3,380 matches
-
O atare eroare nu ar mai fi persistat, de bună seamă, dacă manuscrisul ar fi fost copiat în tihnă, sub atenta supraveghere a autorului. Dimpotrivă, astfel de inadvertențe demonstrează caracterul grăbit, tensionat al redactării textului și chiar tăinuirea sa în "sertar". Finalul precipitat al cărții ar fi și el un argument pentru regimul alert în care autorul și-a scris alegoria. Toate semnele ne îndeamnă să credem că Istoria ieroglifică nu a avut, din păcate, decât un unic manuscris, și acela
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poartă, cauzează asupra acestuia o traumă de o gravitate majoră și care se numește „abandon uterin”. Dat fiind că abilitățile mnezice ale fetusului deja funcționează (uzitând de mecanismele pe care le-am abordat deja), această experiență traumatică se conservă în sertarele memoriei sale, infestându-i existența. Altfel spus, un asemenea copil pășește în viață carențat afectiv, deci cu busola interioară deteriorată, ceea ce se acompaniază cu multiple consecințe indezirabile. Prin urmare, constituie un imperativ ca viitoarea mamă, atât pe filiera conștientă, cât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în esență, o deghizare a lipsurilor noastre majore, pe care le ignorăm. Oximoronul despre care vorbește B. Cyrulnik (2006), constituie și amprenta oricărui bolnav, întrucât în fața impactului provocat de maladie, personalitatea lui se divide: o parte sângerează, cealaltă adună din sertarele tainice ale ființei, resurse nebănuite, capabile să pornească ofensiva pentru recăpătarea sănătății. Așa se explică de ce mișcarea specifică bolii este bidirecționată, una tinde spre anihilare, cealaltă, dimpotrivă, aspiră spre revelarea de noi sensuri. Acest metabolism interior sugerează ambiguitatea funciară oricărei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ai făcut, cu cine ai vorbit la București, cu ce colonei ai vorbit". El avea tot scris. C. I.: Adică toate mișcările, considerate suspecte de securiști, pe care le-ați făcut erau consemnate deja? I. N.: El a scos din sertarul biroului dosarul. C. I.: Era dosar de urmărire informativă? I. N.: Da. Și el avea dosarul tot, complet. L-a luat și l-a răsfoit: "Da! Cine a fost colonelul cutare?" "Nu-l cunosc". "Nu-l cunoști!?! Ai să-l
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în picioare. Ne¬am sculat toți vinovații, cei mai buni școlari din clasă. El ne-a oprit vreun ceas la școală apoi ne-a dat drumul, pentru că am spus drept. Avea încredere în noi pentru că știa că suntem cinstiți. În sertarul mesei din clasă, care nu era închis niciodată, erau aranjate frumos Gazeta de Moldavia și Gazeta Transilvania, la care era abonat, puse anume acolo ca să le citim, broșuri, creioane, uneori și bani; niciodată nu a lipsit nici un fir de ață
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de a găsi un adăpost, simțeam de fapt nevoia de a isprăvi odată cu această poveste"). Este sigur că secretul nu este un conținut pe care l-am putea găsi într-o casă, într-unul din acele cufere închise, într-un sertar, într-o cameră sau un dulap. "Aceste biete mistere nu sunt cu adevărat mistere"474. Cel mult niște amăgiri ale dorinței care nu fac decât să deturneze atenția de la ceea ce constituie secretul însuși al textului, identitatea misterioasă ei însăși a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care l-a propulsat, ca să spunem astfel, în acest altundeva după o traversare cu vaporul care joacă pe deplin rolul unei inițieri. Dar această Lume Nouă este nemăsurată, gigantică, zgomotoasă. Este o imensă mașină, iar biroul unchiului cu numeroasele lui sertare este paradigma și imaginea atotputerniciei. Karl visează să devină inginer. Dar e încă un copil care, fascinat de mașini le ignoră funcționarea reală. Nu are decât o viziune exterioară a funcționării acesteia și curiozitatea sa rămâne nesatisfăcută. I-ar place
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1964, pp. 17-20. 566 Perspectiva naratorului nu este cu totul identică cu cea a eroului principal, deși foarte adesea ea tinde să se confunde cu aceasta. Vezi Peter Beicken, Perspective und Sehweise, Standford University diss., 1971 (manuscris). 567 "Sute de sertare de dimensiunile cele mai variate, în care chiar și președintele Uniunii și-ar fi găsit un loc convenabil pentru fiecare dosar al său, dar pe lângă toate mai era pe o latură un regulator și învârtindu-l de manivelă puteai, după
