4,151 matches
-
caracterului tranzacțional ce caracterizează normele sociale. 8.9.2. Masculinitate-feminitate (M/F) Dimensiunea se referă deopotrivă la măsura în care societățile încurajează sau descurajează modelul rolului masculin de realizare, control și putere, precum și felul în care culturile urmăresc realizarea scopurilor sinelui și promovarea competitivității. Culturile masculine pun accentul pe comportamentul tipic masculin și pe diferențierea dintre sexe, iar valorile dominante sînt succesul, banii, competiția, performanța. între rolurile de gen există diferențe vizibile: bărbații "trebuie" să fie asertivi, centrați pe cîștigul material
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
își susține afirmația argumentînd că natura umană este puternic orientată spre ceea ce este "nobil" și "bun", "corect" și "drept", acestea fiind elemente integrante ale "capacității de a fi uman". Ele nu sînt aspecte care se învață, ci sînt înscrise în sinele moral al fiecărei persoane. Taylor (1998, p. 28) aduce în discuție noțiunea de orizont moral sau cadru (framework), care reprezintă legătura esențială între identitatea de sine și un anumit tip de orientare în spațiul moral. Pierderea acestui cadru determină o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2001, p. 41) considera că orientarea valorică are un rol fundamental în formarea și ghidarea personalității. De asemenea, orientarea valorică este în legătură cu conceptul de morală. Pentru a explica interacțiunea dintre aceste concepte, P. Iluț afirmă că: "Ontogeneza moralei și axiologiei sinelui, concepția despre ceea ce este demn de urmat în viață, despre just și injust, despre bine și rău, adică orientarea axiologică în centrul căreia se situează morala constituie axul fundamental al sinelui" (ibidem). Cu toate acestea, ontogeneza orientării valorice nu se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
concepte, P. Iluț afirmă că: "Ontogeneza moralei și axiologiei sinelui, concepția despre ceea ce este demn de urmat în viață, despre just și injust, despre bine și rău, adică orientarea axiologică în centrul căreia se situează morala constituie axul fundamental al sinelui" (ibidem). Cu toate acestea, ontogeneza orientării valorice nu se suprapune în întregime cu ontogeneza moralei. Sistemul personal de valori nu cuprinde numai valori morale, ci și valori sociale, politice, estetice, religioase, acestea fiind de fapt tipuri de valori care, la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
există un consens cu privire la ceea ce este "bine" și ceea ce este "rău" (vezi Iluț, 2001, pp. 51-61), contemporaneitatea întreținînd un spațiu semantic ce potențează relativismul și deruta la nivel moral și axiologic. Mai mult decît atît, K. Gergen (1991) consideră că sinele a devenit "saturat" în urma atîtor "voci" care îi spun exact ceea ce ar trebui să gîndească și cum ar trebui să se comporte, încît, obosit de atîta presiune, devine inconsistent și segmentat. Prin urmare, conceptul de dezirabilitate socială ar trebui regîndit
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caracterizat prin percepția eficientă a realității, autonomie, acceptare de sine și a celuilalt, spontaneitate ridicată, detașare și nevoia de distanță interpersonală, apreciere, relații interpersonale pozitive și caracter democratic. Conceptul de bine psihologic nu conține însă numai dimensiunea de actualizare a sinelui, ci cuprinde și raportarea individului la "celălalt" și la lume. A. Adler, de exemplu, considera că starea de bine psihologic poate fi înțeleasă numai dacă luăm în considerare individul ca parte a unui in-grup (precum familia) și contextul social. Astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de bine psihologic poate fi înțeleasă numai dacă luăm în considerare individul ca parte a unui in-grup (precum familia) și contextul social. Astfel, conceptul de interes social este considerat ca avînd o importanță deosebită pentru înțelegerea conceptului de bine psihologic. Sinele nu poate fi deslușit în absența conexiunii lui cu mediul social lărgit. La nivelul vieții individului această înclinație se transformă într-o atitudine globală, care reprezintă structura cognitivă a valorilor care domină în viața unei persoane. O altă accepțiune a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
accent aparte pe valorile conservatoare), cît și al atitudinilor fundamentale: interdependență (scoruri specifice: INT-IND = 0,28-0,51/0 ); stimă de sine ridicată (scoruri specifice: SE = 28,16-31,51/20); externalism (scoruri specifice: LC = 12,05-14,85/11,5); conștiință a sinelui scăzută (scoruri specifice: AS = 8,18-12,15/12,5); alegerea percepută ca diminuată (scoruri specifice: PC = 9,55-10,34/12,5); autodeterminare scăzută (scoruri specifice: SD = 17,70-22,04/22,50). De asemenea, cu toate caracteristicile problematice ale cohortei "35
