. Pe stradă e și familia Schmidt, de origine germană. Fata lor, Virginia, bună colegă și prietenă cu Sanda, care a Început s-o rupă binișor englezește. Se joacă Împreună ceasuri
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vedeți ce vă aduce norocul. A sări e periculos. b) iarna nu folosiți cizme, ghete sau mănuși prea strâmte; c) dacă vi se spune să vă dați jos executați comanda imediat; d) nu faceți multă discuție asupra mâncărurilor; e) nu scuipați contra vântului; f) nu Înjurați; g) nu vă sprijiniți de vecin când dormiți; h) lăsați, evitați discuțiile politice și religioase; i) nu vorbiți de locurile unde au fost atacuri, mai ales dacă sunt și femei de față. Sfaturi, unele dintre
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu acțiunea violentă, prima dată fiind iscodit într-o celulă, apoi introdus pentru torturi în camera 99, unde s-a reîntâlnit cu Maxim, Stoica, Lupoaie, dar și cu Stoian și Cobzaru. Susține că, în afară de bătăi, au fost puși să se scuipe unul pe altul în gură, iar unii să ingereze fecale ori să sărute un falus și un sex femeiesc făcute din săpun, care ar fi avut implicații simbolice religioase. A fost martor în procesul deținuților din 1954. Constantin Oprișan Fiu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
despre torturile la care a supus numeroase victime, sunt amintite, în numeroase surse: obligarea deținuților să se sărute reciproc în anus, să își introducă degetul în fund și să îl sugă, să mănânce un băț cu fecale ori să le scuipe în gură celor cărora le era sete. Avea o aplecare morbidă spre umilirea și mânjirea victimelor. Primele semne că ar putea fi cercetat le-a primit de la Popa, care i-ar fi spus că una dintre victime, Constantin Pilat, a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un cârlig de un belciug de fier din perete, după care au fixat un bidon de apă deasupra lui și l-au torturat după metoda picătura chinezească. S-au uitat la el să vadă cum reacționează, după care l-au scuipat și înjurat. În urma acestei torturi a înnebunit din nou pentru o lungă perioadă, revenindu-și abia după ce bătăile au fost interzise în închisoare. Doctorul de la infirmerie i-a spus că a fost adus acolo după vreo lună și jumătate, inconștient
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu urine și fecale până la sufocare, obligarea victimelor să își mănânce propriile fecale, să sărute și să lingă dosul celorlalți deținuți, să își introducă degetul în anus după care să îl lingă, să urineze unul în gura celuilalt, să se scuipe în gură unul pe altul etc. La masă erau puși să își lingă reciproc terciul de pe față, să se muște de nas ori li se turna mâncarea fierbinte pe gât. Chinurile fizice și psihice îi făceau pe unii (cei care
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
socotită insuficientă, alte urlete. La început, chiar dacă victima spune adevărul [ ], oricare dintre cuvintele sale va fi primit cu insulte și cu zbierete de contradicție. Bietul prizonier este înconjurat de oameni care-l privesc cu ură și dispreț, urlă și-l scuipă în față, amenințându-l cu pumnii. La sfârșitul zilei, este dus într-o celulă și lăsat acolo cu puțină hrană și promisiunea că a doua zi va fi și mai rău. În celulă este supravegheat de cel puțin un membru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îl porționa în fragmente mici, cam de trei centimentri. Foarte ieftin, o punguliță cu aproximativ douăzeci de bucăți, costa 10 rupii. Cam 6000 lei vechi. Se mușcă câte puțin, în lung de fibră, se mestecă până la epuizarea dulceții și se scuipă partea fibroasă. Este foarte bun, am regăsit gustul zahărului așa cum îl știam din copilărie... O altă întâlnire inedită pe Lakshmi Road, am avut-o cu sfânta vacă indiană. Înhămată la o mică teleguță, în așteptarea stăpânului rătăcit prin cine știe ce magazine
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]