3,862 matches
-
și ingeniozității sale și inițiativei sale i se datorează formarea unei puternice și invidiabile situații economice prin industria copiilor pierduți... Știm că don Calabria s-a agregat ca asociat unui oarecare Besozzi, cunoscut în general pentru conferințele sale înfocate la adresa socialiștilor. Și din acest fapt ne pare evident tactul fin al lui don Calabria, care prin această combinație comercială fericită și-a propus să-și atribuie industriei sale un impuls și o dezvoltare majoră. Iar noi suntem convinși...». Și plecând de la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ca subtitlu «Azione Cattolica popolare - Organizzazione Cristiana del Lavoro». Acțiunea desfășurată de acest grupuleț de catolici implicați în domeniul social a avut rezultate uimitoare. În Verona, la alegerile administrative din 21 august 1907, exista o majoritate formată din 27 de socialiști, 24 radicali și 2 republicani; minoritatea era formată din 7 consilieri catolici. Plecând de la acest grup de oameni s-a format treptat și s-a maturat mișcarea catolică organizată, care va deveni, ulterior, Partidul Popular. Besozzi își consuma toate energiile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru Casa Copiilor Buni. Toți acceptă propunerea. Se procură o cutie pe care au scris: „Pentru Casa Copiilor Buni“. Erau sume mici, dar muncitorii aproape o sută. La sfârșitul lunii se aduna o sumă discretă. Iar printre muncitori erau și socialiști și anticlericali înfocați, dar nimeni nu a refuzat să-și verse oferta. Și nu se mulțumeau numai cu aceasta. S-au gândit și la sărbătoarea copiilor, care în regiunea Veneto e celebrată de Sfânta Lucia, pe 13 decembrie. În ajun, un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lui Don Sturzo, unei formațiuni mai mult socialiste, pe picior de egalitate cu partidele democrat-creștine de astăzi, aflate acum în plin avînt în Franța, Belgia și Germania. Această canalizare a revendicărilor muncitorești, prin intermediul Bisericii, nu era, desigur, bine văzută de către socialiștii pur sînge care formau un partid numeros, omogen, urmărind îndeaproape tacticile chiar sloganurile partidului socialist german; acțiunea lor în Parlament era dublată de agitații nu numai în centrele muncitorești, ci și la sate: Sicilia, ținutul Latifundiilor, provinciile din sud, cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ales ședințelor regimului fascist. Tribunele erau mereu înțesate de spectatori, dornici să audă luări de cuvînt elocvente și să vadă scandaluri, iar spectacolul cotidian avea cu ce să mulțumească și chiar mai mult publicul. Opoziția număra o puternică grupare de socialiști care nu conteneau să privească spre tovarășii lor de la Berlin (lumea și-a dat seama de aceasta în ajunul mobilizării din 1914-1915), dintre care unii erau dotați cu voci magnifice de bariton și de bas, demne de Scala. Știau să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unei minorități entuziaste și că mult prea multe vedete ale lumii parlamentare sau jurnalistice neutraliști sau cu sentimente pro-germane nu renunțau la activitatea lor pornită pe căi contrare celor în care țara era angajată, începînd cu puternica falangă a liderilor socialiști. Printre aceștia, disidenții, care militaseră pentru intervenție, se aflau unii care, făcînd naveta între Roma și front, cedau în fața temperamentului și celei de a doua naturi a lor, de agitatori înnăscuți, cum era deputatul Bissolati. Se întorceau saturați de spirit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
acțiunile fostului președinte de consiliu francez, Joseph Caillaux. Folosind un pașaport eliberat pe numele soției sale, acest politician, după ce frecventase la Neapole mediile aflate sub influența publicistului pro-german Serao, se afla la Roma unde îi vedea mai ales pe corifeii socialiști și unele personalități ale lumii anarhiste, răspîndind părerea că războiul se va termina dacă nu printr-o victorie a Germaniei, atunci printr-o pace albă, nu prea bine croită, și că Italia trebuia să încerce să iasă din joc fără
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
avînd prieteni prețioși în mediile oamenilor de știință, ca și printre artiști căci era pasionat de muzică și de arta veche, din care deținea o colecție celebră, încă destul de bogată în pofida "împrumuturilor" făcute de ofițerii germani în timpul ocupației Bucureștilor. Ca socialist, el avea și multe relații cu parlamentarii și publiciștii partidului. Îmbrăcat în gri, cu mănuși croșetate din fir de mătase de aceeași culoare, cu fața de asiatic încununată de binecunoscuta tichie, Clémenceau ne-a făcut o primire călduroasă, începînd cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
