5,479 matches
-
mângâia numai cu speranța într-un lung concediu de convalescență. Pe măsură ce Varga vorbea și se frământa, Bologa se întuneca. Toate cuvintele lui, chiar privirea lui i se păreau dușmane și se mira, cum a putut omul acesta să-i fie simpatic? Ca să nu mai trebuiască să stea de vorbă cu dânsul, își procură un vraf de cărți și se puse să caute în ele explicații și dovezi. Două săptămâni a răscolit și s-a trudit. Nicăieri n-a găsit de ce binele
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nepăsătoare, ironică și glacială: - “Toți sunteți niște...” Se distra enorm, nu mă văzuse niciodată nervoasă, ba mai mult chiar, îi făcea plăcere să mă enerveze, mă provoca mereu, doar-doar... Se alinta mereu uneori ca un copil și asta îl făcea simpatic... Toate întậlnirile noastre erau fermecătoare, nu pentru că erau secrete, ci pur și simplu pentru că Virgil era fascinant în tot ceea ce spunea și-n tot ceea ce făcea. Sentimental pậnă la lacrimi uneori, omul acesta m-a adorat și toată studenția mea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
șmechereală cu semnăturile alea, ce crezi tu, imediat faci rost de ele. Dacă vreau, și eu le strâng. Candidez la președinție, Gicu va fi purtător de vorbe, iar pe tine te fac prim-ministru. Un fel de boc, da’ mai simpatic. Vreți, mă, să intrați În cursă cu mine? Sandu și Gicu se privesc preț de câteva secunde, apoi dau amândoi din cap. Vrem! De ce să nu vrem?! Hai să strângem semnături, scoatem masa pe trotuar, cu tot cu umbreluță... Da’ ne trebuie
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ați venit voi, pedeliștii, cu paranormalitatea și cu irealitatea. Acu’ e haos total, unde văd mov mi se taie picioarele și-mi crește glicemia. Mie mi-a fost milă de Geoană, de ce să Îl ataci așa? Până și doamna lui, simpatică foc, a zis că a simțit. Adică dacă ea, femeie În casă și de casă, a simțit interior și exterior că Mircea nu mai e ăla care era Înainte trebuie să nu o credem? Bă, Sandule, nevasta simte când te
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
acela care a fost socră-miu, Dumnezeu să-l ierte. Trei pahare se Înclină spre podeaua bodegii, spre pomenirea celui decedat. Sandu oftează ca profesorul aflat În fața elevilor sortiți prematur, dar iremediabil, repetenției: Vă mai dau un indiciu, fiindcă-mi sunteți simpatici foc și n-aș renunța la voi nici pe o insulă pustie, dacă nu vă aveați bine cu mine nici nu vă mai băgam În seamă, mă ridicam de la masă, Îmi plăteam consumația și ieșeam pe ușă demn. Fiți antene
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Apoi Își continuă ideea: Dragii mei dragi și câteodată tolomaci, dar nu vă supărați pe mine, și eu vă accept glumele - mai ales pe ale lui Sandu, care trebuia să se facă clovn la circul de stat, la blonda aia simpatică, am uitat cum o cheamă. Dar acum e grav. E cu stres. E cu oboseală. Cu căderi de calciu. Ce naiba vrei să spui, Gicule? Ne fierbi de zece minute și habar nu am la ce te referi! Ehe, Sandule, degeaba
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a conformat. Stani nu știa cum se simțeau ceilalți colegi însă această materie i-a scos peri albi și abia în ultimul an a simțit o oarecare destindere din partea profesorului care nu le-a mai dat să copieze lecțiile... era simpatic, glumeț dar abia aștepta să îi încondeieze. La franceză în schimb domnul Mugioiu nu avea treabă cu el ci cu Magi; vorbeau împreuna... ,,lingurision, furculision, cutision,, și nu simțea când ora a trecut! La Limba și literatura română rămânea uimit
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
al nu știu câtelea care ne face să ne apropiem de anumite persoane, de fizionomii și caractere, nu l-a înșelat nici de data asta. Era puțin obosit după demonstrația făcută în fața șoferului care i s-a părut și lui simpatic, și într-adevăr, riscând o întâlnire cu un milițian de la circulație, acesta a ținut morțiș să-l debarce în apropierea Gării de Nord. Acum când a ajuns în gară și a luat trenul, nu mai avea chef de conversații. Să nu se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
alți bani nu voi mai vedea, dar am cartelă și știi bine că nu mă interesează arhivarea lor. Mă calmă astfel, cu promisiunea unei cine copioase. Am trecut pe la poștă să scoatem banii și ne-am continuat drumul. Îmi era simpatic acest băiat, nu că ar fi fost tot constănțean, ci fiindcă semăna cu mine... nu ca înfățișare, el fiind brun-negru, iar eu spălăcit, dar aveam bani o dată pe lună, când îi primeam de acasă. În rest umblam zilnic, bezmetici pe
