5,259 matches
-
și de la pictura The Golden Bough (1834) a lui J. M. W. Turner, este că toate mitologiile și religiile lumii au un fond imagistic și doctrinar comun, identificabil în actul sacrificării ritualice a unui rege-profet sau a unui om-zeu, care simbolizează astfel fenomenul primordial al morții și resurecției naturii. După cum am putut constata până acum, ideea unității de substanță a doctrinelor mitico-religioase apare și la Sadoveanu (inclusiv sub forma specifică a analogiei între Iisus, Mithra și Osiris, care formează obiectul unor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de câteva zile, uneori odată cu trupele care intrau, apărea jandarmeria pe teritoriile re-anexate. Vom mai reveni asupra rolului instituției în deportările ce au urmat, iar prezența jandarmilor rămâne o certitudine pentru toată perioada. În sate și în micile orașe ea simboliza tăria și severitatea ordinii de stat. Reclamațiile sosite la comisia germano-italiană, investită cu controlul conflictelor naționale ivite în teritoriile maghiare și române ale Transilvaniei, îi ținteau, în mare parte, pe jandarmi. Ofensa suferită de cele mai multe ori era duritatea: căutându-se
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acestuia pornind de la noi valențe. Raportul dintre biserică și cei cu idei proprii s-a păstrat în direcția dezvoltată în perioada secolelor XI-XII în lupta împotriva ereziilor. Cruciada împotriva catarilor/albigenzilor pornită în 120857 de Papa Inocențiu al III-lea simbolizează cenzura totală împotriva ereziilor, privite ca formă de opoziție față de politica și teologia oficială a bisericii. Războiul dintre imagini este total și se manifestă la nivel religios, politic și social. Atunci când a pornit cruciada aceasta era îndreptată nu doar împotriva
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al lui Agrippa, opera lui Bruno reprezintă sinteza întregii perioade renascentiste. Arderea sa pe rug în februarie 1600 arată că biserica nu acceptase imaginarul Renașterii și lupta cu toate armele disponibile în scopul cenzurii acestuia. Pentru că realizează această sinteză el simbolizează și starea conflictuală specifică Renașterii. După ce a fost bănuit de erezie în 1566, Bruno 175 intră într-un conflict cu Biserica Catolică, dar cu toate acestea rămâne în sânul ei până în 1576, când i se descoperă lucrările lui Erasmus cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Intrarea în cadrul acestui conflict s-a realizat dincolo de voința sa, el încercând să nu intre în contradicție cu Biserica. Dimpotrivă Galilei are relații foarte bune cu o parte a membrilor clerului, aflându-se în conflict doar cu iezuiții. Dar aceștia simbolizau la un moment dat puterea Inchiziției, fiind printre cei mai fideli reprezentanți ai bisericii. Cu toate acestea, un proces împotriva lui părea puțin probabil, fapt care determină considerarea că există o opoziție între cele două procese pe care le analizăm
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la tragedia lui Goethe sau la legendele secolului al XVI-lea, avem de-a face cu următoarele elemente: Faust este, în prima etapă, un personaj care are o cunoaștere teoretica limitată; dorința sa de a cuceri inima unei femei (putând simboliza natura) sau de a obține rezultate în magie îl face să-și vândă sufletul diavolului. În urma acestui târg, el devine stăpânul unei puternice arte magice, arta prin care poate manevra fantasticul. Finalul lui Faust diferă de la o legendă la alta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
legate de simțuri, creațiile propriei minți (fantasmele), ideile matematice sunt în acest moment forme ale incertitudinii. Dintre necogitatele principale este adusă în sfera îndoielii ideea de Dumnezeu. Odată cu trecerea acestei idei între cogitate apare un nou element al creației: Dumnezeu - simbolizând pământul din Geneză. În jurul acestei idei se vor manifesta celelalte cogitate care sunt ființări și trebuie să se manifeste ca certitudini. Prin creația ideii de Dumnezeu care reprezintă certitudinea se realizează separarea cu geniul rău subliniază ca simbol al incertitudinea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
certe. Dacă aceste cunoștințe respectă principiile enunțate atunci le putem încadra în lumea cunoașterii: "deși dormind, dacă un lucru limpede minții mele, el e întru totul adevărat"181. Au fost introduse în lumea cogitatelor și elemente din lumea viselor. Acestea simbolizează "animalele acvatice". Ele sunt cele mai puțin apropiate de certitudine, dar sunt existențiale în lumea cogito-ului. În meditația a cincea Descartes se oprește la ideile inteligibile. Acestea sunt împărțite în mai multe clase: idei ce au suport în realitatea exterioară
