19,447 matches
-
ricanează de-a binelea. Și, dacă nu propun nimic în schimb, este pentru că, în ochii lor, ideea însăși de istorie literară pare perimată. Nu e neapărat vina lor. S-a produs în ultimele două decenii o alterare profundă a însuși simțului istoric. Dezinteresul față de trecut, nu o dată remarcat, e doar un aspect al acestei stări de lucruri. În definitiv, ceea ce se petrece este o „citire” a istoriei pe orizontală și nu, cum s-ar cuveni, pe verticală. Cu alte cuvinte, evenimentele
Problema istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4870_a_6195]
-
News: Cum caracterizați activitatea Partidului Poporului de până acum? Alfred Bulai: Dan Diaconescu a prins un moment favorabil pentru a lansa un partid, pe timp de criză, când un partid radical crește în preferințele electoratului. Numai că s-a pierdut simțul măsurii, s-a venit cu propuneri aberante și au lipsit personalități care să ridice partidul.
Scenarii posibile ale rămânerii în ilegalitate a Partidului Poporului - INTERVIU cu politologul Alfred Bulai () [Corola-journal/Journalistic/48802_a_50127]
-
februarie, Bodu a depus și un amendament în acest sens. "Amendamentul depus de mine a venit în februarie, se află în linie cu poziția mea exprimată în decembrie și consider în continuare că acesta este un amendament normal, de bun simț și realist. Aceasta deoarece unui fond de garantare a depozitelor îi este imposibil să își lichideze investițiile într-o săptămână (cât e noul termen propus de Comisia Europeană) pentru a plăti compensațiile respective. Acest lucru mi-a fost comunicat și
Bodu: Am ajuns să fiu menţionat de cei de la Sunday Times în scandalul "Severin" fără nicio vină () [Corola-journal/Journalistic/48897_a_50222]
-
mijloace de trai, îi mor, subit, amândoi părinții - dar dreptatea biruie și, din baia de invidie, iese întărit. La fel și Junimea, care se călește, în atari împrejurări. Prieteniile, notează, însă, Negruzzi, vor ține, vai, mai puțin decât urile. Un simț al binelui stăpânește, cu toate astea, sfârșitul de secol. La Convorbiri se adună lume nouă, bănuind că acolo înflorește câte ceva, iar Negruzzi reușește, făcând echilibristică (hilară numai pentru cine nu știe greutățile revistelor...), să scoată întreprinderea la capăt. Nu știu cât realiza
Câțiva prieteni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4899_a_6224]
-
atât de dificil de când voi ați amuțit... Și mulți dintre voi nu s-au deschis niciodată. IV E vremea jumătăților de tăcere, a buzelor înghețate și a murmurelor, a aluziilor, a anunțurilor oficiale lipite la colțul străzii. Vremea celor cinci simțuri reduse la unul singur. Spionul cinează cu noi. E vremea draperiilor înțepenite, a cerului neutru, vremea politicii în măr, în sacru, în bucurie, în iubire și-n neiubire, în mânia molatică, în ginul diluat cu apă tonică, în ochii machiați
Carlos Drummond de Andrade - Mari poeme by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/4904_a_6229]
-
dacă-mi permiți, așa cum e pentru fiecare dintre noi culoarea irisului, a ochilor. Ce spui, te-ai gândit vreodată că... adevărul poate fi el însuși de neatins? Ciudat, nu, pentru dumneavoastră, cei care folosiți logica, tradiția să spunem, sau bunul simț, nu, nu vreau să te jignesc, iartă-mă că te-am încadrat unei categorii, dumneata ești, bineînțeles, o ființă miraculoasă, unică” (pp. 107 - 108). O cale, așadar, stranie în singularitatea ei, care implică în proporții egale religiosul și politicul, înțelese
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
ca să atingă rangul de cronicar literar? Două însușiri: talentul și viziunea, tânărul foiletonist având în schimb erudiție și fler. Dar cum prin mijlocirea acestor distincții intrăm în filosofia actului critic, suntem siliți să ne oprim la inevitabilul Călinescu. În articolul „Simțul critic“ din Viața literară a anului 1927, Călinescu atribuie criticului literar privilegiul unei facultăți de tip Einfühlung: o intuiție care îi dă putința ca, citind o operă, să o poată percepe ca pe o expresie posibilă a eului său, și
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
activi în presă, chiar în posturi de mare conducere (...). Dacă ne băgăm în toate lucrurile astea, vom deveni un fel de sucursală a Procuraturii”, a spus dl. Mititelu. El a mai prezentat, conform României Libere, și alte argumente de bun simț. Am avut și eu oameni care au plecat de-a lungul anilor, nemulțumiți, și-au pierdut slujba. Fiecare om care pleacă în situațiile astea spune că au fost presiuni, că s-a intervenit, ca a fost persecutat. Termenul de ingerință
Stelian Negrea - Prestatorul. Ce a ascuns Evenimentul Zilei, în campania sa de distrugere a televiziunilor nesubordonate Puterii () [Corola-journal/Journalistic/48547_a_49872]
-
Oanei Stancu. Oana îl redirecționează către Mihai Gâdea, care refuză dialogul cu Nicolae, pe motiv că acesta a fost obraznic cu doamna Stancu. Pe mobilul lui Mihai Gâdea, am putut surprinde mesajul original:” Dacă ave-ti o urmă de bun simț sunati-ma să luați și p.m. de vedere!”. De fapt, erau jignite două doamne: Oana Stancu, acuzată de lipsă de bun simț, și doamna de română, care s-a străduit degeaba să-i explice miliardarului cum se scrie ”aveți”.