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grup; lider/subordonat; mediu/ereditate; și, desigur, individualism/colectivism. Pînă și demersul metodologic se elaborează prin procedee care delimitează între poli opuși, pentru a extrage "adevărul psihologic", precum diferențiatorul semantic. Antropologul american C. Geertz (1973/2001, p. 93) descria structurarea sinelui modern, prin care "persoana devine limitată, unică, mai mult sau mai puțin integrată motivațional și cognitiv, centru dinamic al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și material
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
alt mod se regăsește însă în înclinația de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale ale diferitelor părți ce alcătuiesc întregul". Dacă prima manieră este specifică sinelui independent, cealaltă descrie adecvat modul de articulare a sinelui interdependent. Acest self este definit precumpănitor contextual, în cadrul rețelei sociale în care se încadrează (Marshella, DeVos, Hsu, 1985; Mei, Zhiyan, Mingyi, Gao, Lili, 2008). într un studiu empiric realizat de Markus și Kitayama în 1991 se relevă cum, în definirea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
formule de genul, "eu sînt deseori leneș acasă", sugerîndu-se deci că nu sînt mereu "leneș"). Se poate observa cum pentru acești subiecți, deși uneori se pot comporta într-un mod particular (dezamăgitor în acest exemplu), un asemenea mod nu reflectă sinele lor real (nu este în mod real "leneș"). în schimb, în Japonia subiecții s-au autocaracterizat cu mai multă acuratețe atunci cînd natura interdependenței era specificată (de exemplu, cînd trebuiau să se autodescrie la locul de muncă sau în familie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
m-am regăsit transformată prin actul lecturii în co-autor, trăindu-mi, mai departe și asumându-mi viața, cu toate inconsecvențele și ambiguitățile ei... Scurt demers autobiografic "la zi" Tudor PITULAC Introducere 1 Orice demers autobiografic reclamă o atitudine specifică în raport cu sinele și cu cei către care îndrepți cele pe care le scrii. Interpretarea vieții personale din prisma timpului prezent, dublată și de o perspectivă de gen este cel puțin dificilă, pentru că ești pus în fața unor întrebări la care probabil nu te-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
lume a bărbaților; • nu este modelul femeii subordonate bărbatului și concepută de el; • nu este modelul femeii "emancipate" după modelul de succes masculin; • nu trăiește din/pentru denunțarea dominației masculine, ci se definește prin "afirmarea unei voințe de construire a sinelui"; • nu este femeia care se "luptă" cu bărbații (feminismul valul I, II) și nici femeia care își dorește să devină ca ei; • nu cere inversarea raporturilor de dominație, ci modelarea unor relații parteneriale de tip "win-win"; • presupune încredere, putere interioară
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
bărbați și, drept urmare, nu se definește în termeni de opoziție sau de luptă. Femeia subiect este femeia care se construiește pe ea însăși, dincolo de presiunile și prescripțiile sociale care o defavorizează (de tipul "fii frumoasă și taci" ș.a.), dobândind conștiința sinelui ca și conștiință a libertății (ca afirmare de sine, ca afirmare a sinelui autentic). De aici și nevoia pe care am resimțit-o de a defini și nuanța ideea egalității de gen în termeni de libertate egală. Toate aceste argumente
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Femeia subiect este femeia care se construiește pe ea însăși, dincolo de presiunile și prescripțiile sociale care o defavorizează (de tipul "fii frumoasă și taci" ș.a.), dobândind conștiința sinelui ca și conștiință a libertății (ca afirmare de sine, ca afirmare a sinelui autentic). De aici și nevoia pe care am resimțit-o de a defini și nuanța ideea egalității de gen în termeni de libertate egală. Toate aceste argumente se regăsesc dezvoltate în cuprinsul acestei povestiri și în textele pe care le-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nevroză anxioasă. (48, 166) Metoda hipnopediei În cazul metodei hipnozei și a autohipnozei, psihiatrul, folosind sugestia, tinde să-l ajute pe bolnav în somn, prin regresie temporală, să-și amintească acele fapte sau trăiri negative și să împace eul cu sinele, permițând o eliberare a inconștientului și o neutralizare a conflictele înmagazinate în creier. Exercițiile logopedice în formele expresive de afazie, la persoanele vârstnice cu leziuni extinse pot deveni obositoare și determină apariția fenomenelor de intoxicație prin cuvinte, cefalee și neatenție
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
oamenii pornind de la ținuta oficială și ținuta vestimentară lejeră a celorlalți? Sunt hainele un indicator important al competențelor sociale și profesionale ale actorilor sociali? La ce ținute vestimentare apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii prin îmbrăcăminte? Sunt hainele o expresie a atitudinilor sexuale ale indivizilor? Reflectă îmbrăcămintea valorile sociale ale purtătorilor?". Pentru că ținuta vestimentară a devenit un aspect important în evaluarea competenței profesionale a actorilor sociali (Eurobarometrul Special