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
suport în realitatea exterioară și se manifestă fie prin intermediul categoriilor (cantitate, calitate, mișcare etc.) și ideile ce nu au suport în realitate și care formează o zonă importantă a lumii inteligibile. Aceste sunt considerate ca fiind idei abstracte și sunt simbolizate de "păsări". Filosoful francez susține că și ideile ce ne apar în mod limpede și distinct în vis intră în categoria lucrurilor reale, ele având corespondență în animalele acvatice din Geneză. De acum în noua lume creată de Descartes lucrurile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
extensa de către trup. Trupul joacă un rol important în cunoaștere. El este suportul mijloacelor prin care se poate ajunge la cunoaștere. Aceasta îi asigură un rol privilegiat în creație: acela de centru al naturii. Aici intervine un element nou ce simbolizează raportul dintre inteligibil și sensibil: natura. Dacă aceasta poartă rolul de argument pentru a accepta elemente noi în sfera cogitatelor, ea mai joacă încă un rol: reglarea raportului dintre exterior și interior. Natura reprezintă, pe de o parte, complexul lucrurilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elementele acestui mod de expunere;tablourile prezentate în pastel sunt străbătute de sensuri profunde; - pastelul imaginează cufundarea în mijlocul naturii; o natură curată și naivă, dar uneori ostilă, neprimitoare; dar și apropierea de suflete nevinovate ale mediului sătesc, ale vietăților ce simbolizează gingășia și drăgălășenia; prin aceasta pastelul se alătură idilei, bucolicei; elogiei; - pastelul este și o împletire de simțiri poetice, dar și un prilej de meditație; imaginația cititorului fiind solicitată intens; Omul, integrarea omului în natură:omul, când apare, este în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte, niște idei în conflict; ele nu evoluează psihologic; nu (des)cresc sufletește; cele mai multe au de regulă forțe supranaturale; sunt exemplare (în bine
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lanțuri polipeptidice cu greutate moleculară și secvență a aminoacizilor diferite: lanțul greu (cu greutate moleculară mare) și lanțul ușor (cu greutate moleculară mică). Cele cinci clase de imunoglobuline se deosebesc în primul rând printr-o secvență diferită a lanțului „H” simbolizate cu litere grecești echivalente celor care simbolizează clasa: lanț „γ” pentru imunoglobulina G, lanț „µ” pentru imunoglobulina M, lanț „α” pentru imunoglobulinaA, lanț „δ” pentru imunoglobulina D, lanț „ε” pentru imunoglobulina E. Există două tipuri diferite de lanțuri: „L”, tipul
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
a aminoacizilor diferite: lanțul greu (cu greutate moleculară mare) și lanțul ușor (cu greutate moleculară mică). Cele cinci clase de imunoglobuline se deosebesc în primul rând printr-o secvență diferită a lanțului „H” simbolizate cu litere grecești echivalente celor care simbolizează clasa: lanț „γ” pentru imunoglobulina G, lanț „µ” pentru imunoglobulina M, lanț „α” pentru imunoglobulinaA, lanț „δ” pentru imunoglobulina D, lanț „ε” pentru imunoglobulina E. Există două tipuri diferite de lanțuri: „L”, tipul Lambda (λ) și tipul Kappa (k): într-
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu Limbul și Desfrînații și culminînd
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cîntul XXIX sînt enumerate marile schimburi: Candelabrul - cele șapte taine ale Bisericii creștine, sau cele șapte daruri de la Sf. Duh; Douăzeci și patru de bătrîni, cu trimitere la cele douăzecișipatru de cărți ale vechiului Testament, și am îndrăzni să adăugăm, posibil să simbolizeze și cele douăzecișipatru de vămi ale văzduhului; Patru animale - Cele patru Evanghelii din Noul Testament; Car de triumf - Biserica triumfătoare; Două roate: Vechiul și Noul testament; Trei doamne - Cele trei virtuți teologale: dragostea, nădejdea și credința; Patru, cele patru virtuți cardinale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să ne deplîngem înfrîngerile și să le contemplăm cu o tristă seninătate, să țesem continuități, să reînviem tradiții, să facem mișcări de eschivă" (V.N.). Marea problemă este dacă vom avea știința și înțelepciunea de a profita de aceste oportunități. Clasicismul simbolizează cel mai bine, ca dimensiune culturală, stabilitatea. Prin natura sa este pluriform și mereu adaptabil la diversele epoci pe care le-a traversat. "Succesiunea neoclasicismelor încetează să fie un simplu instrument util și începe să formeze o tradiție proprie; accesul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tine; sau, poate, chiar mai pesimist: nici dacă te-ai întoarce acolo unde te-ai născut, ca să te mai naști a doua oară, tot n-ai fi bun de nimic. Înjurătura noastră favorită este, cum vedeți bine, o imagine care simbolizează cu cea mai originală exactitate doctrina "revenirii perpetue" a acelorași forme de existență - die ewige Wiederkunft a lui Nietzsche. Totodată ea rezumă o atitudine de o rară cumințenie în fața cauzalității și absurdităților în care ea ne învăluie. Cu genială pornire