Vezi cum a jignit-o Ioan Nicolae pe Oana Stancu, enervându-l pe Mihai Gâdea () [Corola-journal/Journalistic/52404_a_53729]
-
Stancu. Pe mobilul lui Mihai Gâdea, am putut surprinde mesajul original:” Dacă ave-ti o urmă de bun simț sunati-ma să luați și p.m. de vedere!”. De fapt, erau jignite două doamne: Oana Stancu, acuzată de lipsă de bun simț, și doamna de română, care s-a străduit degeaba să-i explice miliardarului cum se scrie ”aveți”.
Vezi cum a jignit-o Ioan Nicolae pe Oana Stancu, enervându-l pe Mihai Gâdea () [Corola-journal/Journalistic/52404_a_53729]
-
în ultimă instanță ca având loc în intervalul 9:30-09:45 . Mai mult, victima nu avea asupra sa niciun act, pentru că borseta, pe care o purta mereu cu el, dispăruse, mai reclamă fiul acestuia. Andrei concluzionează că este de bun simț să fie constatată și investigată posibilitatea ca tatăl său să fi fost ucis.
Moartea lui Dumitru Tinu, accident sau crima perfectă? Andrei nu renunță by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/52532_a_53857]
-
s-a trezit și s-a dat jos din pat. Cu picioarele goale pe podeaua de lemn. Zgomotul apei în chiuvetă, apoi dușul. A rămas întins sub cuvertură în timp ce ea se îmbrăca, încercând să și-o păstreze în minte ca simț, ca o înșiruire de sunete. A simțit-o aplecându-se deasupra lui și-n timp ce ea-l săruta pe frunte deschise ochii pentru a- și întipări în cap imaginea ei. Închise ochii și așteptă să audă mișcarea câinelui pe
Nicole Krauss - Un bărbat intră în cameră () [Corola-journal/Journalistic/5263_a_6588]
-
scleroza multiplă și o varietate de boli de mai mică gravitate fac parte din aceeași familie. Ceea ce e neobișnuit în cazul SAL - cea mai puțin comună din această familie a bolilor neuromusculare - este că, în primul rând, nu se pierd simțurile (o binecuvântare discutabilă), și în al doilea că nu e dureroasă. În contrast cu oricare altă boală gravă sau mortală, ți se dă libertatea să contempli în voie și cu un minim discomfort progresia catastrofică a propriei tale deteriorări.” Stilul direct al
Memorii de dincolo de mormânt (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5281_a_6606]
-
concret existența ca femeie nu suplinește conștiința teoretică, rezultat al parcurgerii unei bibliografii care există la nivel internațional. Jurnalul Constanței Buzea, Creștetul ghețarului. Jurnal 1969-1971, oferă un nou material de analiză, alăturându-se celorlalte jurnale feminine românești, prin specificitate și simț al nuanței. Autoarea ne avertizează chiar prin poetica titlului despre o voită discreție în dezvăluirea trăirilor intime ale eului feminin și/ sau despre o anume imposibilitate de a da cortina cu totul la o parte. Operă de poetă, notația diaristică
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
Un locatar tipic al lumii numite astăzi „societatea care întoarce capul”. Civilizată, fină, nepăsătoare. Fără deranj, fără rătăciri. Oare Dridri îi plătește, cu prețul propriei ruine, datoriile celui care-și cheltuise, nesăbuit, averea pentru ea numai dintr-un admirabil, exemplar simț al onoarei? Sau fiindcă rostogolirea poveștii spre patetic și crispat e un risc pe care autorul ei nu poate să-l suporte?