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
creatorii de modă din Paris și Teheran, demonstrând astfel ideea că: A fi în pas cu moda nu înseamnă numai a-ți urma dorința, ci și a consimți la structura socială pe care moda o reflectă și a-ți construi sinele în termenii politicii sale. De fapt, astăzi am putea vorbi despre o politică a dorinței și a anticipării. Teza argumentației mele este că moda constituie o biotehnologie care modelează corpuri recognoscibile și subiecte recunoscute. Este tot atât o anatomo-politică a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
spațiului social, împărțind populația în diferite categorii ce pot fi citite (rasiale, de clasă, gen și/sau vârstă). Disciplina acestei tehnici este aplicată atât corpului (căci a purta haine implică adoptarea unor atitudini precise), cât și sinelui (căci manipularea semnificațiilor sinelui creează și actualizează constant sinele) (A. Bălășescu, 2007/2008, 36). 1.7. Precizări terminologice În sfera teoriilor despre modă se regăsesc o serie de termeni care fac trimitere la moda vestimentară. Din bibliografia parcursă am inventariat următorii termeni, precum și echivalențele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
diferite categorii ce pot fi citite (rasiale, de clasă, gen și/sau vârstă). Disciplina acestei tehnici este aplicată atât corpului (căci a purta haine implică adoptarea unor atitudini precise), cât și sinelui (căci manipularea semnificațiilor sinelui creează și actualizează constant sinele) (A. Bălășescu, 2007/2008, 36). 1.7. Precizări terminologice În sfera teoriilor despre modă se regăsesc o serie de termeni care fac trimitere la moda vestimentară. Din bibliografia parcursă am inventariat următorii termeni, precum și echivalențele în limba engleză a acestora
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un exemplu elocvent pentru a clarifica noțiunea de "înfățișare", invitând cititorul să își imagineze o fotografie cu el însuși într-un cadru fotografic în care este surprins alături de alți indivizi. Astfel înfățișarea, reprezintă "un context în sine, dar și al sinelui" (S.B. Kaiser, 1985/1997, 30). De aici și distincția cu care operează autoarea între managementul impresiei sau managementul înfățișării (appearance management) adică acțiunile reale sau imaginare pe care indivizii le realizează pentru a se prezenta într-o lumină favorabilă celorlalți
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
De fapt, definiția propusă de A. Bălășescu se apropie de concepția dominantă a discursului antropologiei modei din ultimii douăzeci de ani, conform căreia moda reprezintă o "tehnologie a corpului și a civilizării", un set de coduri de comportament în exprimarea sinelui, corpul fiind antrenat să performeze într-un mod acceptat social mișcările, gesturile și conduita (J. Craik, 1993/2005, 4; P. Calefato, 2004, 73). Astfel, moda reprezintă "un set de coduri și convenții care reglementează comportamentul vestimentar acceptat sau inacceptat" (J.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
social, ea dirijează fiecare persoană pe calea străbătută de toți, ea dă o notă generală care face din comportamentul fiecărui individ un simplu exemplu. Ea satisface, nu în mică măsură, și nevoia de diversitate, tendința către diferențiere, variație, reliefare a sinelui" (idem, 31). Funcțiile esențiale ale modei asigură, pe de o parte, legătura între cei aflați pe același palier social, iar pe de altă parte, moda acționează ca un diferențiator între membrii claselor de sus și cei ai maselor: "A lega
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unui anume stil de vestimentație. Un exemplu în acest sens este lucrarea I don't have a thing to wear (2003), tradusă în România cu titlul N-am nimic de îmbrăcat (2007), în care cititorul este invitat să-și evalueze sinele în legătură cu hainele printr-un chestionar pe care autorii Judie Taggart și Jackie Walker îl denumesc "test de autodescoperire", care nu are nimic de-a face cu regulile de măsurare din științele sociale și în care i se spune cu o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu privire la importanța vestimentației în dezvoltarea carierei. Au fost reținute aproximativ 27 de enunțuri, care au compus patru scale: percepția asupra importanței ținutei profesionale (6 itemi), anxietatea la locul de muncă (6 itemi), încrederea în propria ținuta vestimentară (3 itemi), monitorizarea sinelui (6 itemi), interacțiunea cu clienții și superiorii ierarhici (2 itemi), planul de carieră (4 itemi) (anexa 2). Alte două întrebări care vizau codul vestimentar implicit și vechimea la locul de muncă au intrat în componența unui chestionar final care a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]