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Uniunii și-ar fi găsit un loc convenabil pentru fiecare dosar al său, dar pe lângă toate mai era pe o latură un regulator și învârtindu-l de manivelă puteai, după plac, și, după nevoi, să modifici și să reorganizeze aceste sertare în orice fel. Subțiri pereți laterali se coborau încet pentru a forma fundul sau partea de sus a noilor sertare care se apăreau atunci: după o învârtitură deja, ansamblul avea un aspect diferit și, după viteza cu care învârteai de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
latură un regulator și învârtindu-l de manivelă puteai, după plac, și, după nevoi, să modifici și să reorganizeze aceste sertare în orice fel. Subțiri pereți laterali se coborau încet pentru a forma fundul sau partea de sus a noilor sertare care se apăreau atunci: după o învârtitură deja, ansamblul avea un aspect diferit și, după viteza cu care învârteai de manivelă, toate astea se schimbau încet sau cu o viteză înnebunitoare". 568 Günther Anders, Kafka. Pour et Contre, Strasbourg, Circe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
când observa un evreu oarecare, Îl Împingea În convoi cu lovituri În cap. A ordonat unor femei să se dezbrace pentru a căuta bani și obiecte de valoare ascunse, a furat chiar lenjeria de corp din dulapuri, a cotrobăit prin sertare și a strâns tot ce a găsit. Cruzimea lui a depășit-o pe cea manifestată de alți români: „Îmi amintesc că În dreptul Muzeului Natural din strada I.C. Brătianu șam văzutț o tânără evreică șcareț venea Înaintea convoiului; sălbatecul când a
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
obiecte și bani pe pavajul acoperit cu sânge. Căpitanul Darie XE "Darie, Constantin (căpitan)" și-a amintit că „toate valorile, obiecte sau bani, ce se găseau pierdute În Învălmășeală șnu În timpul pogromului!ț din curtea Chesturii erau depuse Într’un sertar În cabinetul dlui chestor, obiecte ce au fost inventariate și ulterior predate”40. Vicepreședintele Comunității, Avram Hahamu XE "Hahamu, Avram" , a văzut În curtea Chesturii, În ziua de miercuri, 2 iulie, când a fost adus acolo cu toți rabinii și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
funcționeze. Dar asta nu se întâmplă peste tot. Acuma, în ce privește conținutul: aceleași fenomene pe care le constatăm prin alte părți, le-am constatat aici. În dansul contemporan să îl numim așa pentru că trebuie să punem lucrurile într-un fel de sertar în general și în acest festival, în particular, am observat o lipsă de viziune coregrafică. Oamenii se ascund după artificii teatrale, după interpreți, după lumini, iar construcția coregrafică nu a fost prezentă tot timpul. Bineînțeles, au fost oameni mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ambiția să rezolve problemele societății, problemele de expresie prin dans pur. A.V. Cînd spuneți că "dansul este o artă foarte nouă" vă referiți la dansul contemporan? G.C. Nu, mă refer la dans ca mijloc de expresie totală, ieșit din sertarul (pomenesc foarte des cuvîntul "sertar") divertismentului. A.V. Am avut nevoie de această precizare pentru că, de fapt, dansul este de-o vârstă cu omul. G.C. Dansul este vechi cât omul, este vechi cât religia, vine de foarte departe și, paradoxal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
problemele de expresie prin dans pur. A.V. Cînd spuneți că "dansul este o artă foarte nouă" vă referiți la dansul contemporan? G.C. Nu, mă refer la dans ca mijloc de expresie totală, ieșit din sertarul (pomenesc foarte des cuvîntul "sertar") divertismentului. A.V. Am avut nevoie de această precizare pentru că, de fapt, dansul este de-o vârstă cu omul. G.C. Dansul este vechi cât omul, este vechi cât religia, vine de foarte departe și, paradoxal, în ultimele două secole, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dispariția lui din spațiul de reprezentare. Dar cu cât dispare mai mult, cu atât pare mai greu de evitat prezența/poziția lui. Romanul neliniștirii Bogdan Romaniuc Matei Vișniec a scris Cafeneaua Pas-Parol în perioada 1982-1983, dar romanul, mult timp „de sertar“, a fost publicat abia după zece ani. Cafeneaua Pas-Parol denunță comunismul, dictatura și teroarea. Este o „carte a neliniștirii“ - dacă ar fi să folosim expresia lui Fernando Pessoa -, un roman care anunță/pregătește teatrul de mai târziu al lui Matei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
MATEI VIȘNIEC În România, teatrul era pentru mine o formă de „denunțare“ a prostiei Bogdan Romaniuc Cafeneaua Pas-Parol a apărut în cea de-a doua ediție la Cartea Românească. Spre ce fel de public se îndreaptă acum acest roman „de sertar“, scris într-o perioadă de cenzură, și publicat pentru prima oară abia după zece ani? Acest roman se adresează oricărui public doritor să se lase... surprins din punct de vedere literar (de un stil, de o temă, de un univers