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
mod deosebit, cu toate că ea era mobilul aducerii mele în seara aceasta. Nu aveam nici un pretext, dar mă îndrăgostisem subit! Deci, ca de obicei, făceam invers decât fusesem programat, dar m-a cuprins mirarea! Și Giulia se uita surprinsă. Asemenea slăbătură simpatică nu mai întâlnise! A fost ceva reciproc, o atracție neînțeleasă din care am ghicit că umblasem aiurea până atunci. Aș fi dorit să le fi schimbat planificarea, dar Edy nici nu se gândea la altă posibilitate, chiar și falsă! El
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-o la Sfat și pentru asta am avut o dispensă specială obținută de părinții ei de la prefectura din Pontoise, iar când am cunoscut-o cred că avea 12-13 anișori, venise cu ăi bătrâni la schi în Poiana Brașov. Erau tare simpatici părinții și, impresionați de povestea mea cu Ingrid, pe care bineînțeles le-am spus-o din primul an de când au venit în România, de fiecare dată când se întorceau se bucurau că mă găseau tot aici, dar mă întrebau de ce
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
doua zi? De ce nu am vrut să rămân cu cineva care ar fi făcut totul pentru mine? De ce mă gândesc la asta? Am mai avut o întîlnire incredibilă în existența mea din Franța. Eram la Lille. Am întîlnit o fată simpatică. Avea 18 ani și era acompaniatoare la un festival de film. A aflat că sânt român și mi-a spus că a fost și ea în România. E drept, pe când avea doar câteva luni, părinții ei fiind destul de țicniți ca să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fără lipici și la al doilea fum se destramă, spre amuzamentul celor din fața mea, care nu mă scăpaseră din ochi cât timp m-am chinuit s-o răsucesc. "ia, taică, o Mărășească, nu mai fuma păpușoi", mă invită un moșulică simpatic, dîndu-mi o țigară puțin scuturată și strâmbă ca o grisină, "dă-le dracului că-s înecăcioase, am fumat și eu în timpul războiului." Vreau să-l refuz, dar nu am putere să-mi mai fac o altă țigară, așa că o iau
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
a mai îmbrățișat-o o dată și i-a strecurat câteva sute de franci discret în palmă, mai mult ca sigur în speranța că eu nu voi observa nimic. Am trecut rapid de autorități, mulțumită pașapoartelor frantuzesti, am întrebat un negru simpatic, care și-a oferit serviciile imediat ce am ieșit din zona de frontieră, în ce parte e centrul, unde, din experiența mea de ghid, știam că există hoteluri foarte ieftine. Inocent, pentru că așa îl chema pe negru, nu numai că ne-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de vorbă când m-am întors de la toaletă, dar repede m-am prins că Patrik al nostru era homo, ba chiar pedofil pe deasupra, am aflat mai târziu. Venise doar atras de franceza lui Vero. Ne-am împrietenit repede, era foarte simpatic, dar cel mai tare ne-a cucerit cu filozofia lui despre negri. Vindea pantofi în Africa. Pantofi de doi lei pe care îi cumpăra la kilogram din Franța. Aducea câte un conteiner pe care îl introducea fără taxe vamale în
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nu îl puteau zări prin norii de fum"8. Ducea, prin urmare, "un fel de viață de boemian"9. Avea voce de tenor și îi plăcea să fredoneze. La "Junimea" el citea cu voce tare poeziile tuturor, căci avea glasul "simpatic, sonor și cadențat"10. Când recita, "el ridica totdeauna ochii cu duioșie spre podele". Folosea numeroase cuvinte germane și pronunța germanizat unele neologisme: zenzibilizare, conzervativ etc. înjura într-un singur fel: "Tu-i neamul nevoii!" Nu arăta în nici un fel
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce ar putea părinții lor să facă?" "Time out" e cartea unui poet format, inconfundabil, care, spre deosebire de nouăzeci și nouă la sută din jalnica producție poetică actuală, merită cu prisosință citit. Graffiti-ul românesc își găsește în Gherguț un reprezentant simpatic și, ce să mai vorbim, foarte bun, dom'le, foarte bun... Viața și opiniile lui Nea Gică frizerul Nu știu dacă în clipa de față îl egalez pe Gică frizerul în forța mușchilor piloerectori - ai duioșiei și-ai fricii -> dar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cunoscute, la mirosul de carne arsă, la tot acel apocalips al sălbăticiei birocratizate. Nici vorbă. Spunând fascism, îl vom avea în vedere pe grațiosul poet Gabriele D'Annunzio. Sau pe sublimul filolog clasic, părinte al lui Zarathustra. Doi oameni foarte simpatici. Cât despre tânărul gânditor, nici el nu reflectează prea mult la cât de nedrept și de înjositor, de mînjitor e acest termen aplicat cunoscutului filozof. Firește, pentru el totul e o speculație teoretică, pe care o aplică la un caz