combinațiilor ministeriale, contele Carton de Wiart, care își petrecea timpul liber scriind opere de netăgăduită valoare literară, urmărind în același timp adunările Uniunii parlamentare internaționale și continuînd să dea partidului său sfaturi din experiența sa de parlamentar avizat. În rîndurile socialiștilor, alături de bătrînul lider Van der Velde, care purta o proteză auditivă, întrucît avea momente cînd nu auzea, se distingea deja nepotul lui Janson, tînărul Spaak. Acesta, trecînd prin faza obligatorie de agitator la mitinguri, cu încăierări ce se terminau la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în pregătirea teroriștilor care au omorît pe urmașul acestuia, arhiducele Franz-Ferdinand. De asemenea, a sabotat și a făcut să eșueze încercările Austro-Ungariei de a încheia o pace separată, în 1917, după venirea la tron a arhiducelui Carol. 169 Ideea că socialiștii și oamenii de afaceri au dat, "celor de pe front", "lovitura de pumnal în spate" a fost pe larg exploatată de Hitler la începuturile carierei sale politice (înainte de 1923). 170 Clémenceau a fost un dușman înverșunat al Bisericii. Art. 7 al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
grozavele condiții sanitare în care moare țăranul, după ce am aflat și felul lui de hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi la oraș, ca recrut, în puterea sergentului de la cazarmă. Prin asta Vlahuță atingea punctul cel mai scump socialiștilor, chestiunea bătăii în armată, pe care unii voiau s-o dezvolte, nu din umanitarism, ci pentru a câștiga aderenți la sate și a trezi oroarea de serviciul militar. Izbucnise tocmai afacerea Dreyfus. Vlahuță cultivă nu numai scena zdrobirii soldatului-țăran în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajung să-i cânt Doina mea, doină de dor Și în brațele-i să mor. Și să mă-ngroape-n zăvoi, Sub velința cea de foi, Nimeni a nu mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a risipit în "mofturi" ubu-ești, într-un spirit de enormitate, cu care înțelegea să mistifice pe burghezi. Popularitatea i-a făcut-o Moș Teacă, imitație după Le colonel Ramollot de Charles Leroy, bufonadă antimilitaristă plăcută
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii făceau mare caz de Doina lui O. Carp (dr. G. Proca), opunînd-o celeia a lui Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate cu viziunea uberității solului. N. D. Popescu (1843-1921), compilator de calendare, a lăsat un mare număr de istorii de haiduci (Iancu Jianu, Tunsu Haiducul, Codreanu Haiducu etc.), citite cu interes
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu aspra-i mireazmă și cu teama grea, De-acum împărăția-i toată de taină și fior e-a mea Și-nveninata-i vrăjmășie e cucerita mea podoabă. Capitolul XXI SIMBOLIȘTII "VIEAȚA NOUĂ" Simbolismul s-a născut în mediile "nesănătoase", fie la socialiști, cu proletari suferind de ftizie, trăind în mahalale zdrobite de ploi, fie la aristocrații cu simțurile delicate, sensibile la parfumul florilor și fragilitatea bibelourilor, la oamenii cu "nervi", într-un cuvânt. De aceea proletarul Traian Demetrescu se apropie de prețiosul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale ......................................................................................... 181 XIII. Încheiere ......................................................................................... 213 DIN PERIODICE CARACTERUL SPECIFIC NAȚIONAL ÎN LITERATURA ROMÎNĂ ...................................................................... 220 INFLUENȚE STRĂINE ȘI REALITĂȚI
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
la locuri, erau prețuiți și bine plătiți. Mai târziu numai, de pe la 1880, o parte din această clasă începe să fie nemulțumită - unii suspinând după vremurile vechi (Delavrancea în Odinioară și aiurea, și mai ales Eminescu), alții visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au fost deci împotriva "liberalilor": a latiniștilor, a franțuziților. (Mai târziu, după ce "liberalii" au triumfat, "moderații" de ieri, fără să-și schimbe ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost realiști, ateiști, fonetiști - în sfârșit, împotriva tuturor atitudinilor și doctrine-lor burgheze. Numai oamenii bine echilibrați, sufletele bogate, comprehensive și, în adevăr, cumpănite, spiritele cu adevărat critice, reflexive