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de autor de la Editura Polirom reprezintă primul pas editorial major pentru cunoașterea și difuzarea în România a întregii opere a scriitorului. Primele volume în seria Polirom vor fi lansate în prezența autorului: » Întoarcerea huliganului » Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow » Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici » Poemul Vorbind pietrei (scris în limba română, după o vizită, în calitate de invitat de onoare, la Târgul de Carte de la Ierusalim, în 2003, textul apare însoțit de traducerile în zece limbi și ilustrații de Tudor Jebeleanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
sigur că este în regulă. Deși, profitând de inocența mea, veneau mulți să semnez acte că „nu e nici un risc”, cum ziceau ei. Ministru la 28 de ani Au fost trei ani foarte interesanți, în care mă maturizam în alt sertar decât cel academic în care trăisem. De la o existență de om singur și mulțumit, am ajuns într-o lume în care nu-ți mai aparții pentru că fiecare are nevoie de tine, te folosește... Au fost trei ani de maturizare accelerată
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
vedere militar, așa-numita hard security, fie că e vorba de securitate ecologică sau de securitatea rutelor de transport, de combaterea riscurilor asimetrice, precum și de raporturile bilaterale directe. Noi nu putem să avem o politică spre Est împărțită în două sertare între care să nu existe nici o legătură, în speță, România ca membru al Uniunii Europene și al NATO și România ca partener bilateral direct al Federației Ruse, al Republicii Moldova și al Ucrainei. Dimpotrivă, cele două planuri se confundă și undeva
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lecție pe care a învățat-o este că, în funcție de cum se autoadministrează, așa se și prezintă în exterior. Aceasta se traduce într-o formulă simplă: politica externă depinde enorm de politica internă, nu sunt două familii separate, nu sunt două sertare separate, sunt părți diferite ale întregului. Gabriela Vrânceanu Firea: Cu cine ați vorbit ieri prima dată, după ce ați aflat de această declarație a conducerii PNL? Mihai-Răzvan Ungureanu: Păi, cel care a vorbit cu mine primul a fost chiar primul-ministru. Gabriela
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
puțin, aceeași valoare de transport intern cât ar putea să aibă, bunăoară, jumătate de Polonie, cu care geografic s-ar putea compara. Dar lăsați lucrurile acestea. Riscul integrării în Uniunea Europeană, șocul, se va recunoaște oricum în nenumărate domenii, în nenumărate sertare economice, în nenumărate elemente de ordin social. Vom vedea într-adevăr șomeri, să ne fie foarte clar. Vom vedea categorii profesionale pe cale de dispariție. Inevitabil, concurența va fi mult mai severă. Robert Turcescu: Am negociat prost cu Uniunea Europeană? Mihai-Răzvan Ungureanu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
scriu aceste rînduri exact acum: după șapte ani, dacă nu ai loc de veci, te deshumează... Ani de zile am trăit cu această spaimă îngrozitoare, care n-a putut fi alungată de consolarea aparițiilor fragmentare. Cînd, din aceeași carte de sertar, mai multe prestigioase reviste, inclusiv România literară, îți publică ample fragmente, ar reieși cumva că volumul face ceva mai mult decît doi lei. Dar... Ani de zile, după decembrie 1989, m-am acuzat și m-am certat că nu sînt
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
rușinat parcă de gestul său, s-ar întoarce pocăit, spre tradiționalele zone fictive de evadare din imediata noastră realitate. Culmea este că partizanii ficțiunii în acest război cu săbii de hîrtie sînt cei care deplîng mai amarnic lipsa literaturii de sertar din timpul regimului comunist. Or, memorialistica este, prin definiție, literatură de sertar (închis cu cheia). În mod normal un jurnal autentic este un document pentru sine, iar publicarea sa se face după moartea autorului său, dacă urmașii consideră necesar acest
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
fictive de evadare din imediata noastră realitate. Culmea este că partizanii ficțiunii în acest război cu săbii de hîrtie sînt cei care deplîng mai amarnic lipsa literaturii de sertar din timpul regimului comunist. Or, memorialistica este, prin definiție, literatură de sertar (închis cu cheia). În mod normal un jurnal autentic este un document pentru sine, iar publicarea sa se face după moartea autorului său, dacă urmașii consideră necesar acest lucru. Firește, există și jurnale scrise cu intenția declarată a publicării lor
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]