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
ipocrită, pare să constituie o garanție a calității. Și, cu cât acestea sunt mai manifeste, cu atât mai bine.) Numai că în proză mecanismul e mai la vedere. Să nu se înțeleagă, cumva, că autorul acestui volum n-ar avea simțul tragicului. Numai că, în Fraier de București, tragicul e întotdeauna doar conotat. E aluziv, așa cum ar trebui, de fapt, să fie. Doar că o astfel de încercare pretinde o subtilitate de care puțini sunt capabili. Cele mai triste proze de
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
patogeniei care a dus la distrugerea etosului occidental. Înfățișat în cîteva trăsături repezi, Scruton e un englez de modă veche pentru care condiția de om cere o prealabilă cizelare: o educare dureroasă în vederea dobîndirii unui ștaif cultural, „ștaif“ însemnînd aici: simț critic, cultivarea emoțiilor și rafinarea imaginației. Fără cizelare nu există ștaif, numai că cizelare înseamnă constrîngere, adică supunerea voinței la jugul unor exerciții de formare, începînd cu lectura textelor canonice, trecînd prin ascultarea muzicii clasice și terminînd cu mișcarea ochiului
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
însufleți Apusul) a fost înlocuită cu o subcultură în care disciplina, înfrînarea și efortul au fost declasate în numele plăcerii imediate și al senzațiilor tari. E limpede că odrasla ieșită de pe băncile unui astfel de învățămînt este un mic idiot fără simț critic al cărui univers se mărginește la sex, droguri și muzică ușoară. Unui asemenea handicapat perspectiva atingerii rangului adult îi repugnă, fiindcă nimic nu-i displace mai mult decît supunerea la coerciții formatoare, de aceea șansele ca din el să
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
viitorul va aparține unui kitsch generalizat în care a Europa va fi populată cu o masă de dobitoci veseli, hohotind de plăcerea de a putea scuipa pe efigiile strămoșilor. În acel viitor, a vorbi de cultură înaltă și a invoca simțul critic vor fi acte de o deriziune iremediabilă. Dar cum simptomele acestea au apărut deja (e aproape stînjenitor să mai invoci cultura înaltă de tip elitist), nuanța de la începutul cronicii, aceea că e o tresărire de indecență în gestul de
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
jumătate și nimeni nu mai poate intra în sală după ridicarea cortinei. La citirea acestui material, Oana Pellea nu a mai avut de adăugat decât câteva cuvinte. Dacă spectacolul este anunțat că începe la ora x... spectatorul din elementar bun simț trebuie să fie prezent la sală cu 15 minute înainte. Punct. Orice comentariu sau justificare nu se încadrează în limitele bunului simț", a scris artista criticându-i pe spectatorii care întârzie la teatru.
Oana Pellea: "Nu se încadrează în limitele bunului simț" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53299_a_54624]
-
de adăugat decât câteva cuvinte. Dacă spectacolul este anunțat că începe la ora x... spectatorul din elementar bun simț trebuie să fie prezent la sală cu 15 minute înainte. Punct. Orice comentariu sau justificare nu se încadrează în limitele bunului simț", a scris artista criticându-i pe spectatorii care întârzie la teatru.
Oana Pellea: "Nu se încadrează în limitele bunului simț" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/53299_a_54624]
-
să fie mai virulentă, mai arțăgoasă, mai bătăioasă în pornirea de a judeca autori. Dar Serenela Ghițeanu stă sub fatalitatea naturii sale: o generozitate caldă care atenuează asprimea verdictelor de gust. În totul, o scriitoare cultă și rafinată, cu un simț sigur al calității literare, căreia îi lipsește cruzimea în aprecieri și talentul în expresie.
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
cu o omniprezentă obsesie a morții. Senzualitatea morbidă a poetului - iată mai degrabă un simptom al decadenței avansate, incompatibil cu renașterea pașoptistă. În Florile Bosforului, în Basme și în Macedone se moare de prea multă plăcere, optîndu-se decis pentru sărbătoarea simțurilor obținută cu orice risc, chiar cu cel al dispariției. Voluptatea ultimă, spasmul, împinge personajele lui Bolintineanu pe lumea cealaltă. Obsesia corpului feminin, îndelung detaliat, formează substanța poeziilor din Florile Bosforului și din Basme, pînă la limite care nu fuseseră nici măcar
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
și locul comun sau între creație și reproducția mecanică; înlocuirea inovației stilistice cu „parodia ” sau pastișa, mediatizarea și politizarea fiecărui aspect al producției culturale, și apariția „unei noi culturi a imaginii și simulacrului”8. Dacă adaugăm la această listă subminarea simțului realității - deja compromis de propaganda comunistă dar în continuare diluat de „isteria producției și reproducției realului”9 practicată de unele guverne de tranziție postcomunistă - nu ne miră faptul că Baudrillard este „teoreticianul postmodern cel mai popular între intelectualii ruși contemporani
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
o mică petrecere, la o prietenă de la limbi străine, pe care-o cunoșteam din mediul cenaclurilor literare studențești. Acolo am întâlnit, printre alții, un băiat cu ochelari, incredibil de slab, cu brațele literalmente ca niște crochete. Era jovial, plin de simțul umorului, vorbea mult, alintat, puțin snob. De fapt, părea să se simtă perfect în mediul acela pestriț și preponderent feminin. Era și el student la engleză, cocheta și el cu literatura, dar nu cine știe ce serios.” Interesant, despre poeziile tânărului Alex.
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]