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în consecință, rațiunea de a fi a partidului socialist nu s-ar justifica. Ibrăileanu utilizează ca premisă fizionomia socio-economică a țării de la 1885, ignorând perspectiva dinamică. Referirile lui Ibrăileanu la primul program al socialismului românesc, studiul lui Gherea Ce vor socialiștii români (1886), sunt și ele părtinitor utilizate. Gherea recunoscuse atunci caracterul incipient al industriei noastre și, în consecință, a proletariatului. Dar în acest program se evidenția rolul și funcția partidului socialist, activitatea sa "teoretică și practică", în care acțiunile propagandistice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ales dintre întîia și a doua, nu stă atâta în ceea ce spune nou în faza a doua, cât în ceea ce nu mai spune în această fază. În faza întîi - deși fenomenalist - concepe societatea ca un organism, concepție pe care, în afară de socialiști, n-au avut-o decât reacționarii, căci liberalii au fost raționaliști, deși se declară pentru domnia absolută, totuși, politicește, nu este partizan al conservatorilor români, declarând că ambele partide sunt egal de rele și spunând că "burghezia" se dă când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este și cauza psihică a pesimismului său, cum am arătat aiurea 1 . După Eminescu, vor veni alți reprezentanți ai acelorași dureri, care vor face societății românești același proces, dar care vor căuta soluții aiurea decât în trecut. Aceștia vor fi socialiștii de altădată, care reprezintă a patra fază a criticii și care sunt o apariție tot moldovenească. Dar vom vedea că, nepricepând nici ei realitatea, vor recomanda tot soluții utopice - utopia revoluționară, în loc de utopia reacționară a lui Eminescu. X Evoluția spiritului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a patra fază a criticii și care sunt o apariție tot moldovenească. Dar vom vedea că, nepricepând nici ei realitatea, vor recomanda tot soluții utopice - utopia revoluționară, în loc de utopia reacționară a lui Eminescu. X Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am văzut că în realitate n-a fost așa -, de asemenea, la o privire superficială, unora li s-ar părea că socialiștii au fost reprezentanții
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Critica socială extremă: Socialiștii După cum la o privire superficială s-ar părea că Eminescu a fost un ultra-junimist - și am văzut că în realitate n-a fost așa -, de asemenea, la o privire superficială, unora li s-ar părea că socialiștii au fost reprezentanții proletarilor, iar altora că ei au plecat de la niște teorii citite în cărți și au încercat să facă aici un partid, care nu a corespuns nici unui interes adevărat. În realitate, ei au plecat de la dureri și interese
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în cărți și au încercat să facă aici un partid, care nu a corespuns nici unui interes adevărat. În realitate, ei au plecat de la dureri și interese adevărate, de la aceleași dureri și interese de la care a plecat și Eminescu. În critica socialiștilor de altădată vorbesc interesele țărănimii, ale răzeșilor și ale meseriașilor, și aproape deloc ale născândului proletariat. "Proletarianismul" și 1 Curentul eminescian, în "Scriitori și curente". Voi arăta altă dată cum cauzele sociale, studiate în paginile de față, s-au grefat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deloc ale născândului proletariat. "Proletarianismul" și 1 Curentul eminescian, în "Scriitori și curente". Voi arăta altă dată cum cauzele sociale, studiate în paginile de față, s-au grefat pe această cauză psihică, pentru a da naștere pesimismului lui Eminescu. "internaționalismul" socialiștilor de altădată, ca și "reacționarismul" și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduc! Căutând principiul criticii socialiste, dezbrăcând această critică de frazeologia socialismului german - după cum la Eminescu am dezbrăcat-o de aceea a filozofiei de stat germane -, ajungem la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca și "reacționarismul" și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduc! Căutând principiul criticii socialiste, dezbrăcând această critică de frazeologia socialismului german - după cum la Eminescu am dezbrăcat-o de aceea a filozofiei de stat germane -, ajungem la concluzia că socialiștii, pe căi deosebite de ale lui Eminescu, dar care de cele mai multe ori se întîlnesc, au făcut același proces al aceleiași organizări sociale, în numele acelorași interese ale acelorași clase, ca și Eminescu. Iar remediile propuse de socialiști, deși exprimate în frazeologia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]