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
român. Există o dublă neânțelegere în privința percepției culturii române în străinătate, înainte să mă refer la ea, trebuie să spun că este o 198 neânțelegere însăși ideea de scriitor național. Dacă în sport un fel de orgoliu popular, benign, face simpatică înfruntarea între țări, în schimb e de neînțeles de ce pe tricoul lui Mîrquez trebuie să scrie Columbia, pe al lui Pynchon USA și pe al lui Calvino Italia. în scrisul meu am fost la fel de mult influențat de Kafka și de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
natural între ei. De când am călătorit prima dată în Occident am constatat că nu am nici o dificultate în a discuta cu oamenii de acolo. Am văzut că occidentalul, așa cum l-am construit noi în imaginație, nu exista! Existau doar oameni simpatici și mai puțin simpatici, binevoitori și mai puțin binevoitori. Azi, România e după un război politic și economic pierdut, și ar fi ciudat să nu arate ca Germania după ultimul război pierdut. Dar umanitatea omului este eternă, ea nu a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
am călătorit prima dată în Occident am constatat că nu am nici o dificultate în a discuta cu oamenii de acolo. Am văzut că occidentalul, așa cum l-am construit noi în imaginație, nu exista! Existau doar oameni simpatici și mai puțin simpatici, binevoitori și mai puțin binevoitori. Azi, România e după un război politic și economic pierdut, și ar fi ciudat să nu arate ca Germania după ultimul război pierdut. Dar umanitatea omului este eternă, ea nu a dispărut în 1945 și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Argentina. Pentru mine, fotbalul s-a asociat mereu bucuriei, mândriei că pot aprecia o fază bună, triumfului când naționala câștigă. Amărăciunii când pierde. în ultimul an însă, ca în multe alte domenii ale vieții noastre publice, am trăit sentimentul că simpatica și necesara subcultură a fotbalului a devenit subumanitate și că microbiștii s-au transformat în microbi... S-au mai scris articole despre șovinismul mergând până la neo-nazism al unora dintre galerii, despre niște szte-uri incredibile pe Internet (invitații directe la exterminarea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și, de fiecare dată când face acest lucru, el mărește controlul voluntar asupra respirației. Următorul pas în „alchimia internă” a respirației are loc în mod spontan: stimularea nervilor pneumogastrici sau a sistemului nervos parasimpatic. Sistemul nervos autonom are două ramuri: simpatică și parasimpatică. Nervii simpatici se întind de-a lungul coloanei vertebrale și constituie circuitul de „acțiune” al corpului: aceștia măresc pulsul, stimulează adrenalina și intensifică respirația, pregătind organismul pentru activitatea fizică și eliminând, în același timp, funcția digestivă, cea excretoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
când face acest lucru, el mărește controlul voluntar asupra respirației. Următorul pas în „alchimia internă” a respirației are loc în mod spontan: stimularea nervilor pneumogastrici sau a sistemului nervos parasimpatic. Sistemul nervos autonom are două ramuri: simpatică și parasimpatică. Nervii simpatici se întind de-a lungul coloanei vertebrale și constituie circuitul de „acțiune” al corpului: aceștia măresc pulsul, stimulează adrenalina și intensifică respirația, pregătind organismul pentru activitatea fizică și eliminând, în același timp, funcția digestivă, cea excretoare și alte funcții vitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nervi pneumogastrici. Și aceștia se întind de-a lungul coloanei vertebrale și controlează funcțiile vitale cum ar fi digestia, mișcarea peristaltică, excreția și metabolismul. Atunci când este activată această ramură, circuitele de „acțiune” se închid și întregul organism se calmează. Sistemul simpatic și nervii penumogastrici sunt antagonici. Cel dintâi stimulează activitatea fizică și mentală, neglijând funcțiile vitale de bază, în timp ce al doilea calmează corpul și mintea stimulând, în același timp, funcțiile esențiale. Stilurile de viață urbane produc o excitație cronică excesivă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]