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
solu?ie elegant? probleme de static?, valoarea simbolic? ?i un spa?iu intern luminos ?i lini?titor. Bolta din piatr?, suscit�nd multiple solu?îi inventive, diminueaz? riscul de incendiu ?i des?v�r?e?te imaginea unitar? a bisericii simboliz�nd perfec?iunea divin?. Un ansamblu iconografic sculptat ?i pictat �mbog?-?e?te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia edificiilor cisterciene. �n Fran?a, pe timpanul portalului principal este sculptat? o tem? educativ?, adesea Judecată de Apoi (Sainte-Foy din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
l reg?sim la Paris, �n ritmul obstinat ?i monumental al arcelor butante ?i al culeelor lor, �n complexitatea absidei, �n ordonarea ?i plasticitatea fă?adei occidentale, numit? armonic?, marcat? de centralitatea rozei, portalul triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg?tur? cu elaborarea arhitecturii gotice, se remarc? mai �nt�i c? le-de-France era pe atunci o provincie pu?în marcat? de arhitectură romanic?. Mai important este c?, �n secolele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Antichit??îi, mai ales a arhitecturii acesteia, devine mai obiectiv?. �n fine, noutate, �ntruc�ț lumea ideilor ?i cererile societ??îi se schimb?, transform�nd chiar ordinea stabilit? p�n? la tulbur?ri revolu?ionare. Limbajul arhitectural trebuie deci s? simbolizeze aceast? evolu?ie. Aceast? mi?care, care elaboreaz? o g�ndire modern?, nu se poate concepe dec�ț �n c�mpul, desigur, l?rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul coloanei, face obiectul unei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Behrens (1868-1940) �n timpul colabor?rîi sale cu societatea AEG din Berlin. Cl?direa fabricii de turbine (1909), mai ales, este caracteristic? pentru un limbaj arhi-tectural servind �n acela?i timp o func?ionalitate riguroas? ?i expresia unei estetici industriale simboliz�nd, �n masivitatea aparent? a volumetriei, for?a ?i siguran?a �ntreprinderii. Punerea la punct a unui nou material, betonul armat, aplicat dup? procedeul st�lpi ?i grinzi, de inginerul francez F. Hennebique (1892), măi �nt�i la cl?dîrî
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vastitate independența înghite umbrele stelelor - ștergându-le că pe niște non-entități din percepția îngerilor 7. Cunoașterea este trezire spirituală, ridicare a gândului, printr-o serie de transformări ale conștiinței, până la Cel Nevăzut, idee subliniată de evocarea triunghiului, al cărui apex simbolizează aspirația tuturor lucrurilor spre o unitate mai înaltă - dorința de a scăpa de extensie, i.e., mundenitate (semnificata de bază triunghiului)8, în non-extensie, spre origine, în sens absolut, ori "particulă primară" poescă. În aceste spații "hipogeene", vom regăsi "întronat" Sufletul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
subiect / obiect, de întocmiri spontane, si implică acțiunea intuiției estetice, sau, cum spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor"), agent tranzițional și medial între informal și formal, viața și moarte.Preluând o imagine din geometria analitică, Barbu o reprezintă (grafic) sub forma unei linii curbe ("orbitele rigide") în continuu regres ("se
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fundamentală a politicii moderne este de a legitima fie suveranitatea, fie rezistența, iar justificarea inegalității rămâne o condiție esențială a loialității cetățeanului. Toate filosofiile politice de după Hobbes s-au învârtit în jurul acestei chestiuni. Imaginea de pe coperta ediției originale a Leviathan-ului simbolizează relația dintre suveranitate și coeziune. Atributul fundamental al suveranității este puterea; în raport cu ea, dreptatea este un termen mai slab, fiind ulterioară instituirii unui raport legitim de forțe. Dreptatea este modalitatea puterii de a se face discurs și, prin urmare, de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]